Cidul (1043-1099) Născut lângă Burgos, Cidul este unul

Cidul (1043-1099)

• Născut lângă Burgos, Cidul este unul

• dintre eroii naţionali ai Spaniei.Pe numele

• său adevărat Rodrigo Diaz de Bivar, şi-a

• câştigat porecla El Cid (de la termenul

• arab Sayyid-”stăpân”) pentru curajul şi

• calităţile de luptător.Născut într-o familie

• nobilă, a condus, la doar 22 de ani, oastea

• regelui Sancho al II-lea de Castilia.Ulteri-

• or, Cidul a luptat pentru Alfonso, fratele

• lui Sancho, întreprinzând raiduri îndrăzne-

• ţe împotriva arabilor care stăpâneau o parte a Spaniei.În 1081, Alfonso l-a exilat pe

• Cid, care purtase o incursiune neautorizată împotriva maurilor, şi acesta a schimbat

• taberele, luptând pentru arabi.În 1084, Cidul a învins o armată creştină mult mai

• numeroasă şi a fost răsplătit regeşte de arabi. A revenit alături de Alfonso şi, în 1094,

• a asediat Valencia ocupată de arabi, a cucerit-o şi a condus-o până la moarte sa.

Saladin (1138-1193)

• Strălucit luptător musulman, Saladin (în arabă,

• Salah ad-Din) s-a născut în Irakul actual, fiind

• de origine kurdă.În 1169, a devenit vizir al

• Egiptului, condus pe atunci de dinastia fatimi-

• dă. Saladin l-a detronat pe califul fatimid şi a

• devenit sultan. Saladin a extins teritoriile mu-

• sulmane, cucerind Siria şi o parte din Africa

• de Nord. Conducând o oaste alcătuită din siri-

• eni şi egipteni în jihad (“războiul sfânt”), i-a

• învins pe creştini în bătălia de la Hattin(1187),

• a capturat Acra şi Ierusalim şi i-a alungat aproape complet pe cruciaţi. În 1189, a

• treia cruciadă a pornit din Europa, dar nu l-a putut învinge pe Saladin. În cele din

• urmă, Richard I a acceptat un tratat de pace care le garanta musulmanilor controlul

• asupra majorităţii regiunii.Conducător înţelept şi cult, Saladin a unit Orientul

• Mijlociu musulman, punând capăt speranţelor cruciaţilor în recâştigarea Ţării Sfinte.

Minamoto Yoritomo (1147-1199)

• Yoritomo a fost conducător militar

• japonez, căpetenia clanului Minamoto.

• În decursul unui conflict între diversele

• clanuri japoneze , el a preluat

• conducerea Japoniei răsăritene. În

• 1185, a învins clanul Taira în bătălia de

• la Dan No Ura şi a instaurat un guvern

• militar. În 1192, a căpătat titlul de

• shogun (“mare general”).

Richard I (1157-1199)

• Richard I (cunoscut ca “Inimă de Leu”)

• a fost regele Angliei între 1189 şi 1199.

• În 1190, a pornit în cruciadă împotriva

• musulmanilor şi a încheiat un tratat pe

• trei ani cu Saladin. În 1192, a fost captu-

• rat de Henric al VI-lea, împărat al

• “Sfântului Imperiu Roman”, care a cerut

• o sumă uriaşă pentru eliberarea sa în

• 1194. Richard a murit ,luptând în Franţa.

Ginghis Han (1162-1227)

• Pe adevăratul său nume Temugin, Ginghis

• Han a fost fiu de căpetenie mongolă.Pe

• când avea doisprezece ani, tatăl său a

• murit.El a devenit un luptător iscusit, fiind

• urmat de un număr mare de ostaşi. Şi-a

• unit trupele cu cele din estul Mongoliei şi a

• ajutat la apărarea graniţelor Chinei

• împotriva tătarilor. Faima i-a sporit şi ,în

• 1196, a fost proclamat han (“suveran” sau

• “stăpân”), luându-şi numele de Ginghis.În

• scurt timp a devenit conducătorul Mongoliei

• răsăritene. General strălucit, a cucerit vestul Mongoliei şi a fost proclamat Mare

• Han al tuturor triburilor mongole.Sub conducerea sa,oştile au cucerit nordul Chinei,

• Afganistanul, Asia Centrală şi o mare parte din Persia (Iranul actual). Imperiul său

• a fost unul dintre cele mai mari din istorie.

Timur Lenk (1336-1405)

• Numit şi Tamerlan, Timur Lenk a

• fost conducător mongol. S-a născut

• lângă Samarkand, Asia Centrală, şi

• descindea din Ginghis Han. A devenit

• conducător al Imperiului Mongol.

