Centrul pentru Educație Constructivă Al Institutului pentru Educaţie Creştină al Universităţii Albrechts din Kiel (zke) Profesori Uta Krope, Arne Kohrs, Peter Krope

Yüklə 70,32 Kb.

tarix	07.09.2018
ölçüsü	70,32 Kb.
	#79614

Centrul pentru Educație Constructivă

Al Institutului pentru Educaţie Creştină al Universităţii Albrechts din Kiel (ZKE)

Profesori Uta Krope, Arne Kohrs, Peter Krope

Stockholm

Kick-Off-Meeting
CUPRINS

Introducere

Proiectul „Violenţa domestică împotriva femeilor educate” (DVMEW)

Noţiunea de violenţă

Chestionarul

Paşii următori

Observaţii

Recunoştinţă

Introducere
Cu această lucrare echipa ZKE pregătește întâlnirea de la Stockholm din 2013.

Lucrarea sintetizează lucrările proiectului “Violenţa domestic împotriva femeilor educate” și indică pașii ce trebuiesc urmaţi, în continuare.

Membrii participanţi la proiect ce formează echipa ZKE: Uwe Christiansen (Min.-Rat a. D.), Mitat Karahan (B. A.), Dieter Klemenz (Prof. Dr.), Arne Kohrs (Dipl.-Päd.), Peter Krope (Prof. Dr.), Uta Krope (OStRin i. R. Dipl.-Kaufm.), Johannes Peter Pe-tersen (Dipl.-Päd. Dr.), Julia Prieß-Buchheit (M. A., Dr.), and Nicolaus Wilder (Dipl.-Päd.).
Proiectul “Violenţa domestică împotriva femeilor educate” (DVMEW)

1. Program GRUNDTVIG de învăţare de lungă durată, pe tot parcursul vieţii

Proiectul “Violenţa domestică împotriva femeilor educate” din cadrul o Program GRUNDTVIG de învăţare de lungă durată, pe tot parcursul vieţii, este un program al Comisiei Europene.

Informaţii pot fi găsite pe site-ul http://ec.europa.eu/education/llp/doc848_en.htm.

2 Partenerii europeni ai proiectului.

Partenerii Grundtvig provin din Finland (Helsinki, project-coordinator), Germania (Kiel, Paderborn), Romania (Buureşti), Slovenia (Liubliana), Suedia(Stockholm).

Partenerii sunt:

Asociaţia Academică a femeilor Finlandeze - Femeile finlandeze Academic Association – Femei Finlandeze Absolvente ale studiilor Forbundry (Finlanda);
Kyrklunds‘ Consulting International / KCl (Suedia).
Deutscher Akademikerinnenbund e.V. (Germania).
ASOCIATIA FEMEILOR UNIVERSITÄRE (România).
Zdruzenje univerzitetnih izobrazenk Slovenije (Slovenia).
Zentrum für Konstruktive Erziehungswissenschaft am Institut für Pädagogik der Universität Kiel / ZKE (Germania).

3. Motivaţie

Există motivaţii diferite în fiecare ţară. In Finlanda, spre exemplu, câteva cazuri de violenţă domestică foarte triste şi terifiante s-au întamplat anul trecut în familii de universitari.

Într-unul din cazuri soţul, care avea un nivel înalt de educaţie, şi-a ucis soţia universitară şi copii mici, apoi s-a sinucis. A fost şi încă este un mister. Cum este posibil să se întâmple astfel de lucruri?

Motivaţia internaţională a proiectului: Totul a pornit de la IFUW (Federaţia Internaţională a Femeilor Universitare) la a XXI-a conferinţă trienală din Istanbul, Turcia, în periada 16 – 21 august 2013 despre: “Rolul femeii în atingerea unui viitor durabil: educaţia, urbanizarea, violenţa şi drepturile omului”, una dintre temele unui workshop fiind “Cultura violenţei împotriva femeii ca o amenințare la adresa dezvoltarii durabile”

Din punctul de vedere al organizaţiilor naţionale, este important să înveţi mai multe despre acest fenomen, pentru a putea informa şi instrui membrii organizaţiilor de femei universitare. Dacă se vorbeşte în mod deschis despre violenţa domestică, aceasta va avea un impact mai mare asupra altor categorii de femei; aceasta va duce la prevenirea şi chiar la eliminarea totală a fenomenului din familiile universitare, în viitor.
4 Obiective

4.1 ZKE

ZSK este un grup de cercetare interdisciplinară cu o tradiţie de peste 40 de ani.

