3. Introducerea numerus clausus în sistemul de asigurări de sănătate
În acest moment constatăm că numărul de consultaţii a crescut, fiind de 2 ori mai mare ca în urmă cu 10 ani. Numărul de investigaţii de laborator, acum este de 100 (!!!) de ori mai mare decît cel de acum 10 ani. S-a vorbit despre inflaţie de acte medicale.
S-a arătat că numărul mare de acte medicale derivă din numărul mare de furnizori (cabinete, laboratoare, paturi de spitale, vezi şi mai sus).
Pentru a preveni creşterea numărului de servicii medicale, legea actuală a permis organizarea unor Comisii mixte, CAS, furnizori, DSP, colegii profesionale care să poate analiza dacă este cazul ca noi furnizori să intre în sistem.
În majoritatea ţărilor vestice din UE, există o reglementare: nu intră un nou furnizor de servicii dacă nu dispare un altul (prin pensionare sau deces). Aceasta înseamnă numerus clausus.
O nouă lege trebuie să statueze cu mai mare claritate dreptul profesioniştilor de a stabili numărul lor într-un teritoriu, pentru a permite menţinerea nivelului veniturilor conform cu statutul social (vezi şi Declarţia FEMS/AEMH).
D. În concluzie la aceste 3 motive, poziţia noastră este:
-
desfiinţarea CNAS, formarea a 8-10-12 case publice independente conduse de Adunări Generale (precum a propus PDSR în 1993 şi aprobat Parlamentul în Unanimitate în 1997) organizate de asiguraţi şi de reprezentanţii acestora;
-
coordonarea acestor case independente pe principiul subsidiarităţii, principiu central în organizarea Uniunii Europene, de către ele însele, fără intromersiunea politicului şi a statului;
-
finanţarea directă a acestor case, fără ca bugetele lor să mai treacă prin Guvern, Min. Finanţe şi Parlament. Bugetul acestor case independente NU va face parte din Bugetul consolidat al Statului.
Dostları ilə paylaş: |