• Oastea sa de turci şi mongoli a

• cucerit Persia, Georgia şi Imperiul

• Tătar, apoi India, Damasc şi Siria,

• după care i-a învins pe turci la

• Ankara. Timur Lenk a murit când

• oştile sale încercau să invadeze

• China.

Ioana d’Arc (1412-1431)

• Ioana considera că Dumnezeu o

• alesese pentru a-l readuce pe regele

• legitim pe tronul Franţei.În 1429, a

• obţinut sprijinul tânărului rege,

• ulterior Carol al VII-lea (1403-1461),

• şi, în fruntea oştirii ei, i-a învins pe

• englezii care asediau Orleans. Prinsă

• de englezi, a fost torturată, judecată,

• găsită vinovată de erezie şi vrăjitorie

• şi arsă pe rug. În 1456, un tribunal a

• găsit-o nevinovată, iar în 1920 a fost

• sanctificată.

Mihai Viteazul (1558-1601)

• Domn al Ţării Româneşti(1593-1601),

• al Transilvaniei (1599-1600) şi al

• Moldovei (1600). Înfăptuitorul primei

• uniri a tuturor românilor.

• Strateg şi militar curajos, a învins turcii

• la Călugăreni şi Giurgiu, în 1595, pe

• voievodul Andrei Barhory la Şelimbăr în

• 1599 şi pe Sigismund Bathory la

• Guruslău în 1601.A fost asasinat în 1601.

Horatio Nelson (1758-1805)

• Amiralul britanic Horatio Nelson a

• devenit erou naţional pentru

• succesele sale navale în războaiele

• napoleoniene împotriva Franţei.A

• învins flota franceză în bătălia Nilului,

• în 1798, iar în 1805 a învins flotele

• Franţei şi Spaniei în bătălia de la

• Trafalgar. Rănit, a murit pe nava sa

• amiral, Victory.

Napoleon Bonaparte (1769-1821)

• Unul dintre cele mai de seamă genii militare

• ale lumii, Napoleon Bonaparte s-a născut în

• Corsica, a urmat şcoala militară în Franţa şi

• a ajuns un general de excepţie.În primii ani

• ai secolului al XIX-lea, el a reuşit să cuce-

• rească întreaga Europă. În 1792, Franţa

• revoluţionară se afla în război cu Marea

• Britanie, Imperiul Habsburgic, Rusia şi

• Prusia. În 1795, a fost alcătuit un guvern

• francez lipsit de fermitate, numit Directorat.

• Ca tânăr general,Napoleon a condus o serie

• de campanii de succes, cucerind nordul

• Italiei în 1797. Directoratul a ajuns să se

• bizuie pe el şi Napoleon a devenit popular

• şi puternic. I s-a cerut să invadeze Marea Britanie, dar el a considerat că era mai

• importantă subminarea rutelor comerciale britanice spre India.

Invazia sa în Egipt din 1798 a eşuat, deoarece amiralul britanic Horatio Nelson a

• Invazia sa în Egipt din 1798 a eşuat, deoarece amiralul britanic Horatio Nelson a

• distrus flota franceză în bătălia Nilului.În 1799, Napoleon a revenit în Franţa , a

• desfiinţat Directoratul şi a preluat controlul.S-a autoproclamat prim-consul şi a

• condus Franţa pe durata următorilor cincisprezece ani. În 1804, s-a încoronat

• împărat, introducând reforme, legi noi şi o educaţie mai bună, în paralel cu

• reorganizarea guvernării. Napoleon dispunea de o armată numeroasă, care, până

• în 1815, avea 2 750 000 de soldaţi. S-a folosit de această forţă masivă, încercând

• să cucerească Europa. Armatele sale au învins Austria şi Rusia la Austerlitz, în

• 1805, Prusia la Jena, în 1806, şi Rusia la Friedland, în 1807. Marea Britanie a

• fost salvată de invazie, graţie victoriei obţinute de Nelson asupra flotei franceze

• în bătălia de la Trafalgar, în 1805.În 1808 , trupele franceze au invadat Spania,

• dar în 1813 au fost învinse de britanici.Până în 1812, Napoleon îşi răsfirase

• excesiv trupele, iar eşecul invaziei Rusiei a dus la moartea a peste 500 000 de

• francezi. În 1813, o armată europeană l-a învins la Leipzig. Franţa a fost

• invadată, iar Napoleon trimis în exil pe insula Elba în 1814. A evadat, dar a fost

• învins în cele din urmă de generalul britanic Arthur Wellesley, duce de

• Wellington, şi de generalul prusac Gebbard von Blucher, la Waterloo, în Belgia.