Grupul de cercetare face parte din Institutul de Educaţie al Universităţii din Kiel.

Oameni de ştiinţă, absolvenţi de studii universitare şi studenţi din domeniul ştiinţelor educaţionale, psihologi, filozofi, sociologi, cardiologi fizici şi teoreticieni fac parte din echipă.

Scopul grupului de cercetare este de a dezvolta şi a testa teorii şi metode educaţionale pe o bază metodologică constructivă. ZSK va realiza un studiu empiric. Echipa caută să răspundă la trei întrebări.

Prima: cum poate fi definită/catalogată violenţa domestică? Categoriile vor fi analizate în funcţie de clasa socială, sex, vârstă, durata parteneriatului, ţara europeană implicată în studiu, problema selectată.

A doua: există diferenţe în ceea ce se înţelege prin violenţă domestică în ţările europene?

Termenul de violență este ales de ZSK ca punct de referință pentru a răspunde la această întrebare.

Pe această bază, ZSK va analiza:

Dacă există diferenţe semnificative în definirea violenţei domestice
Cum se ocupă de aceste diferenţe lupta împotriva violenţei

Informaţiile necesare studiului vor fi colectate din ţările participante.

Datorită resurselor limitate, studiul va fi realizat în grupuri disponibile cu un număr mic de persoane.

Această metodă limitează generalizarea rezultatelor. Pentru studiu va fi utilizat un chestionar.

Un chestionar nu răspunde la întrebările despre cauzele violenţei domestice şi despre succesul intervenţiilor. De aceea, trebuie să fim precauţi cu rezultatele. Cu toate acestea, studiul are cracterul unui studiu – pilot. El poate servi la formularea de ipoteze. Ipotezele pot fi comparate cu rezultatele obţinute în celelalte abordări ale proiectului. Cum pot fi utilizate rezultatele? Răspunsul depinde de definirea/înţelegerea/utilizarea termenului/noţiunii de violenţă.

Noţiunea de violenţă va avea următorul cuprins/înţelegere/definiţie:

"O acțiune se întemeiază la fel de violent, în cazul în care partenerul care acționează (susținător), încearcă să-și afirme interesul său față de un adversar, fără dorința de a justifica acest interes față de adversar, deși o justificare a acțiunii este prevăzută pe baza unui normativ”
Pe parcursul unei perioade de cincisprezece ani, această definiţie/ noţiune a fost fundamentată pentru predarea cu succes elevilor cu handicap din şcolile pentru a evita, pentru a preveni sau pentru a reduce violenta. În studiul proiectului va fi utilizat un chestionar ce urmăreşte să dea sugestii despre cum să se evite, prevină şi reduce, pe aceeași bază teoretică, dar vizând şi categoria femeilor cu studii superioare
4.2 Partenerii proiectului

Toţi partenerii proiectului vor încerca să răspundă la următoarele întrebări:

Există diferenţe în ceea ce se înţelege prin “violenţa domestică” în ţările Uniunii Europene?

Pornind de la aceste diferenţe, care vor fi stabilite prin analize, noi vom formula recomandări serioase despre cum să eviţi, să previi sau să reduci cazurile de violenţă domestică;

Valoarea europeană adăugată constă în bunele practici pe care le învăţăm de la partenerii de proiect şi de la diversitatea culturală şi socială europeană pe care o întâlnim pe durata proiectului, care ne îmbogăţesc cunoştinţele asupra aspectelor vitale ale violenţei domestice în diferite ţări. Punctul de vedere național asupra acestei problematici de nivel mondial este prea îngust, în contextul fenomenului de imigrație puternică, în special.

De la procesul de lucru vom câştiga conştientizarea diferenţelor interculturale şi vom câştiga noi experienţe despre cum să le gestionăm.

Vom învăţa, de asemenea, din bunele practici dezvoltate în diferite ţări.

Noi înţelegem că aceasta este o problemă europeană dar și la nivel mondial și, prin urmare, toţi ne aflăm în aceeaşi barcă.

Ca elevi, profesori, instructori şi angajaţi noi învăţăm mai bine despre acest trist fenomen şi înţelegem importanţa oamenilor şi organizaţiilor care luptă împotriva lui, procurând adăposturi şi urmărind/propunându-şi schimbări legislative pentru a întări egalitatea între sexe şi a salva femeile şi copiii de la violenţa domestică. Organizaţiile noastre lucrează, în special, pentru femeile educate.

