Cazul Breban" ■ Din perspectiva legii, constatarea „ colaborării"

Partener aniversar: Contemporanul

1 Nicolae Manolescu, „Cum ne asumăm trecutul”, România literară nr. 16, 2011.

2 Nicolae Manolescu, „Cum ne asumăm prezentul”, România literară nr. 18, 2011.

3 http://www.adevarul.ro/nicolae_manolescu_-_comentarii/O_moda_periculoasa_7_476422355.html

4 Telegrama trimisă „acasă” din R.F. Germania, la 10 februarie 1971, de Ambasada română, care anunţa pregătirea (totuşi neverificată), de către Breban, a unei suite de „de articole calomnioase la adresa statului nostru” pentru revista vest-germanǎ „Der Spiegel”, cu afirmaţii precum cea evocată (Arhiva CNSAS, Dosar SIE 8680, f. 78).

5 http://voxpublica.realitatea.net/popcult/axioma-breban-pai-ce-te-miri-ca-te-scuipa-in-cap-politicianul-comunist-sau-capitalist-pai-daca-te-vede-ca-esti-gilma-ca-nu-te-misti-12033.html.

6 Arhiva CNSAS, Dosar SIE nr. 8680, f. 9. Şi citările anterioare sunt luate din Dosarul SIE nr. 8680.

7 Consilul Securitǎţii Statului, UM 0755/D, Nr. 123/ 0025262 din 28.12.1971 (Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, f. 126).

8 Arhiva CNSAS, Dosar SIE nr. 8680, ff. 3-7.

9 Plan de măsuri în cazul Baltag, Ministerul de Interne, Consiliul Securităţii Statului, Nr. 100/00133169, din 10-11 mai 1972 (Arhiva CNSAS, Dosar fond I 187868, ff. 1-12).

10 Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, vol. 3, f. 70.

11 Ibidem, f. 68.

12 Ibidem, ff. 46-47

13 Ibidem, f. 188.

14 Telegrama din 15.02.1972: Arhiva CNSAS, Dosar SIE 8680, f. 83.

15 Nota din 31 mai 1975, Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, vol. 4, ff. 67v, 68. Interviul fusese publicat sub titlul: „Românul care nu acceptǎ compromisul.”

16 Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, vol. 5, f. 166.

17 Referat din 2 decembrie 1975 (Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, vol. 4, f. 117).

18 Minuta discuţiei din ziua de 12 ianuarie 1976 dintre Valeriu Rîpeanu şi Nicolae Sorin cu Nicolae Breban (Ibidem, ff. 147-148).

19 Comisia era compusă din Ion Dodu Bǎlan, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Vasile Nicolescu, director al direcţiei literar-editoriale din Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Aurel Martin, director general adjunct al Centralei editoriale şi director al editurii “Minerva”, Valeriu Rîpeanu, director al editurii “Eminescu”, Sorin Mărculescu şi Mihai Gafiţa, redactori la editura “Cartea Româneascǎ”, criticul Nicolae Bǎileşteanu, care urma sǎ reanalizeze conţinutul romanului în vederea apariţiei sale (Ibidem, f. 157).

20 Ibidem, f. 198.

21 Pasajul este subliniat de ofiţer cu creionul).

Ibidem, f. 184, 184v.

22 Pasajul este subliniat de ofiţer cu creionul (Ibidem, f. 198).

23 Raportul din 30 septembrie 1982, Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, vol. 5, f. 274v.

24 Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, vol. 5, f. 350v.

25 Sintetizăm ce spun dosarele, nu exprimăm, pentru a păstra distanţa epistemologică, opinia noastră.

26 Liviu Ioan Stoiciu, “Breban, cu dosar de rmărire la Securitate, n-a fost disident anticeauşist, ci agent de influenţă, repetă Manolescu”, Contemporanul, nr. 5, mai 2011.

27 Ca membru al CC al PCR care a rupt cu partidul datorită opoziţiei la politica ideologic- culturală a acestuia, Nicolae Breban este “disident” în sensul etimologic al termenului.

28 Conform interviului dat de Germina Nagâţ revistei 22, în ultimul timp s-a produs o accelerare a investigării ofiţerilor de securitate. Astăzi, CNSAS a oferit informaţii publice pentru mai mult de 1.300 de ofiţeri privind acţiuni de încălcare a drepturilor omului (Germina Nagâţ. Interviu: „Colaborarea cu Securitatea, o chestiune de character”, Revista 22, 3 mai 2011).

29 În sensul strict al limbajului Ordonanţei, dacă un ofiţer de securitate a deposedat pe un om de locuinţa sa în scop personal, profitând de funcţie, el nu a făcut poliţie politică. Este fascinat să vezi cum banala trecere de la formularea “sau menţinerea puterii comuniste“ la “în scopul menţinerii puterii comuniste“ a putut schimba atât de radical sensul unui act normativ.

30 Eventual, þinând cont de context: Sorin Antohi a fost supus unei anchete la 17 ani ºi ameninþat datoritã scrierii unei reviste ºcolare iconoclaste.

31 Observaţia a fost deja comentată în polemica Aura Christi-Dorin Tudoran (vezi http://www.dorintudoran.com/2011/05/13/irealitatea-ilustrata/). Absenţa noţiunii este decisivă pentru hotărârea instanţei de judecată care hotărăşte pe baza O.U.G. nr. 24/2008, dar faptul nu diluează relevanţa ei pentru semnificarea publică a colaborărilor cu regimul communist.

32 Ion Vianu, „Trebuie lapidat Breban?” - http://www.revista22.ro/trebuie-lapidat-breban-10507.htm.

33 http://www.agentia.org/dosare/manolescu-l-ridica-n-sl-vi-pe-ceau-escu-dar-se-scuza-c-vorbele-sale-sunt-prea-stinghere-34756.html.

34 Gabriel Andreescu, „Dedicaţiile lui Marino faţă în faţă cu scrisorile lui Pleşu. Asimetria standardelor”, Timpul nr. 7-8/2004.

35 Convorbirea lui Nicolae Breban cu ziaristul străin a avut loc în Bucureşti (Arhiva CNSAS, Dosar I 6625, vol. 5, f. 66).

36 Unele dintre aceste manifestări au fost deja făcute publice, precum următoarea: „[…] s-au obținut date din care rezultă că NICOLAE BREBAN, aflat temporar în străinătate, a ținut o conferință la Seminarul de romanistică al Universității din Heidelberg, R. F. Germania, prilej cu care l-a caracterizat pe DORIN TUDORAN drept un poet „minor și execrabil”, afirmînd că acesta depune eforturi să iasă din anonimat pe căi extraliterare. De asemenea, s-a mai referit la „murdăria jocului” la care se pretează DORIN TUDORAN, întrucît încearcă să-și disimuleze lipsa vocației și talentului literar, pozînd în persecutat politic“ (http://www.dorintudoran.com/2011/04/14/despre-detractori-in-atentia-d-nei-aura-agatha-christi/).

37 Nota Direcţiei I-a din anul 1982: (Ibidem, ff. 269, 270).

38 Ibidem, ff. 294v, 295.

39 Ibidem, f. 328, 328v.

40 Ibidem., f. 21-23.

41 Ea rezultă făcând analogie cu felul în care ar trata Curtea Europeană a Drepturilor Omului restrângerea dreptului la onoare: acuzarea unei persoane de a fi fost colaboratoare a Securităţii (eventual, ca agent de influenţă) este legitimă dacă se dovedeşte şi „necesară într-o societate democratică”, criteriu care sintetizează cerinţele unor măsuri proporţionale şi rezonabile.