Cartea Domnului

Binecuvântarea castităţii

Marea Evanghelie a lui Ioan, IV/230-231

Domnul: „Dacă oamenii ar evita viciul desfrâului, limitându-se numai la acele contacte sexuale necesare pentru a procrea, adevăr vă spun, nu ar exista om pe această planetă care să nu fie un clarvăzător! Din păcate, nu trece zi fără ca bărbaţii şi femeile să nu îşi risipească puterile, irosind astfel lichidele vitale cele mai nobile şi mai apropiate de structura sufletului!

Din această cauză, ei devin indolenţi şi senzuali, nemaicăutând altceva decât plăcerile simţurilor. Rareori sunt capabili de gânduri înalte, fiind dimpotrivă, temători, laşi, materialişti, agitaţi şi schimbători, egoişti, invidioşi şi geloşi. Ei nu mai înţeleg aproape nimic din ceea ce este spiritual, căci fanteziile lor se învârt întotdeauna în jurul tentaţiilor cărnii, iar imaginaţia lor nu mai este capabilă să se ridice către marile înălţimi spirituale. Mai sunt unii care din când în când îşi revin pentru câteva ore şi îşi înalţă pentru o clipă privirea către cer, dar gândurile senzuale apar din nou, aproape imediat, ca norii grei care ascund cerul, astfel încât sufletul uită complet de gândurile sale elevate, căzând din nou în capcana pasiunilor trupeşti!…

De aceea, acceptaţi acest adevăr: desfrânaţii şi prostituatele, cei care comit adulter, indiferent de sex, şi toţi cei care comit păcate trupeşti nu vor putea pătrunde decât cu care greutate în Împărăţia lui Dumnezeu!

Dacă vi se pare prea severă această judecată, încercaţi să schimbaţi o asemenea fiinţă senzuală. Începeţi prin a-i repeta poruncile lui Dumnezeu şi spuneţi-i: ‘Pace ţie! Iată, Împărăţia lui Dumnezeu se apropie! Renunţă la viaţa desfrânată pe care ai dus-o până acum, iubeşte-L pe Dumnezeu mai presus de orice şi iubeşte-ţi semenii la fel de mult ca şi pe tine însuţi! Caută adevărul şi Împărăţia lui Dumnezeu în profunzimile inimii tale! Renunţă la lumea exterioară şi la materia ei, şi caută să-ţi trezeşti spiritul viu! Roagă-te, caută şi acţionează în conformitate cu ordinea divină!’ Veţi constata că vorbele voastre s-au izbit de nişte urechi surde! Omul va râde de voi, vă va întoarce spatele sau vă va spune: ‘Lasă-mă în pace, tembelule; nu mă mai enerva cu prostiile tale, căci s-ar putea să te lovesc!’ Dacă îl veţi admonesta şi a doua oară, nu este exclus să aveţi parte de o reacţie chiar mai dură din partea lui.

De aceea, cei care comit păcat trupesc cu prostituatele nu sunt numai nişte păcătoşi desfrânaţi, ci şi nişte oameni foarte răutăcioşi, din cauza iritabilităţii lor, gata oricând să izbucnească într-o criză de furie, dar orbi şi surzi în faţa aspectelor spirituale, a oricărei forme de bunătate şi adevăr. Un hoţ poate fi mult mai uşor convertit decât un desfrânat şi un adulter.

Oriunde această boală a sufletului – care este desfrâul – a prins rădăcini adânci printre oameni, predicarea Evangheliei a luat sfârşit… De aceea, mai presus de orice, aveţi grijă ca acest viciu să nu prindă rădăcini adânci nicăieri! Nici chiar cei căsătoriţi nu ar trebui să aibă alte relaţii intime decât cele strict necesare pentru procreaţie. Cât despre cei care îşi deranjează soţiile deja însărcinate, ei nu fac altceva decât să pângărească fructul din pântecul acestora, impregnându-l cu spiritul desfrâului. Căci spiritul care îi seduce pe soţ şi pe soţia acestuia, trezind în ei dorinţa unei intimităţi care depăşeşte ordinea naturală, va influenţa şi copilul încă nenăscut, chiar mai puternic decât i-a influenţat pe părinţii acestuia.

Nici chiar procreaţia nu ar trebui făcută inconştient, existând nişte reguli care trebuie respectate: mai întâi de toate, ea nu trebuie practicată numai din pură plăcere senzuală, ci din iubirea cea mai curată, precum şi dintr-o înclinaţie a celor două suflete. În al doilea rând, după ce soţia a rămas însărcinată, ea nu mai trebuie deranjată de soţ mai devreme de cel puţin şapte săptămâni după naştere.

Copiii procreaţi în această manieră şi care nu au fost deranjaţi în pântecul mamei lor se nasc mai perfecţi din punct de vedere fizic. Sufletul lor devine mult mai repede preocupat de sănătatea sa spirituală, într-un organism frumos dezvoltat, decât sufletul copiilor corupţi încă din pântecul mamei lor, care nu mai pot fi recuperaţi decât dacă încep imediat procesul de auto-perfecţionare. Pe de altă parte, sufletele copiilor procreaţi conform ordinii divine sunt mai pure şi mai uşoare, întrucât nu au fost tulburate de aceste spirite ale desfrâului, care se nasc la nivelul trupului embrionului prin contacte intime repetate, dar care afectează şi sufletul noului-născut. Sufletele pure se înalţă foarte uşor către Dumnezeu, aşa cum a făcut-o Samuel, încă din copilărie, când iubirea este oricum foarte inocentă! Sfera vitală începe să se formeze de timpuriu în jurul trupurilor acestor copii, care devin foarte uşor clarvăzători, şi întreaga Mea manifestare le vine în întâmpinare şi se aşterne la picioarele lor.

Ce se poate spune despre ceilalţi copii, deja corupţi în pântecul mamei lor, prin comparaţie cu aceştia? Îţi spun un singur lucru: ei nu sunt decât umbre ale vieţii! Şi cine este principalul vinovat? Toate aceste plăceri senzoriale, despre care am vorbit până acum!

În viitor, ori de câte ori veţi auzi predicat cuvântul Meu, ar trebui incluse şi aceste învăţături, căci ele cultivă solul vieţii, curăţându-l de mărăcini, de scaieţi şi de buruieni, din rândul cărora niciodată nu pot fi recoltaţi struguri sau smochine dulci!”