După acest proiect vom avea o nouă perspectivă asupra problemelor speciale ale femeilor educate (membre ale organizaţiilor noastre) şi posibilităţi mai bune de a sprijini victimele.

Organizaţiile femeilor universitare vor fi mai apropiate de alte organizaţii naţionale care lucrează pentru a preveni violenţa domestică şi care sprijină victimele. Aceasta va uşura o bună cooperare. Reţeaua naţională şi internaţională va fi întărită. Puternica reţea europeana are mai multă putere decât organizaţiile individuale în a solicita şi a implementa schimbările.

Noi încercăm să realizăm, în particular, următoarele obiective specifice:

Stabilirea unei vederi generale, de ansamblu, a problematicii violenţei împotriva femeilor educate în diferite ţări europene, într-o abordare din perspectiva mai multor discipline.

2. Aducerea împreuna, la un loc, a unor oameni din ţări diferite, de vârste diferite, cu apartenenţe, trecut/biografii culturale diferite şi cu variate studii universitare pentru a reflecta şi discuta/dezbate asupra temei.

Vor fi adresate/puse în discuţie următoarele subiecte: Care sunt primele semne ale violenţei domestice împotriva femeilor educate? Ce tipuri de mecanisme de adaptare și supraviețuire au victimele? Ce rol joacă educaţia soţului şi soţiei în cazurile de violenţă domestică?

5.Abordare

Abordarea noastră, pentru atingerea obiectivelor este următoarea:

Vor trebui colectate date utilizând diferite surse: legislaţie, informaţii personale (provenind de la poliţie, medici, psihologi, asistenţi sociali, reprezentanţi ai adăposturilor etc).

Vom efectua interviuri suplimentare de fond cu experti din organizaţii nonguvernamentale şi guvernamentale care luptă împotriva violenţei domestice.

În paralel cu colectarea de date, vom efectua un scurt studiu pe baza unui chestionar dezvoltat de ZKE (partenerul nr. 2). Chestionarul poate fi completat anonim şi prin internet. Intervievatul poate să lase un contact în cazul în care doreste să participe sub anonimat la un interviu faţă în faţă.

Studiul va acorda atenţie posibilelor probleme sensibile și etice şi respectă regulile etice ale Asociaţiei Americane de Sociologie.

Se discută probleme comune şi rezultate preliminare şi se evaluează progresul proiectului cu ocazia întâlnirilor de proiect şi a conferinţelor internaţionale.

Sarcinile sunt divizate într-o aşa manieră încât fiecare instituţie participant lucrează cu acelaşi concept de bază. Ei participă la studiul lansat de partenerul nr. 2. Ei dezvoltă şi rafinează/îmbunătăţesc chestionarul cu propunerile lor.

De asemenea, fiecare partener colectează date/informaţii despre violenţa împotriva femeilor educate de la surse valabile, statistici şi de la angajaţii organizaţiilor neguvernamentale şi ale serviciilor sociale şi de sănătate, de asemenea pe cât posibl de la discuţiile purtate pe internet, din ziare şi reviste.

În al treilea rând, fiecare partener organizează o întâlnire internaţională, unde partenerii de proiect se întâlnesc şi discută problemele şi progresul proiectului. În aceste conferinţe problemele şi fenomentul din ţara gazdă este prezentat şi reflectat. Permanent se va face schimb de experienţă şi unul învaţă de la celălalt bunele practici din diferite ţări.

6. Rezultate aşteptate

Proiectul va introduce violenţa domestică împotriva femeilor educate pe agenda europeană.

În conformitate cu propriile lor puncte de vedere, partenerii de proiect vor ridica diferite întrebări/probleme, vor lansa/întocmi chestionare şi vor face studii în diferite ţări, vor analiza rezultatele şi vor colecta informaţii despre violenţa domestică. Se vor organiza şase conferinţe internaţionale şi mai multe conferinţe naţionale pe această temă. Raportul final intenţionează să pună accent pe rezultatele comune promovate/obţinute de toţi partenerii. Obiectivele proiectului constau în a obţine/procura noi cunoştinţe despre acest fenomen trist/neplăcut şi de a disemina cele mai bune practici, de la ţară la ţară, pentru a îl preveni. Proiectul va fi unul de succes dacă înţelegerea generală a Uniunii Europene este orientată spre a răspunde la violenţa domestică. Proiectul se concentrează/axează pe femeile educate şi copiii acestora, ca victime ale violenţei domestic, deoarece toţi membrii parteneriatului de învăţare sunt femei educate. Este mai uşor să se înceapă cu violenţa cea mai apropiată de noi înşine şi de colegi.

