Chirurgia general Intrebarea nr


e) [ ] Enterococul ---------------------------------------------------------------------



Yüklə 1,83 Mb.
səhifə11/14
tarix02.08.2018
ölçüsü1,83 Mb.
#65941
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14

e) [ ] Enterococul



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM Indicati principiile tratamentului chirurgical în peritonitele secundare:

  • a) [ ] Corectarea anemiei

  • b) [x] Tratamentul leziunii cauzate

  • c) [x] Debridare

  • d) [x] Toaleta cavităţii peritoneale cu ser fiziologic

  • e) [x] Drenajul larg peritoneal



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM Numiţi cauzele peritonitelor secundare:

  • a) [x] Perforaţia stomacului şi duodenului

  • b) [ ] Suprainfecţia ascitei

  • c) [x] Peritonita apendiculară

  • d) [x] Peritonitele de origine genito-urinară

  • e) [ ] Sursa de contaminare extraperitoneală cu transportul agentului patogen pe cale circulatorie



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM Hipovolemia din peritonite se datorează:

  • a) [x] Pierderii de lichid intravascular înspre cavitatea peritoneală

  • b) [x] Acumulărilor de lichid în tesutul subperitoneal

  • c) [ ] Transpiraţiilor abundente

  • d) [x] Acumulării de lichid în lumenul intestinal dilatat şi aton

  • e) [ ] Vazodilataţiei sistemice



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM Privind explorările de laborator în peritonitele difuze acute se poate afirma:

  • a) [ ] Leucocitoză cu limfocitoză

  • b) [x] Urea sanguină moderat crescută

  • c) [x] Ecografia oferă informaţii cu o acurateţe inferioară CT

  • d) [ ] Folosirea radioizotopilor reprezintă un mijloc curent de diagnostic

  • e) [x] Radiografia abdominală pe gol arată anse dilatate



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM În diagnosticul peritonitelor acute localizate se utilizează diverse procedee. Indicaţi 2 dintre cele ce înlesnesc diagnosticul în oricare localizare:

  • a) [ ] Tuşeul vaginal şi rectal

  • b) [x] Ultrasonografia abdominală

  • c) [ ] Laparoscopia

  • d) [ ] Puncţia abdominală

  • e) [x] Radiografia abdominală în ortostatism



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM Pentru faza toxică a peritonitei este caracteristică următoarea gamă simptomatică:

  • a) [x] Tahicardie

  • b) [x] Leucocitoză elevată cu deviere în stânga

  • c) [x] Abdomen balonat, dureros

  • d) [ ] Prevalarea simptomelor locale asupra celor generale

  • e) [ ] Vome frecvente bilioase



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM Durerea în peritonită are următoarele caracteristici:

  • a) [x] Poate fi mascată de administrarea opiaceelor

  • b) [ ] Întotdeauna se instalează brusc

  • c) [x] Se poate asocia cu senzaţia de sete

  • d) [x] Se poate generaliza pe toată aria abdomenului

  • e) [ ] Întotdeauna corespunde organului afectat



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM După lavajul cavităţii peritoneale în peritonita difuză purulentă, cavitatea peritoneală se drenează, respectând următoarele principii:

  • a) [ ] Drenul se va exterioriza prin calea de acces

  • b) [x] Drenurile se exteriorizează la distanţă de plaga operatorie

  • c) [x] În perioada postoperatorie se va efectua lavajul fracţionat al spaţiilor drenate

  • d) [x] Se introduc antibiotic în cavitatea abdominală

  • e) [x] Introducerea antibioticelor se va repeta fiecare 4-6 ore



  • ---------------------------------------------------------------------

  • CM Contractura musculară este un semn major al peritonitei, însă poate lipsi în următoarele cazuri:

  • a) [x] La bătrâni

  • b) [ ] La copii

  • c) [x] Dacă au fost administrate antibiotice

  • d) [x] La caşectici

  • e) [x] Dacă au fost administrate opiacee



  • -------------------------------------------------------------------------

  • CM Pentru peritonita difuză cauzată de perforaţia unui organ cavitar sunt caracteristice următoarele semne:

  • a) [x] Blumberg

  • b) [x] Mendel-Razdolskii

  • c) [ ] Păstrarea matităţii hepatice

  • d) [x] "Semnul tusei"

  • e) [x] Grassman-Kulencampf



  • ---------------------------------------------------------------------


    1. PATOLOGIA VENOASĂ



    1. CS Triada Virhov în patogenia tromboflebitei acute constă în:

    2. a) [x] Tulburări de coagulare, leziuni endoteliale şi stază a circulaţiei venoase

    3. b) [ ] Leziuni ale valvulelor, hipertensiune venoasă şi varicele venelor

    4. c) [ ] Deficienţa ţesutului conjunctiv, tulburări de coagulare şi stază venoasă

    5. d) [ ] Varicele venelor superficiale, hipoproteinemia şi staza circulaţiei venoase

    6. e) [ ] Stază venoasă, tulburări de coagulare şi insuficienţa vaselor comunicante



    7. ---------------------------------------------------------------------

    8. CS Procedeul Delbe-Pertes evidenţiază:

    9. a) [ ] Funcţia valvulei ostiale (principale) a v.safena magna

    10. b) [ ] Funcţia valvulelor venelor profunde

    11. c) [x] Permebialitatea venelor profunde

    12. d) [ ] Gradul de dezvoltare a varicelor venelor superficiale

    13. e) [ ] Funcţia venelor comunicante



    14. ---------------------------------------------------------------------

    15. CS În baza patogeniei bolii varicoase sunt trei verigi principale:

    16. a) [ ] Insuficienţa cardiacă, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase

    17. b) [ ] Obezitatea, insuficienţa cardiacă şi dilatarea venelor

    18. c) [x] Insuficienţa valvulară, dilatarea venelor şi creşterea presiunii venoase

    19. d) [ ] Boala hipertonică, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase

    20. e) [ ] Limfostaza, insuficienţa valvulară şi creşterea presiunii venoase



    21. ---------------------------------------------------------------------

    22. CS Tromboflebita acută a venelor superficiale mai des se complică cu:

    23. a) [ ] Pileflebită

    24. b) [ ] Infarct miocardic

    25. c) [ ] Tromboză mezenterială acută

    26. d) [x] Tromboflebită a venelor profunde

    27. e) [ ] Trombembolia arterei pulmonare



    28. ---------------------------------------------------------------------




    1. CM Tratamentul tromboflebitei venelor profunde ale membrelor inferioare constă în administrarea:

    2. a) [ ] Vitaminei K

    3. b) [ ] Trombovarului

    4. c) [x] Heparinei

    5. d) [x] Antispasticelor

    6. e) [x] Aspirinei



    7. ---------------------------------------------------------------------

    8. CM Cauzele insuficienţei venoase acute a venelor extremităţilor inferioare sunt:

    9. a) [x] Tromboza venoasă

    10. b) [x] Tromboflebita venelor profunde

    11. c) [ ] Obezitatea

    12. d) [ ] Boala varicoasă

    13. e) [x] Leziunile traumatice ale venelor



    14. ---------------------------------------------------------------------

    15. CM Enumeraţi metodele chirurgicale mai raţionale de tratament a ulcerelor trofice:

    16. a) [x] Excizia ulcerului

    17. b) [x] Autodermoplastia

    18. c) [ ] Aplicarea suturilor secundare

    19. d) [x] Tratamentul patogenetic

    20. e) [x] Plastia suprafeţei ulceroase cu lambou cutanat deplasat



    21. ---------------------------------------------------------------------

    22. CM În boala trombembolică a membrelor inferioare factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de :

    23. a) [ ] Diabet

    24. b) [ ] Anemie

    25. c) [x] Leziunea parietală venoasă

    26. d) [ ] Sarcină

    27. e) [x] Neoplasme viscerale



    28. ---------------------------------------------------------------------

    29. CM Principalele simptome în varicele venelor membrelor inferioare sunt:

    30. a) [ ] Claudicaţia intermitentă

    31. b) [x] Edemul periferic spre sfârşitul zilei

    32. c) [ ] Convulsiile nocturne a muşchilor gambei

    33. d) [x] Schimbările trofice în regiunea supramaleolară

    34. e) [ ] Simptomul "ischemiei plantare"



    35. ---------------------------------------------------------------------

    36. CM Care sunt factorii patogenetici principali în etiologia bolii varicoase?

    37. a) [ ] Obezitatea

    38. b) [x] Insuficienţa valvulară

    39. c) [ ] Insuficienţa cardiacă

    40. d) [x] Dilatarea venelor

    41. e) [x] Creşterea presiunii venoase



    42. ---------------------------------------------------------------------

    Chirurgie nr.2

    CM In legatura cu gusa sporadică sunt adevarate urmatoarele afirmații:

    a) [x] Creșterea în volum a tiroidei

    b) [x] Eutiroidie

    c) [ ] Apare la cca 20% din populația unei zone

    d) [x] Apare mai frecvent la femei

    e) [x] Se transmite autosomal-recesiv

    ---------------------------------------------------------------------

    CM In funcție de situație pot fi utilizate urmatoarele tipuri de intervenții chirurgicale in tratamentul unei gusi:

    a) [x] Tiroidectomia subtotală

    b) [x] Lobectomie

    c) [x] Tiroidectomia totală

    d) [x] Lobectomia subtotala

    e) [ ] Disectia radicala a gatului (radical neck dissection)

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Scintigrafia adenomului toxic relevă:

    a) [ ] Captarea difuză și omogenă a trasorului radioactiv

    b) [ ] Captarea difuză dar neomogena a trasorului radioactiv---------------------------------------------------------------------

    c) [ ] Captare in "tabla de șah"

    d) [x] Nodul "fierbinte"

    e) [ ] Nodul "rece"

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Ce medicamente se folosesc in tratamentul tireotoxicozei :

    a) [x ] Tyrozol

    b) [ ] Biseptol

    c) [x] Mercazolil

    d) [ ] Omeprazol

    e) [ ] Ampicilina

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Tratamentul medicamentos adresat tireotoxicozei are următoarele obiective:

    a) [x] Corecția tulburarilor de ritm și tahicardiei

    b) [x] Reducerea hipertiroidiei

    c) [x] Prevenirea crizelor tireotoxice

    d) [x] Sedarea centrilor cortico-diencefalo-hipofizari

    e) [ ] Combaterea hiperparatiroidismului

    ---------------------------------------------------------------------

    CS La 24 ore dupa o tireoidectomie subtotala pentru tireotoxicoza, apare: agitație, stare predeliroasă, tahicardie, aritmie, hipertermie. Ce suspectați?