• Napoleon a murit în exil, pe insula Sfânta Elena.

Simon Bolivar (1783-1830)

• Născut la Caracas, în Venezuela, Simon

• Bolivar a fost liderul revoluţionar care a

• eliberat o mare parte din America de Sud

• de sub conducerea coloniştilor spanioli.În

• 1810, s-a alăturat revoluţiei venezuelene

• împotriva Spaniei. A strâns o armată , dar

• a fost învins în 1812. În 1815, a fost silit să

• fugă în Jamaica şi Haiti. În 1817, a revenit

• în Venezuela, conducând trupe de rebeli.

• Utilizând tactici de gherilă, a cucerit

• bazinul inferior al fluviului Orinoco. În

• 1819, împreună cu oamenii săi, a traversat

• Anzii în Columbia şi i-a învins pe spanioli în

• Boyaca. A obţinut alte victorii împotriva spaniolilor, capturând Caracas în 1821. Până

• în 1824, îi alungase pe spanioli din Ecuador, Chile, Peru şi Columbia.În perioada 1819-

• 1830 ,a fost preşedintele noii republici Columbia.

Sam Houston (1793-1863)

• În 1836, la un an după ce Texas şi-a

• proclamat independenţa faţă de

• Mexic, o armată mexicană a asediat

• Alamo, ucigându-i pe cei 200 de

• apărători texani. După două luni,

• Houston, conducătorul trupelor

• texane, i-a învins pe mexicani în

• bătălia de la San Jacinto. El a devenit

• preşedinte al Texasului independent,

• iar oraşul Houston a primit numele

• său.

Giuseppe Garibaldi (1807-1882)

• La mijlocul secolului al XIX-lea, Italia era

• alcătuită din numeroase regate, unele

• controlate de Austria şi Franţa. Din 1848,

• italianul de origine franceză Garibaldi,

• care participase la războaiele de partizani

• din America de Sud, a condus o mişcare de

• eliberare a Italiei între anii 1848-1860. A

• luptat pentru regele Sardiniei împotriva

• austriecilor şi a ajutat Roma în războiul cu

• francezii. În 1860, mica lui armată de

• voluntari a cucerit Sicilia şi Napoli. În

• 1861, majoritatea Italiei s-a unit sub Victor

• Emmanuel al II-lea (1820-1878).

Ulysses Grant (1822-1885)

• În 1861, la începutul Războiului Civil

• din SUA, Ulysses Grant a fost numit

• general de brigadă. În 1862, el a capturat

• Fort Henry şi Fort Donelson, în

• Tennessee. În anul următor, a învins

• trupele confederate la Vicksburg şi

• Chattanooga. Grant a fost numit

• comandant suprem şi a acceptat predarea

• confederaţilor din partea generalului

• Robert E.Lee. A fost al 18-lea preşedinte

• american, între 1869-1877, dar mandatele

• i-au fost umbrite de corupţie şi conducere

• incompetentă.

Geronimo (1829-1909)

• Geronimo a fost căpetenia tribului

• apaşilor Chiricahua din Arizona, SUA,

• care a luptat pentru protejarea pămân-

• turilor tribului împotriva guvernului

• american şi a coloniştilor, între anii

• 1875-1886.Bandiţii mexicani i-au ucis

• mama,soţia şi copiii în 1858. În 1876,

• guvernul american i-a strămutat pe

• apaşi într-o rezervaţie, însă Geronimo

• s-a refugiat în Munţii Sierra Madre. A

• fost capturat şi purtat 660 km în

• lanţuri, spre rezervaţia din San Carlos.După ce a evadat, a întreprins numeroase

• raiduri pentru a-şi elibera poporul. În 1883, trupele americane l-au silit să se predea,

• dar în 1885 a condus 134 de luptători într-o ultimă evadare. Capturat în 1886, a fost

• deportat în Oklahoma.

Paul Hindenburg (1847-1934)

• Născut în Germania, Hindenburg a fost

• general în timpul Primului Război Mondial

• (1914-1918). A primit comanda trupelor

• germane de pe frontul estic şi, începând din

• 1916, a comandat întreaga armată germană.

• A obţinut o victorie decisivă împotriva Rusiei

• în bătălia de la Tannenberg (1914) şi a oprit

• avansarea aliaţilor spre Vest, de-a lungul

• liniei Hindenburg. În 1918, a lansat o

• contraofensivă împotriva forţelor aliate.

• Aceasta a eşuat şi Germania a fost înfrântă.

