Cartea Domnului

Capitolul 2

Lăcomia şi negarea de sine corectă

Marea Evanghelie a lui Ioan, I/207

Domnul: „Indulgenţa şi risipa fac ca sufletul să devină senzual şi materialist, epuizându-l mai devreme sau mai târziu. Corpul nu are nevoie de nici un fel de surplus, care rămâne la nivelul sufletului şi îl îngreunează. Îngrozit, sufletul încearcă prin toate mijloacele să se elibereze de povara nedorită, luând-o pe căi ocolite, precum: diferite tipuri de lipsă de castitate, pasiunile trupeşti, adulterul, etc. Întrucât pasiunile de acest fel fascinează sufletul prin plăcerea pe care i-o oferă, el devine din ce în ce mai desfrânat, apelând chiar la o indulgenţă şi la o risipă din ce în ce mai mare. În final, el devine complet senzual (material), iar în ceea ce priveşte viaţa spirituală – complet întunecat, împietrit şi nesimţit, pentru ca în cele din urmă să devină orgolios, răutăcios şi îngâmfat. Când sufletul îşi pierde complet valoarea spirituală datorită modului său de viaţă, murind practic din punct de vedere spiritual, el începe literalmente să construiască un tron pentru lăcomia sa, fiind chiar cinstit şi respectat de alţii pentru că este atât de lacom”.