    a) [ ] Paralizia a recurenților

    b) [ ] Hiportireoză

    c) [ ] Hipoparatireoză

    d) [x] Criza tireotoxică

    e) [ ] Embolie gazoasă

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Complicatiile tiroidectomiei includ urmatoarele, exceptând:

    a) [ ] Pareza de recurent

    b) [ ] Mixedem

    c) [ ] Hipoparatiroidie

    d) [ ] Criza tireotoxica

    e) [x] Sindrom exoflatmic

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Manifestarile crizei tirotoxice includ:

    a) [x] Hipertermie, tahicardie, hipertensiune

    b) [x ] Termofobie, transpiratii, parestezii

    c) [x] Agitatie, stare confuzională, varsaturi

    d) [ ] Exoftalmie, insomnie, atrofii musculare

    e) [ ] Toate enumerate sunt false

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din urmatoarele modificari produse prin compresiunea hipertrofiei tiroidiene asupra simpaticului cervical sunt corect expuse:

    a) [ ] Turgescența, cianoza feței

    b) [ ] Tulburari cardio-respiratorii și gastrice

    c) [ ] Voce bitonala, afonie

    d) [x] Mioza, enoftalmie, bradicardie, ptoza palpebrala

    e) [ ] Tulburari cerebrale, lipotimii

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din aceste afirmații sunt corecte:

    a) [ ] In tiroidita cronica Hashimoto se evidențiaza anticorpi antitiroglobulinici și antimicrosomali

    b) [ ] In boala Basedow se evidențiaza imunoglobulinele tireostimulatoare (LATS-P)

    c) [ ] Tumorile benigne tirodiene sunt reprezentate de adenoame

    d) [ ] Timoma este o tumora a timusului

    e) [x] Toate afirmatii sunt corecte

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Ce afirmatie referitor la denumirea adenomului toxic tiroidian este exacta?

    a) [ ] Este numit si boala Graves-Basedow

    b) [ ] Este numit gusa Hashimoto

    c) [x] Este numit boala Plummer

    d) [ ] Este numit gusa Riedel

    e) [ ] Toate afirmatiile sunt false

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Factorii care declanșeaza apariția crizei tireotoxice sunt:

    a) [ ] Suspendarea terapiei

    b) [ ] Agresiuni infectioase sau agresiuni neuropsihice

    c) [ ] Rezecția economă a tiroidei

    d) [ ] Toate afirmatiile sunt false

    e) [x] Toate afirmatiile sunt corecte

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Pentru diagnosticul cancerului tiroidian preoperator sunt utile urmatoarele examinarii:

    a) [x] Scintigrafia tiroidiană

    b) [x ] Titrarea in ser a tiroglobulinei și calcitoninei

    c) [ ] Metabolismul bazal

    d) [x ] Ecografia tiroidei

    e) [x] Biopsie prin puncție aspiratie

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) sunt adevarate urmatoarele afirmații:

    a) [x] Cuprinde tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice si hipofizei

    b) [ ] Cuprinde tumori sau hiperplazii ale ficatului, pancreasului si hipofizei

    c) [x] In cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comuna manifestare (90-100%)

    d) [x] Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toti pacientii cu MEN 1

    e) [x] MEN 1 este o anomalie genetica autozomal dominantă

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Ce afirmație referitor la tiroidita cronică Riedel este falsă?

    a) [ ] Glanda tiroidă este invadată de țesut fibros sclerozant, dens

    b) [ ] Poate insoti alte afecțiuni fibrozante idiopatice

    c) [ ] Clinic apare ca o gușa dură, lemnoasă

    d) [x] Pacienții prezintă gușă omogenă (nodulara bine deliminata, palpator moale)

    e) [ ] Scintigrama cu I131 evidentiază o captare difuza, neomogenă

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Ce afirmații referitor la tiroidita limfocitara Hashimoto sunt adevarate?

    a) [x] Este proces autoimun

    b) [x] Apare predominant la femei

    c) [x] In serul pacienților se evidentiaza titruri mari de anticorpi antitiroidieni

    d) [x] Boala este deseori familiala insotita cu alte afectiuni autoimune

    e) [ ] Mai frecvent se manifestă prin hipertiroidie

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Ce afirmatii referitor la tiroidita subacuta de Quervain sunt false?

    a) [x] Este mai frecventa la barbati

    b) [ ] Apare dupa un epizod de infectie a cгilor respiratorii superioare

    c) [ ] Debuteaza cu ferbгă/frison

    d) [ ] Tiroida creste rapid in volum, dureroasa la palpare

    e) [x] Clinic se manifestă prin mixedem

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din următoarele afirmații referitor la sindromul Zollinger-Ellison sunt adevărate?

    a) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison este responsabil de aproximativ 10% din ulcerele duodenale

    b) [ ] Tumora (gastrinomul) se localizează predominant în cefalopancreas, clinic se manifestă cu ulcer peptic

    c) [ ] Tumora se poate localiza în ficat, stomac, hilul splenic

    d) [ ] Aproximativ 50-75% dintre ele sunt maligne

    e) [x] Toate cele enumerate

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Cea mai sensibilă si specifică metodă de identificare a pacienților cu sindromul Zollinger-Ellison este:

    a) [ ] Titrarea in ser a anticorpilor antitiroidieni

    b) [x] Dozarea gastrinemiei serice

    c) [ ] Aprecierea katecolaminelor

    d) [ ] pH-metria sucului gastric

    e) [ ] Toate cele enumerate

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Sindromul Zollinger-Ellison are următoarea triadă caracteristică:

    a) [x] Ulcere multiple sau recidivante, atipice, cu evoluție gravă si rapidă

    b) [ ] Hiposecreție gastrică cantitativă si calitativă

    c) [x] Chimismul gastric indică hipersecreție bazală abudentă

    d) [x] Pezența gastrinomului

    e) [ ] Valorile gastrinei serice sunt mult scăzute

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Ce afirmație referitor la feocromocitom este incorectă?