Noţiunea/termenul de violenţă violence

În sduciul “Violenţa domesrică împotriva femeilor educate”

În urmă cu 50 de ani, un om de ştiinţă american^¹ a publicat un studiu detaliat cu tema: “Dacă nu sunteţi sigur încotro mergeţi, atunci sunteţi răspunzător că aţi ajuns în altă.”

Pentru a preveni riscul ca oamenii să vorbească depre probleme cruciale/esenţiale, oamenii se ştiinţă utilizează posibilităţile pe care le oferă anumiţi termeni din limbajul ştiinţific.

Pentru studiul “Violenţa domestică” noţiunea de “violenţă” este prezentată în contextul său teoretic şi al mediului personal.

1 Teorie

Baza teoretică a studiului în Constructivism, care la originea sa geografică este numită “ Scoala de constructivism Erlangen” şi dezvoltarea sa ulterioară and in its further development sunt menţionate ca “Constructivismul metodic“. Constructivismul metodic a fost ales ca has been chosen as o poziție epistemologică care implică încercarea de a introduce știința proceduri care pot fi înţelese, nondogmatice şi în cercuri libere. Constructivismul metodic reconstruieşte propriul său cod elaborat. Toate reconstrucţiile pornesc de la viaţa de zi cu zi.

2 Echipa de cercetare

Responsabil pentru acest proiect este echipa Centrului Constructiv de Ştiinţe ale Educaţiei.

ZKE este un grup de cercetare interdisciplinar cu o tradiţie de 40 de ani.

Grupul de cercetare este o parte a Institutului pentru educaţie al Universităţii din Kiel.

Oameni de ştiinţă, absolvenţi şi studenţi din diferite domenii ale ştiinţelor educaţionale, psihologiei, pilozofiei, cardiologiei fizice şşi teoretice aparţin echipei.

Scopul grupului de cercetare este să dezvolte şi să testeze teorii şi metode educaţionale pe o bază metodică constructivă.

3 Noţiune/termenul de violenţă.

Ce se înţelege prin violenţă?

Când studenţii sunt întrebaţi dacă o persoană este violentă atunci când înjunghie o-altă persoană cu un cuțit răspunsul este “Da, desigur, Întotdeauna!”. Dacă acest răspuns este acceptat ca adevăr, atunci medicii chirurgi ar trebui consideraţi ca fiind violenţi.

Însă ei nu sunt violenţi cât timp respectă anumite reguli.

Aceasta presupune cp medicii, cu excepţia unor împrejurări excepţionale, îşi informează pacienţii înainte de intervenţie şi obţin acordul lor.

Pornind din acest punct pentru introducere în noţiunea de „violenţă”

Punctul de pornire pentru introducerea în noţiunea de „violenţă” este viaţa de zi cu zi.

De la utilizarea zilnică şi discuţiile neelaborate/simple, pot fi determinate câteva elemente structurale.

Aceste elemente sunt:

1) În acțiuni și în primul rând în discuţii/manifestări verbale sunt luate în considerare mai multe subiecte;

2) referitor la faptul că oamenii trăiesc printre oameni, rezultă că oamenii se orientează ei înşişi către limbajul celorlalţi oameni. Limbajul înseamnă interacţiune.

3) Oamenii îşi urmăresc intențiile în acțiunile lor. Actele de vorbire/discuţiile sunt intenţionate.

4 Actele de vorbire sunt orientate la intențiile partenerilor de comunicare pentru a coordona acțiunile. Acest lucru presupune ca oamenii urmăresc sau pot urmări diverse intenții.

5) Actele de vorbire continua între susținători și adversari în conformitate cu anumite reguli. Aceste reguli se aplică la nivel de apelare, acord/înţelegere și încredere.

