Cel mai inalt al capitalismului

Cind. spre cer sora-şi indreaptă Ruga, gindului ferice, Pacea nimeni să i-o strice, Şi nici viaţa-i, cu vreo şoaptă.

Ii [plăcuseră intotdeauna aceste versuri, dar e drept că-i plcicuseră mai mult pentru valoarea

lor

226

muzicală decit pentru valoarea lor etică. De data asta, insă, fu bucuros să se supună

preceptelor lor. li vorbi apoi despre zilele petrecute la părinţi, despre felul de viaţă al lui taicăsău

şi despre zelul cu care acesta işi apăra principiile. l'ess incepu să se liniştească şi mina

incetă să-i mai tremure. Pe măsură ce isprăvea de sniintinit o oală, An/gel, care venea in urma

ei, scotea cepul ca să dea drumul la lapte.

— Parcă erai cam abătut cind ai intrat, spuse ea, temindu-sc că Angel va aduce iar vorba

despre căsătorie.

— Da... se poate, lata mi-a povestit despre necazurile .şi greutăţile lui, şi ori de cite ori

iini vorbeşte de asta, mă amarase. Pune atita suflet in orice face, incit i se antiniplă adesea

să fie dispreţuit sau insultat de cei care nu-i (impărtăşesc principiile, şi gindul că un om de

virsta lui indură asemenea umilinţe mă revoltă, cu atit mai mult cu eit cred că şi entuziasmul

are o margine. Uite, mi-a povestit de pildă un lucru foarte neplăcut, care i s-a intimplat de

curmd. Trimis de o societate misionară, s-a dus să ţină nişte -predici, intr-o localitate din

apropiere de Trantridge, la patruzeci de mile de aici, şi s-a apucat să dăscălească pe un tinăr

cinic şi uşuratic, pe care l-a intilnit acolo — fiul unui moşier din partea locului, care are o

mamă oarbă. Tata i-a spus in faţă tot ce-a avut de spus şi din asta a ieşit un intreg scandal.

După părerea mea, tata n-ar fi trebuit să stea de vorbă cu un străin, mai ales cind vedea bine că

orice incercare e de prisos. Dar aşa e el : dacă socoteşte de datoria lui să ajute pe cineva, o

face fără să mai stea pe ginduri, chiar dacă (imprejurarea nu-i prea prielnică. Şi bineinţeles

că işi face o mulţime de duşmani, nu numai printre cei foarte păcătoşi, dar şi printre

cei uşuratici, care nu pot suferi să li se facă morală. Tata spune că e mindru de ce-a făcut şi

16*

227

că ipofi face binele şi pe căi mai ocolite. Dar tare aş vrea să nu-l mai văd chinuindu-se, mai cu

seamă acum, la bătrinefe. Mai bine ar lăsa porcii să se bălăcească in mocirlă.

Tess se mohorise, privirea i se inăsprise şi gura . ei cărnoasă luase o expresie traigică. Miinile

insă nu-i mai tremurau. Cu gindul la tatăl său, Clare n-o mai observa acum pe Tess prea atent :

inaintau de-a lungu'l şirului alb de vase dreptunghiulare pline cu lapte, pană cind le

deşertară pe toate. Celelalte fete, care se intorseseră la fermă, veniră să ia căldările, iar Deib

incepu să opărească vasele, inainte de-a le umple din nou cu lapte proaspăt. Tess dădu ,să

iasă pe cimp să mulgă vacile, cind Angel o intrebă in şoaptă :

— Atunci cum rămine cu intrebarea mea, • Tessy ?

— Nu ! Nu ! spuse ea cu o adlncă deznădejde, căci frămintările din trecut i se treziseră din

nou in minte, atunci cind Clare pomenise de Alee d'Urberville. Nu se poate !

O porni spre pajişte, alergind să le ajungă pe celelalte fete. de parcă ar fi incercat să fugă de

tristefea care o copleşea. Fetele se indreptară spre pajiştea mai indepărtată, unde păşteau

vacile ; inaintau cu grafia lipsită de sfială a sălbăticiunilor, cu mişcările libere şi nestinjenite

ale femeilor deprinse cu spatiile largi, lăsindu-se in voia aerului ca inotătorul in voia valurilor.

Acum, cind Tess era din nou lingă el, Angel socotea ca un 'lucru destul de firesc isă-şi fi ales

so'￡ia din sinul naturii neingrădite şi nu din lăcaşurile artei.