    a) [ ] Este o patologie rar întâlnită

    b) [x] Este o tumoare a stratului cortical al suprarenalelor

    c) [ ] Este o tumoare a celulelor cromafine

    d) [x] Mai frecvent se localisează în suprarenala dreaptă

    e) [x] Este o tumoare maligă

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Semnul dominant caracteristic feocromocitomul este:

    a) [ ] Hipotensiune arterială

    b) [ ] Hipertermie

    c) [ ] Creșterea ponderală

    d) [x] Hipertensiune arterială

    e) [ ] Insomnie

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din afirmații referitoare la tratamentul feocromocitomului este incorectă?

    a) [ ] Extirparea chirurgicală a tumorii

    b) [ ] Gestul chirurgical trebuie precedat și urmat de corijarea valorilor tensiunii arteriale

    c) [ ] Se practică enuclearea tumorii, rezecția parțială a suprarenalelor sau adrenalectomia totală

    d) [ ] Manipularea intraoperatorie a tumorii poate declanșa o criză hipertensivă

    e) [x] Abordul chirurgical se efectuiază numai pe cale toracică

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din afirmații referitoare la tabloul clinic al miasteniei, la bolnavii cu timoame, este incorectă?

    a) [ ] Debut acut si decurgere malignă

    b) [ ] Crize colinergice și/sau miastenice

    c) [ ] Dereglări severe motorice

    d) [ ] Hipotrofii musculare

    e) [x] Respirație paradoxală

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Din sindromul MEN-IIA fac parte:

    a) [x] Carcinom medular multicentric

    b) [x] Feocromocitomul

    c) [x] Hiperparatiroidismul primar

    d) [x] Hiperplazia de celule C

    e) [ ] Hiperplazia timusului

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Din sindromul MEN-IIB fac parte, exceptând:

    a) [ ] Carcinom medular de tiroidă

    b) [ ] Feocromocitomul

    c) [ ] Ganglioneuroamele intestinale

    d) [x] Insulinomul

    e) [ ] Neurinoamele mucoase

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Sindromul renal în hiperparatiroidism se manifestă prin urmгtoarele, exceptând:

    a) [ ] Poliuria hipostenurică.

    b) [ ] Litiatza renală.

    c) [ ] Nefrocalcinoza.

    d) [ ] Insuficiența renală.

    e) [x] Atonia vezicii urinare.

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Manifestările apărute în excesul de hormoni tiroidieni:

    a) [x] Cardiopatia tireotoxică

    b) [x] Enteropatie tireotoxică

    c) [ ] Diabetul zaharat

    d) [ ] Insuficiența renală

    e) [x] Dereglări neuropsihice

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Manifestările ce apar în carența de hormoni tiroidieni:

    a) [x] Cardiopatia mixedematoasă

    b) [x] Artopatii degenerative

    c) [ ] Diabetul zaharat

    d) [x] Litiaza veziculară

    e) [x] Distrofiile musculare

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Triada: exoftalm, tireomegalie, aritmie este relevantă în:

    a) [ ] Boala Hashimoto

    b) [ ] Cancerul tiroidian

    c) [ ] Gusa endemică

    d) [ ] tiroidita cronica

    e) [x] Boala Basedow

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Caracteristicele timomului:

    a) [x] Este o tumoră a timusului

    b) [ ] Este o tumoră a suprarenalelor

    c) [ ] Este o tumoră a tiroidei

    d) [ ] Tumora poate fi asimptomatică, cu semne clinice compresive sau cu sindroame concomitente

    e) [x] Miastenia în combinație cu timoma are un pronostic nefaborabil

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Semnul dominant caracteristic feocromocitomul este:

    a) [ ] Hipotensiune arterială

    b) [ ] Hipertermie

    c) [ ] Termofobie

    d) [x] Hipertensiune arterială

    e) [ ] Insomnie

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Pentru hiperparatiroidism sunt caracteristice urmгtoarele manifestгri, exceptând:

    a) [ ] Scurtarea intervalului QT pe ECG

    b) [ ] Hipotonia musculară.

    c) [ ] Sindroamele radiculare.

    d) [x] Reflexele osteotendinoase crescute.

    e) [ ] Stгăile depresive, astenie.

    ---------------------------------------------------------------------

    CM În criza hiperparatiroidiană sunt adevărate următoarele afirmații:

    a) [ ] Se instalează lent.

    b) [x] Apar grețuri, vome incoercibile, dureri acute abdominale.

    c) [x] Se agravează insuficiența renală cu trecere în coma uremică.

    d) [ ] Scade temperatura corpului.

    e) [x] Pot fi hemoragii gastroinestinale, edem sau infarct pulmonar.

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din semnele de mai jos sunt caracteristice unei crize tireotoxice?

    a) [ ] Tegumente uscate, dermatite

    b) [ ] Dureri femurale, tibiale

    c) [ ] Calcificarea ganglionilor bazali (pe radiografia de craniu)

    d) [x] Agitație, febra, tahicardie

    e) [ ] Subțiere ciorticalei si largire canalului medular al oaselor tubulare

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Chistul hidatic pulmonar este o afecţiune:

    a) [ ] Micotică

    b) [x] Parazitară

    c) [ ] Bacilară

    d) [ ] Virală

    e) [ ] Provocată de protozare

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Starea adultă a viermelui cestoid -Taenia echinococcus granulosus se dezvoltă la următoarea gazdă definitivă, exceptînd :

    a) [ ] Cîinele

    b) [x] Omul

    c) [ ] Vulpea

    d) [x] Bovina

    e) [ ] Lupul

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Starea larvară (tumorală) a viermelui cestod Taenia echinococcus granulosus se dezvoltă în viscerele următoarei gazde, exceptînd :

    a) [ ] Porcinele

    b) [x] Vulpile

    c) [ ] Rozătoarele

    d) [ ] Omului

    e) [x] Cîinelui

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care este calea principală de infectare cu hidatidoza pulmonară primară?

    a) [ ] Calea respiratorie

    b) [x] Calea digestivă

    c) [ ] Calea directă prin mucoasă

    d) [ ] Calea directг prin muşcături

    e) [ ] Calea directг prin tegumente

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Echinococoza pulmonarş secundară se produce pe:

    a) [ ] Cale enterogenă

    b) [x] Cale bronhogenă

    c) [ ] Prin mucoase

    d) [x] Pe cale hematogenă

    e) [ ] Pe cale limfogenă

    ---------------------------------------------------------------------

    CS În cazurile de infestare a organismului cu larva Taenia echinococcus granulosus plămânii se afectează în urmгtoarele proporţii:

    a) [ ] 5-10%

    b) [ ] 15-20%

    c) [x] 25-30%

    d) [ ] 35-50%

    e) [ ] 60-80%

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care dintre cele enumerate reprezintă elementele structurale proprii ale chistului hidatic pulmonar, exceptînd:

    a) [ ] Membrana chitinoasă

    b) [x] Adventiţia

    c) [ ] Membrana proligeră

    d) [ ] Scolecsii

    e) [ ] Veziculele-fiice

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Lichidul hidatic conţine următoarele substanţe si formaţiuni, exceptind:

    a) [ ] Substanţe albuminoide

    b) [ ] Glucide si enzime glicolitici

    c) [x] Embrionul exacant (oncosfera)

    d) [ ] Scolecsii

    e) [ ] Vezicule-fiice, scolecsii

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din indicii enumeraţi ale hemogramei sunt caracteristici pentru hidatidoza pulmonară necomplicată?

    a) [ ] Leucocitoza

    b) [x] Eozinofilia

    c) [ ] Bazofilia

    d) [ ] Limfopenia

    e) [ ] Monocitoza

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care este cel mai frecvent semn clinic în chistul hidatic pulmonar necomplicat:

    a) [ ] Durerea toracică

    b) [ ] Urticăţiile

    c) [x] Tusea

    d) [ ] Febra

    e) [ ] Hemoptizia

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din complicaţiile chistului hidatic pulmonar se asociază cu soc anafilactic?

    a) [ ] Ruperea în bronhie

    b) [ ] Supuraţia

    c) [x] Ruperea în cavitatea pleurală

    d) [ ] Ruperea în bronhie cu aspiraţie în plămânul sănâtos

    e) [ ] Hemoragia

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Semnele radiologice clasice în hidatodoza pulmonară necomplicată sunt:

    a) [ ] Opacitate rotunda-ovalară de intensitate solidă cu calcificări

    b) [x] Opacitate rotunda cu contur şters de intensitate subcostală, care la examenul radioscopic prezintă mobilitate la miscгrile respiratorii

    c) [ ] Opacitate rotundă cu contur şters de intensitate costală, imobilă la miscгrile respiratorii

    d) [ ] Imagină rotunda cu nivel lichidian orizontal

    e) [ ] Opacitate intensă, neregulată si neomogenă

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Diagnosticul diferenţial al chistului hidatic pulmonar rupt în bronhie se face cu urmгtoarele patologii, exceptînd:

    a) [ ] Tuberculoza excavată

    b) [ ] Empiemul închistat cu fistulă bronsică

    c) [ ] Cancerul cavitar

    d) [x] Tuberculomul (granulomul) pulmonar

    e) [ ] Abcesul pulmonar

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din intervenţiile chirurgicale pentru chistul hidatic pulmonar necomplicat este mai frecvent utilizată?

    a) [ ] Rezecţia pulmonară

    b) [ ] Chistotomia cu drenarea cavităţii restante

    c) [x] Chistotomia cu înlăturarea cavităţii restante

    d) [ ] Chistotomiile cu perichistectomie

    e) [ ] Echinococectomia vidioasistată

    ---------------------------------------------------------------------

    CM În care din urmгtoarele situaţii este indicată rezecţia pulmonar la pacienţii cu chist hidatic?

    a) [ ] Chistul hidatic cu ruperea în bronhie

    b) [x] Chistul hidatic supurat cu pioscleroza pulmonară

    c) [x] Chistul hidatic cu stenoze bronsice, cu lipsa condiţiilor de reexpansionare a parenchimului

    d) [ ] Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală

    e) [ ] Chistul hidatic necomplicat

    ---------------------------------------------------------------------

    CM În care situaţii enumerate ale echinococozei pulmonare tratamentul chimioterapeutic cu derivaţii benzilmidozolici se practica ca metoda unică?

    a) [ ] Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală

    b) [x] Chistul hidatic de dimensiuni mici

    c) [x] Hidatidoza pulmonară difuză bilaterală

    d) [ ] Hidatidoza pulmonară si hepatică

    e) [x] Boli concomitente decompensate

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Care din afirmaţiile enumerate se referă la chisturile aeriene pulmonare?

    a) [x] Apar ca urmare a unor antecedente patologice

    b) [ ] Au învelis bronsic

    c) [x] Apar la o vârstă înaintată

    d) [ ] Se depistează în sechestraţiile pulmonare intralobare

    e) [x] Se caracterizează prin caracterul schimbгtor la imaginile radiologice

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din complicaţiile enumerate ale chisturilor aeriene pulmonare subpleurale este cea mai frecventă?