Johannes Peter Petersen^² un membru al ZKE, a introdus noţiunea de violenţă pe această bază teoretică, în anul 1997. Versiunea revizuită din anul 2012 este următoarea:
O acțiune interactivă este considerată ca fiind violentă în cazul în care partenerul de interacțiune care acționează (susținător), încearcă să-și afirme interesul său împotriva unui adversar, fără dorința de a justifica acest interes față de adversar, deși o justificare a acțiunii este prevăzută de un sistem normativ.
Un exemplu: Doi boxeri amatori în ringul de box nu vor fi violenţi – în considerarea acestor instrucţiuni – cât timp ei se supun regulilor sportive care sunt stabilite de asociaţia boxerilor amatori.

Alt exemplu: ce spuneţi despre o persoană care îşi aminteşte ca a fost un boxer amator care a vrut sa îşi distrugă adversarul în ring? Acest exemplu se focusează pe intenţia/voinţa unuia dintre actori: aceea de a distruge.

Cât timp actorul îşi raportează această experienta/intenţie la dorința de a învinge un adversar dar nu pe experiența/intenţia de a muşca urechea adversarului, de a-i rupe gâtul sau piciorul, ori de a-l strânge de gât, el nu poate fi considferat ca fiind violent.
Pentru a evita termenii mentalişti, Constructivismul metodic defineşte voinţa unui actor/participant ca experienţa/intenţia unui autor al acţiunii în prima perspectivă personală. ^³
O serie de cercetări au fost făcute pe tema violenţei. Aceste cercetări pornesc, de regulă, de la a o înţelegere care încearcă să descifreze fenomenul dintr-o perspectivă cu adevărat psihologică sau sociologică.

Noţiunea ce urmează a fi introdusă aici nu intră în contradicţie cu aceste poziții.

Ar trebui mai degrabă să ajute la analiza fenomenului violenţei, cu o terminologie temeinică şi cuprinzătoare.

Noţiunea de violenţă, sugerată aici subliniază interacțiunea și necesitatea justificării. Ea este potrivită ca un instrument pentru a analiza rolul susținătorului și al adversarului. Noţiunea este fundamentată pe aspecte fizice fără a se reduce la acestea. Este, de asemenea, în strâmsălegătură cu aspecte care nu ţin de fizic.

4 Chestionarul

Echipa ZKE realizează un chestionar pentru a măsura cazurile tipice de educaţie domestică, raportat la nivelul de educaţie. Chestionarul va fi aplicat în ţările participante. Echipa ZKEoferă ajutor pentru analiza statistică. Ţările participante au rresponsabilitatea de a interpreta si a discuta rezultatele/consecinţele.

Subiect: Acest chestionar
Stimată doamnă,

Acest chestionar face parte dintr-un studiu care, începând din toamna anului 2013, se va desfășura în România, Germania, Finlanda, Slovenia și Suedia. Cu ajutorul acestui formular dorim să ne documentăm din experiențele de violență domestică și pentru acest motiv solicităm cooperarea dumneavoastră .

Desigur, vom trata răspunsurile dumneavoastră ca fiind confidențiale. În viitor, vom avea un astfel de chestionar şi pentru bărbați.

În numele echipei de cercetare doresc să vă mulțumesc pentru cooperare.

Prof. Dr. Peter Krope

Detalii personale:

Vârsta dvs.:……… ani

Aveţi un partener de viaţă? Da/nu

De cât timp sunteţi împreună? ……… ani

Aveţi/aţi avut/copii de vârstă şcolară

Da/nu

Educaţia dvs. :

nivel de bază (max. 8 ani de școală)

nivel intermediar ( 10 ani ani de şcoală)

studii superioare/postuniversitare (12/13 ani – cursuri prouniversitare)

licență universitară

calificări suplimentare

Instructiuni

Pe următoarea pagină veţi găsi 24 de întrebări în coloana din stânga. Coloana din dreapta are răspunsuri posibile notate de la A la O. Vă rugăm să rememoraţi ultima lună din viaţa dvs. Uitaţi-vă mai întâi la prima coloana, în stânga. Ce întrebări i-aţi adresat partenerului dvs. luna trecută? Acum căutaţi răspunsul partenerului dvs. în coloana din dreapta. Dacă niciunul dintre răspunsurile sau întrebările pe care le găsiţi mai jos nu sunt exacte, alege-ţi-l pe cel care este cel mai apropiat de răspunsul corect. Puneţi răspunsul pe linia corespunzătoare la sfârșitul întrebării. Puteți alege un răspuns de mai multe ori. În cazul în care întrebare nu e potrivită în context, lăsați acel spațiu gol.

