Cartea Domnului

Gottfried Mayerhofer

Gottfried Mayerhofer s-a născut în noiembrie 1807, la Munchen, fiind fiul unui ofiţer de rang înalt din Bavaria. După ce şi-a încheiat studiile, orientate îndeosebi asupra matematicii, tânărul Mayerhofer a păşit pe urmele tatălui său şi şi-a ales o carieră militară.

Când prinţul bavarez Otto a fost ales pentru succesiunea tronului Greciei şi s-a mutat la Atena, în anul 1837, cuscrul lui Meyerhofer şi-a transferat afacerile şi şi-a mutat familia la Trieste. Deşi a opus o vreme rezistenţă, Mayerhofer a acceptat (mai ales sub presiunea soţiei sale, foarte ataşată de tatăl ei) să îşi părăsească slujba şi să se mute la Trieste. Întrucât guvernul Greciei nu plătea pensii în ţări străine, această schimbare de rezidenţă s-a dovedit aparent regretabilă, căci acum depindea în totalitate de venitul soţiei sale. Mayerhofer a trăit la Trieste timp de 40 de ani, până la moartea sa, în anul 1877. În timpul acestei perioade de pensie, el a început prin a se dedica studiilor sale favorite: muzica şi pictura. Treptat, interesul lui principal s-a orientat către spiritualitate.

Această înclinaţie către cunoaşterea religioasă şi spirituală şi-a găsit răsplata în scrierile lui Jakob Lorber, pe care Mayerhofer le-a descoperit pe când se afla la Trieste. Cu cât se adâncea mai mult în scrierile misticului styrian – pe care nu l-a cunoscut niciodată personal – cu atât mai mare devenea entuziasmul său faţă de revelaţiile primite prin intermediul Cuvântului Interior, şi cu atât mai devotată devenea natura lui. Graţie acestei aspiraţii spirituale, din ce în ce mai intensă, Mayerhofer a atins la un moment dat starea de trezire spirituală. În luna martie 1870 el a auzit pentru prima oară Vocea Domnului în interiorul lui. În următorii şapte ani, el i-a servit acestei Voci ca „Scrib” umil.

Remarcabil este şi felul în care a ajuns la Mayerhofer Cuvântul Interior. Înainte de a simţi nevoia imperioasă de a scrie, subiectele tratate îi apăreau cu o claritate desăvârşită în faţa ochilor spirituali, sub forma unor imagini magnifice.

O parte din explicaţiile lui Mayerhofer referitoare la felul în care acţionează Cuvântul Interior sunt conţinute într-o scrisoare adresată unui prieten:

„În ceea ce priveşte ultimele revelaţii, care nu ţi s-au părut la fel de inspirate ca şi cele din ‘Lumină, Viaţă şi Iubire’, nu trebuie să uiţi că nu toţi prietenii mei au acelaşi nivel de înţelegere spirituală ca şi tine. În Graţia Lui, Domnul îmi oferă de multe ori informaţii care să poată fi înţelese inclusiv de către aceşti oameni, dar şi altele care să poată servi cândva – cine ştie când şi în ce condiţii – pentru o educaţie pas cu pas (graduală). Astfel, de multe ori primesc informaţii care nu aduc nimic nou, dar care prezintă revelaţiile anterioare într-o lumină nouă. Atunci când primesc aceste comunicări, eu mă aflu într-o stare absolut pasivă; de regulă, nici măcar nu ştiu la ce se referă ele. Totul începe cu o stare de agitaţie care mă cuprinde şi care mă face să mă aşez la biroul meu. Abia după ce iau în mână pana aflu ce doreşte să-mi comunice Domnul, şi nici chiar atunci nu cunosc urmarea sau sfârşitul, ci numai exact cuvintele pe care urmează să le scriu în continuare. Astfel, spre exemplu, în cazul în care Cuvântul Lui îmi spune: ‘Ia Evanghelia lui Ioan, capitolul 3, versul 7!’, sunt nevoit să iau Biblia (pe care nu o cunosc aproape deloc) şi să caut pasajul respectiv, după care ascult dictarea referitoare la el. În acest fel primesc eu dictările, fără să intervin cu absolut nimic, fără să cunosc motivaţiile care stau la baza lor, fără să am nici cel mai mic amestec”.

Aceste explicaţii ale lui Mayerhofer demonstrează faptul că scrierile sale reprezintă inspiraţie pură, şi nu doar produsul imaginaţiei sale. O dovadă o reprezintă şi faptul că scrisul lui Mayerhofer de pe manuscrisul original este foarte rapid şi fluent, aproape fără nici o corectură.