    a) [ ] Supuraţia

    b) [x] Pneumotoraxul spontan

    c) [ ] Hemoptizia

    d) [ ] Cancerizarea

    e) [ ] Sindromul compresiv

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Diagnosticul diferenţial al chisturilor aeriene pulmonare se face cu urmгtoarele afecţiuni, exceptînd:

    a) [ ] Tuberculoza excavată

    b) [ ] Cancerul cavitar

    c) [x] Hidatidoza pulmonară necomplicată

    d) [ ] Abcesul piogen pulmonar

    e) [ ] Pleurezia purulentă interlobară cu fistula bronsica

    ---------------------------------------------------------------------

    stabilirea diagnosticului de chist aerian pulmonar:

    a) [ ] Investigaţia cu radionuclizi

    b) [ ] Toracoscopia

    c) [x] Investigaţii radiologice

    d) [ ] Bronhoscopia

    e) [ ] Investigaюiile citologice si morfologice

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Metoda terapeutică de elecţie оn tratamentul chisturilor aerienie supurate este:

    a) [ ] Bronhoscopia cu lavaj

    b) [ ] Electrocoagularea bulelor prin toracoscopie

    c) [x] Rezecţia pulmonara

    d) [ ] Excizia peretelui chistului

    e) [ ] Drenarea transparietală

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Factorul etiologic al revărsatului pleural nesupurativ este, exceptînd:

    a) [ ] Trauma canalului limfatic toracic (chilotoraxul)

    b) [ ] Traumatismul toracelui cu lezarea pleurei, arteriilor intercostale, parenchimului pulmonar (hemotoraxul)

    c) [ ] Revărsatul plevral pancreatogen

    d) [x] Ruperea abcesului pulmonar în cavitatea pleurală

    e) [ ] Revгrsatul pleural malign (metastatic)

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din metodele enumerate este metoda de elecţie de investigaţie pentru stabilirea aspectului revărsatului pleural ?

    a) [ ] Investigaţiile radiologice

    b) [ ] Toracoscopia

    c) [x] Puncţia pleurală cu recoltarea lichidului pentru examenul biochimic si citologic

    d) [ ] Investigaţiile cu radionuclizi

    e) [ ] Ultrasonografia

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Care din afirmaţiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan primitiv (idiopatic) ?

    a) [x] Este o urgenţă medico-chirurgicală

    b) [ ] Survine pe leziuni preexistente

    c) [x] Apare brusc

    d) [x] De regulă, fără o cauză cunoscută anterior

    e) [ ] Se depistează preponderent la copii

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Care sunt condiţiile principale pentru survenirea pneumotoraxului spontan:

    a) [x] Existenţa unui loc de minimă rezistenţă

    b) [ ] Vârsta

    c) [x] Intervenţia unui element declansator (efort fizic, tuse)

    d) [ ] Existenţa bolilor asociate

    e) [ ] Sexul

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Perturbările respiratorii si cardiovasculare în pneumotoraxul spontan sunt produse primordial de:

    a) [ ] Patologia de bază

    b) [x] Sindromul de compresiune endotoracic

    c) [ ] Durere

    d) [ ] Boli concomitente

    e) [ ] Vârstă

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Tabloul clinic al pneumotoraxului spontan acut este determinat primordial de urmгtoarele, exceptînd:

    a) [ ] Forma patomorfologică

    b) [ ] Atelectazia pulmonară

    c) [ ] Caracterul schimbărilor patomorfologice în plămâni

    d) [ ] Funcţia sistemului cardiovascular

    e) [x] Funcţia sistemului urinar

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru pneumotoraxul cu supapă, exceptînd:

    a) [ ] Dureri violente

    b) [ ] Dispnea pronunţată

    c) [ ] Bombarea unui semitorace

    d) [ ] Turgescenţa venelor gâtului si a membrilor superioare

    e) [x] Hemoptiziile

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Semnele radiologice caracteristice pentru pneumotoraxul compresiv sunt, exceptînd:

    a) [ ] Hipertransparenţa unui hemitorace

    b) [ ] Deplasarea pronunţata a mediastinului

    c) [ ] Colabarea plămînului

    d) [ ] Deplasarea semidiafragmului corespunzгtor spre cavitatea peritoneală

    e) [x] Balansarea mediastinului

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Care metodă de investigaţie din cele enumerate nu se va efectua imediat după momentul acut al pneumotoraxului spontan?

    a) [ ] Radiografia de cadru si tomografia

    b) [ ] Investigaţiile cu radionuclizi

    c) [x] Bronhografia

    d) [ ] Toracoscopia

    e) [x] Fistulografia

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului si gangrenei pulmonare este:

    a) [x] Factorul bronhogen

    b) [ ] Traumatismele

    c) [ ] Boala bronsiectactică

    d) [ ] Emboliile septice

    e) [ ] Răspîndirea infecţiei din focare purulente adiacente

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Cauza principala in dezvoltarea gangrenei pulmonare este:

    a) [ ] Reactivitatea imunologica scгzută

    b) [ ] Vârsta înaintată a pacientului

    c) [ ] Bolile concomitente

    d) [ ] Flora microbiană

    e) [x] Reactivitatea imunologică scгzută şi flora microbiană

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care flora microbiana mai frecvent provoacă declansarea gangrenei pulmonare?

    a) [ ] Protozoarele

    b) [ ] Fungii

    c) [ ] Flora microbiana aerobă gram-pozitivă

    d) [ ] Flora microbiană aerobă gram-negativă

    e) [x] Flora microbiană anaerobă neclostridiană

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care este localizarea mai frecventă a abceselor pulmonare prin aspiraţie?