Exemplu

Mi-am interpelat partnenerul: Răspunsul partenerului meu:

De ce nu te-ai gândit la ziua mea de naștere? L. Nu mi-a venit în minte.

In acest caz a fost ales răspunsul “L” deoarece partenerul a dat un astfel de răspuns.

Am adresat partenerului meu următoarele întrebări :

De ce m -ai lovit?
De ce m -ai strâns de gât?
De ce m-ai obligat să fac sex cu tine?
De ce nu mă ajuți în casă?
De ce nu faci cumpărăturile cu mine?
De ce nu-ți aranjezi hainele?
De ce numai eu sunt responsabilă pentru copiii nostri?
De ce nu vrei să participi la seara părinţilor?
De ce nu citeşti niciodată copiilor poveşti la culcare?
De ce m-ai bruscat?
De ce pui atâta presiune pe mine?
De ce mă dai mereu la o parte?
De ce nu vorbești cu mine?
De ce ai ţipat la mine?
De ce nu vrei să-mi răspunzi?
De ce nu pot lua propriile decizii în legătură cu cariera mea?
De ce trebuie să justific mereu banii cheltuiţi?
De ce nu-mi vorbești despre bugetul nostru?
De ce vii mereu acasă târziu?
De ce ești tu întotdeauna cel care decide unde să mergem în vacanţă?
De ce eu nu am niciun cuvânt de spus când decidem ce maşină să cumpărăm?
De ce nu-mi pot invita rudele mele la un grătar?
De ce nu pot pleca în weekend cu prietenii mei?
De ce nu mă implici şi pe mine când planifici viaţa noastră socială?

Răspunsul partenerului meu:

Hai să vorbim despre asta.
Fiindcă tu ești femeie.
Pentru că n-a fost niciodată altfel.
Nu poți să mă acuzi de așa ceva.
Nu m-am gândit la asta.
Fiindcă e dreptul meu.
Deoarece e datoria mea.
Pentru că așa trebuie.
Deoarece aşa vreau eu.
Asta nu-i treaba ta!
Nu am motiv să răspund la această întrebare.
Nici nu mi-a trecut prin cap.
Tu știi asta!
Pentru că aşa stau lucrurile.
Eu nu vreau să vorbesc despre asta.

Următorii paşi:

Cerem partenerilor noştri să realizeze următoarele activităţi. Vă rugăm:

Traduceţi chestionarul în limba dvs. naţională;

Aplicaţi chestionarul unui număr de 10 persoane (femei);

Raportaţi rezultatele testului la conferinţa din Paderborn, din martie 2014.

Rugaţi asociaţia dvs. să promoveze şi săpopularizeze studiul.

Pentru toţi partenerii:

Pregătirea colectării datelor pentru conferinţa din Bucureşti, iunie 2014.

Discuţii asupra rezultatelor la conferinţa de la Liubliana, noiembrie 2014.
Observaţii

Lucrarea "Violența domestică împotriva femeilor educate este un extras din proiectul final, aplicaţia din februarie 2013.

Autorii lucrării “Noţiunea de violenţă în studiul Violenţa domestică împotriva femeilor educate” sunt Peter Krope şi Johannes Peter Petersen.

Chestionarul a fost realizat de Mitat Karahan, Arne Kohrs, Peter Krope şi Nicolaus Wilder.

Recunoştinţă

Mulţumiri doamnei Leena Kaßler pentru traducerea cu conştiinciozitate a lucrării “Noţiunea de violenţă în studiul ‘Violenţa domestică împotriva femeilor educate’” şi lui Uwe Christiansen pentru traducerea cu conştiinciozitate.

1 Robert F. Mager: Lernziele und Programmierter Unterricht. Weinheim usw. 10-141970, Titelseite.

2 Johannes Peter Petersen: Der Terminus Gewalt. Versuch einer terminologischen Bestim-mung auf der Grundlage des methodischen Konstruktivismus. In: Arbeitsgruppe konstruk-tive Erziehungswissenschaft (Hg.): Monographien zur konstruktiven Erziehungswissen-schaft. Heft 4. Kiel 22001.

3 Carl Friedrich Gethmann: Warum sollen wir überhaupt etwas und nicht vielmehr nichts? Zum Problem einer lebensweltlichen Fundierung von Normativität. In: Peter Janich (Hg.): Naturalismus und Menschenbild. Hamburg 2008, 138 – 156.

Yüklə 70,32 Kb.

Dostları ilə paylaş: