Cartea Domnului

Capitolul 3

Cea mai importantă regulă: simplitate şi moderaţie

Casa Domnului, II/245 (8-16)

Enoh, primul mare preot al umanităţii, i s-a adresat regelui convertit, Lameh din Hanoh, şi anturajului acestuia: „Ascultaţi, omul nu trăieşte numai cu pâine, ci şi cu cuvântul lui Dumnezeu! Pâinea naturală vă dă o senzaţie de saţietate şi vă hrăneşte, dar v-aţi pus vreodată întrebarea: ‘Cum se face că această pâine mă satisface şi mă hrăneşte’? Dacă veţi căuta în adâncul fiinţei voastre, răspunsul va veni cu uşurinţă: ‘Datorită faptului că elementele naturale ale hranei îşi au şi ele originea tot în cuvântul etern şi atotputernic al lui Dumnezeu!’

De vreme ce chiar şi în această formă solidă, cuvântul captiv al lui Dumnezeu satură şi hrăneşte, cu atât mai mult o va face cuvântul viu, liber şi nelimitat al Domnului!

Cu toţii ne tragem din cuvântul lui Dumnezeu. De aceea, în întreaga eternitate, nimic nu poate fi mai hrănitor şi mai satisfăcător pentru noi decât cuvântul viu al lui Dumnezeu! Omul nu trăieşte numai cu pâine şi cu alte alimente pământeşti, ci în primul rând trăieşte cu cuvântul viu, născut direct din gura lui Dumnezeu.

Asta nu înseamnă că el nu ar mai trebui să pună gura pe pâine sau pe alimentele naturale, căci ele au fost create tot de Dumnezeu, care le-a mâncat alături de noi atunci când a luat forma Sa vizibilă. Important este să nu le transformăm însă într-o necesitate absolută!

Iată, această învăţătură face şi ea parte din ordinea divină! Iar eu vă spun: fiţi moderaţi în ceea ce priveşte alimentaţia, căci ea ascunde o mare tentaţie… Atunci când mâncăm pâinea şi fructele pământului, trebuie să fim foarte atenţi să nu sufocăm spiritul nemuritor în învelişul său grosier! Acest proces poate fi observat cu uşurinţă în cazul copiilor lacomi, care ajung de regulă foarte înceţi la minte, fiind incapabili să se mai preocupe de cele spirituale. În schimb, copiii mai temperaţi devin de obicei gânditori mult mai rafinaţi. Dacă acest lucru este evident în cazul copiilor, el devine încă şi mai evident în cazul celor adulţi, căci pasiunile lor sunt mult mai dezvoltate decât în cazul copiilor.

Hrana naturală presupune ingerarea unor elemente naturale. În mod evident, ele nu sunt de natură să se spiritualizeze singure în interiorul vostru, ci mai degrabă vă trag pe voi în jos, către lumea naturală. Cuvântul lui Dumnezeu înseamnă însă o hrană spirituală, care hrăneşte şi întăreşte spiritul, atrăgându-l către viaţa eternă. Alimentele naturale hrănesc trupul, dar sufocă spiritul, pe care îl silesc să postească. În cazul alimentelor spirituale, deopotrivă trupul şi spiritul au de câştigat. Spiritul devine mai puternic, simţurile sale se ascut şi se rafinează, iar trupul devine mai suplu, modest şi rezistent, la fel ca şi hainele bine ţesute, din fire subţiri, dar strâns împletite.

Alimentele naturale conţin de regulă spirite corupte. Dacă omul mănâncă o cantitate prea mare din aceste alimente, aceste spirite ajung să pună stăpânire pe spiritul lui, subminându-i fiinţa la fel cum fac viermii care rod la rădăcina unui copac, până când acesta se usucă şi moare.

În schimb, hrana spirituală este pentru spirit ca un fel de ploaie vitală coborâtă din cer, care îl ajută să înflorească şi să dea rod, fructul ei minunat fiind viaţa eternă”.