    a) [ ] Segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori

    b) [ ] Segmentele laterale ale lobilor inferiori

    c) [ ] Segmentele apicale ale lobilor superiori

    d) [ ] Segmentele anterioare ale lobilor superiori

    e) [x] Segmentele posterioare ale plămânilor (preponderent lobii superior)

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Abcesele de origine bronhogenică în majoritatea cazurilor sunt:

    a) [ ] Multiple

    b) [ ] Periferice

    c) [x] Solitare

    d) [x] Centrale

    e) [ ] Bilaterale

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt:

    a) [ ] Centrale

    b) [x] Multiple

    c) [x] Periferice

    d) [ ] Solitare

    e) [x] Bilaterale

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care simptom nu este caracteristic pentru I faza a abcesului pulmonar acut?

    a) [ ] Tusea

    b) [ ] Sindromul de intoxicatie septico-purulenta

    c) [x] Expectoraţia purulentă

    d) [ ] Dispneea

    e) [ ] Sindromul algic

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Care sindrom se diminuează în faza II a abcesului pulmonar acut?

    a) [ ] Hemoptizia

    b) [ ] Tusea

    c) [ ] Expectoraţia

    d) [x] Dispneea

    e) [x] Intoxicaţia septico-purulenta

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar este:

    a) [ ] Sindromul de hiperinflatie pulmonara

    b) [x] Sindromul de condensare pulmonara

    c) [ ] Devierea mediastinului contralateral

    d) [ ] Sindromul fizic cavitar

    e) [ ] Sindromul de revărsat pleural

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza II a abcesului pulmonar acut:

    a) [ ] Sindromul de hiperinflaţie pulmonară

    b) [ ] Sindromul de condensare pulmonară

    c) [ ] Devierea mediastinului contralateral

    d) [x] Sindromul fizic cavitar

    e) [ ] Sindromul de revărsat pleural

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care metodă paraclinică de diagnostic este mai informativă in faza I a abcesului pulmonar acut ?

    a) [ ] Scanarea cu radionuclizi

    b) [ ] Bronhoscopia

    c) [x] Tomografia asociata cu puncţie transtoracală

    d) [ ] Ultrasonografia

    e) [ ] Bronhografia

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Cea mai informativă metodă de diagnostic în faza II a abcesului pulmonar acut este:

    a) [ ] Angiopulmonografia

    b) [x] Radiografia de ansamblu în doua proiecţii

    c) [x] Scanarea cu radionuclizi

    d) [ ] Tomografia

    e) [ ] Ultrasonografia

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Imaginea radiologică caracteristică pentru gangrena pulmonară este:

    a) [ ] Condensarea plămânului

    b) [ ] Sindromul de hiperinflaţie

    c) [ ] Formaţiunea cavitarгă solitară

    d) [ ] Imaginea lichidiană plină, bine delimitată

    e) [x] Opacitatea pulmonară răspîndită cu focare de destrucţie /fagure de albină/

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Cu care forma a empiemului inchistat diagnosticul diferenţial a abcesului pulmonar este mai dificil?

    a) [ ] Empiem apical

    b) [ ] mpiem mediastinal

    c) [x] Empiem interlobar cu fistula bronsică

    d) [ ] Empiem parietal

    e) [ ] Empiem supradiafragmal

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Cu care dintre formaţiunile cavitare ale toracelui diagnosticul diferenţial al abcesului pulmonar este mai dificil de efectuat?

    a) [ ] Cancerul pulmonar forma atipică

    b) [ ] Tuberculoza pulmonară forma excavată

    c) [x] Chist supurat cu fistulă bronsică

    d) [ ] Boala bronsiectatică

    e) [ ] Abcesul mediastinal

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Complicaţia cea mai frecventă a abcesului piogen pulmonar acut este:

    a) [ ] Generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanţă

    b) [x] Piopneumotoraxul

    c) [ ] Hemoragia

    d) [ ] Mediastenita acută

    e) [ ] Afectarea plămânului sănătos

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Cea mai gravă si periculoasă complicaţie a abcesului pulmonar acut este:

    a) [ ] Pleurezia sero-fibrinoasă

    b) [ ] Pleurezia purulentă

    c) [ ] Pleurezia purulentă cu fistula bronsică

    d) [x] Hemoragia profuză

    e) [ ] Medistenita acută

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Hemoragia profuză survine mai frecvent în:

    a) [ ] Boala bronsiectatică

    b) [ ] Abcesele pulmonare

    c) [ ] Tuberculoza pulmonară

    d) [ ] Cancerul pulmonar

    e) [x] Gangrena pulmonară

    ---------------------------------------------------------------------

    CS În gangrena si în abcesele pulmonare acute cea mai frecventă sursă a hemoragiei profuze o constituie:

    a) [ ] Eroziunile mucoasei bronhiilor

    b) [ ] Ramurile arterei pulmonare

    c) [ ] Arteriile intercostale

    d) [ ] Cârja si aorta toracică

    e) [x] Arteriile bronşice

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Metoda veritabilă de determinare a florei microbiene in abcesul si gangrena pulmonară este:

    a) [ ] Analiza sputei expectorate

    b) [ ] Analiza lichidului din lavajul aspirat

    c) [ ] Analiza conţinutului aspirat in timpul bronhoscopiei

    d) [ ] Analiza frotiului nazo-faringian

    e) [x] Analiza materialului prin puncţia transtoracală

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Metodele principale de tratament ale abceselor si gangrenei pulmonare sunt:

    a) [x] Corecţia metabolismului hidro-salin

    b) [x] Antibioticoterapia

    c) [x] Dezintoxicaţia

    d) [x] Asanarea locală a focarului purulent

    e) [ ] Imunocorecţia activă

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Metoda de elecţie pentru asanarea abcesului pulmonar acut este:

    a) [ ] Inhalaţii cu aerozol

    b) [ ] Drenajul postural

    c) [x] Toracopleuropneumocinteza cu drenare

    d) [ ] Lavajul bronşic prin cateterism

    e) [ ] Bronhoscopia cu lavaj

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Metoda de elecţie în asanarea abceselor voluminoase cu sechestre si intoxicaţie septică pronunţată este:

    a) [ ] Toracopneumocinteza cu drenaj

    b) [ ] Bronhoscopia

    c) [ ] Lavajul bronşic prin cateterism

    d) [ ] Microtraheostomia

    e) [x] Toracopneumotomia si drenarea abcesului

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Care din metodele de hemostaza practic nu este realizabila in hemoragiile din abcesele pulmonare?

    a) [ ] Bronhoscopia cu obturarea bronhiei de drenaj

    b) [x] Colabarea plămînului afectat

    c) [ ] Embolizarea arteriilor bronsice

    d) [ ] Toracopneumotomia si suturarea vaselor in cavitatea abcesului

    e) [ ] Rezecţia pulmonară

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Metoda curativă de elecţie în gangrena pulmonară complicată cu hemoragii repetate si importante este:

    a) [ ] Bronhoscipia cu lavaj

    b) [ ] Puncţia pleurală repetată

    c) [ ] Pleurotomie minimă (inchisă)

    d) [ ] Toracopneumotomie cu tamponament

    e) [x] Rezecţia pulmonară

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Metoda de bază a tratamentului local, in cazul rupturii abcesului piogen sau gangrenos in cavitatea pleurala, este:

    a) [ ] Bronhoscopia cu lavaj

    b) [ ] Puncţia pleurală repetată

    c) [ ] Pleurotomia minimă (închisă)

    d) [x] Toracotomia largă, asanarea, drenarea cavitaţii pleurale si abcesului

    e) [ ] Rezecţia pulmonară

    ---------------------------------------------------------------------

    CS În aprecierea rezultatelor tratamentului conservator ale abcesului pulmonar acut, care afirmaţie nu este corectă?

    a) [ ] Însănătoşirea are loc în 80-85% cazuri

    b) [ ] Însănătoşirea definitivă (clinică si morfopatologică) - în 25 -40% cazuri

    c) [ ] Însănătoşirea numai clinică se marchează în 35-50% cazuri

    d) [x] Cronicizarea procesului are loc în 50% din cazuri

    e) [ ] Mortalitatea constituie 1-2%

    ---------------------------------------------------------------------

    CM Care din cauzele enumerate conduc la cronicizarea abcesului pulmonar?

    a) [x] Tratamentul consevator întîrziat

    b) [x] Terapia antibacteriană defectuoasă

    c) [ ] Localizarea apicală a abcesului

    d) [x] Terapia de detoxifiere neadecvată

    e) [x] Abcesul pulmonar voluminos cu sechestre, asanat defectuos

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Complicaţia cea mai gravă a abcesului pulmonar cronic este:

    a) [ ] Tuberculizarea cavitгţii reziduale

    b) [ ] Suprainfectarea cu fungi

    c) [x] Amiloidoza viscerală

    d) [ ] Hemoptizia

    e) [ ] Pioscleroza cu bronsiectazii secundare

    ---------------------------------------------------------------------

    CS Metoda cea mai eficace de diagnostic in abcesul cronic este:

    a) [ ] Angiopulmonografia

    b) [ ] Scanarea cu radionuclizi

    c) [ ] Radiografia de ansamblu

    d) [ ] Bronhoscopia

    e) [x] Tomografia si bronhografia

    ---------------------------------------------------------------------

    CS. Sindromul esofagian cuprinde următoarele semne, exceptând:

    a) [ ] regurgitaţiile

    b) [ ] sialoreea

    c) [x] sughiţul

    d) [ ] disfagia

    e) [ ] pirozisul

    ---------------------------------------------------------------------

    CS.Disfagia paradoxală caracterizează :

    a) [ ] tumori esofagiene benigne

    b) [ ] cancer esofagian

    c) [ ] diverticuli esofagieni

    d) [ ] stenoze esofagiene peptice

    e) [x] acalazia cardiei

    ---------------------------------------------------------------------

    CS. Ruptura spontană a esofagului se traduce prin următoarele semne, exceptând:

    a) [ ] durerea vie retrosternală la deglutiţie

    b) [ ] vocea nazonată

    c) [ ] emfizemul subcutan cervical

    d) [x] disfagia paradoxală

    e) [ ] hidropneumatoraxul

    ---------------------------------------------------------------------

    CS. Care este cea mai frecventă complicaţie a diverticului Zenker?

    a) [ ] hemoragia

    b) [ ] perforaţia

    c) [ ] malignizarea

    d) [x] complicaţiile pulmonare

    e) [ ] flegmonul peridiverticular

    ---------------------------------------------------------------------

    CS. Care este complicaţia cea mai frecventă a ulcerului esofagian?

    a) [x] hemoragia

    b) [ ] perforaţia

    c) [ ] stenoza

    d) [ ] malignizarea

    e) [ ] complicaţiile pulmonare



    Yüklə 1,83 Mb.

    Dostları ilə paylaş:
  • 1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   14




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
    rəhbərliyinə müraciət

    gir | qeydiyyatdan keç
        Ana səhifə


    yükləyin