• Hindenburg a fost al doilea preşedinte al

• Republicii Germania, între 1925 şi 1934. În

• ianuarie 1933 l-a investit pe Adolf Hitler în

• funcţia de Cancelar.

Jan Smuts (1870-1950)

• Jan Christiaan Smuts a fost militar şi

• om politic sud-african. S-a născut la

• Malmesbury, Cape Colony. De origine

• olandeză, a comandat trupele burilor

• (coloniştii olandezi) în războiul anglo-

• bur(1899-1902).Ulterior a acţionat

• pentru cooperare între britanici şi buri

• şi a jucat un rol influent în Uniunea

• Sud-Africană (1910). A fost de două ori

• prim-ministru al Africii de Sud între

• 1919-1924, respectiv 1939-1948.

Miguel Primo de Rivera (1870-1930)

• Miguel Primo de Rivera a fost general

• spaniol. A luptat în războiul hispano-

• american, în 1898, şi în Maroc, între

• 1909 şi 1913. În 1923, a condus o lovitură

• militară încununată de succes împotriva

• guvernului spaniol, a preluat puterea şi a

• condus Spania ca dictator până în 1930,

• când a demisionat. În 1933, fiul său, Jose

• Antonio, a fondat “Falanga”, partidul

• fascist spaniol, dar ulterior a fost

• executat de republicani.

Lev Troţki (1878-1940)

• Adept al lui Karl Marx, revoluţionarul rus

• Lev Troţki a fost exilat în Siberia în 1900.

• S-a refugiat la Londra, unde s-a întâlnit

• cu Lenin.Troţki a participat la Revoluţia

• rusă din 1905 şi a fost din nou exilat.

• Revenit în Rusia în 1917, a jucat un rol

• conducător în Revoluţia bolşevică în urma

• căreia Lenin a ajuns la putere. În războiul

• civil care a urmat, Troţki a fost comisar

• de război şi a condus Armata Roşie la

• victorie. După moartea lui Lenin în 1924,

• Stalin şi Troţki s-au luptat pentru putere,

• Stalin a învins şi l-a deportat pe Troţki,

• care mai târziu a fost asasinat în Ciudad

• de Mexico.

Benito Mussolini (1883-1945)

• În 1922, adepţii Partidului Fascist Italian

• au demonstrat în Roma, iar liderul lor,

• Benito Mussolini, a fost numit prim-

• ministru.Mussolini, care s-a autointitulat Il

• Duce (“Conducătorul”), a stabilit în scurt

• timp regimul fascist al cărui dictator a fost.

• Armatele sale au cucerit Etiopia (1935) şi

• Albania (1939). S-a aliat cu Germania şi în

• 1940 a declarat război Franţei şi Marii

• Britanii. Campaniile sale militare au fost

• dezastruoase şi cei mai mulţi italieni s-au

• întors împotriva lui. Germanii l-au

• protejat, dar în 1945 Mussolini a fost

• capturat şi împuşcat de partizanii italieni.

Bernard Montgomery (1887-1976)

• Bernard Montgomery a fost ofiţer englez şi

• a avansat, ajungând să comande Armata a

• VIII-a engleză în timpul celui de-al Doilea

• Război Mondial.Sub conducerea sa, brita-

• nicii au învins trupele germane conduse de

• Erwin Rommel în bătălia de la El Alamein,

• în Africa de Nord.Următoarele victorii i-au

• alungat în cele din urmă pe germani din

• Africa. În 1944, Montgomery a fost numit

• comandant al forţelor terestre în timpul

• invaziei aliaţilor din Normandia. Tactica sa

• a îngăduit trupelor americane să-i izgoneas-

• că pe germani din Franţa şi Belgia. După

• înfrângerea Germaniei, a comandat trupele

• britanice din Berlin.

Dwight D. Eisenhower (1890-1969)

• Eisenhower, poreclit “Ike”, a absolvit

• Academia Militară Americană West

• Point în 1915. Organizator excepţional,

• a devenit faimos în timpul celui de-al

• Doilea Război Mondial(1939-1945). În

• 1944, a fost numit comandant suprem al

• invaziei aliaţilor în ziua Z – debarcarea

• în Normandia. Realizările sale l-au

• transformat în erou naţional şi imensa

• lui popularitate i-a asigurat o victorie

• zdrobitoare în alegerile prezidenţiale

• americane din 1952. În 1956, a fost

• reales pentru al doilea mandat.

Ho Şi Min (1890-1969)

• Ho Şi Min s-a născut în Vietnam, pe atunci

• parte a coloniei franceze Indochina. După

• ce s-a numărat printre fondatorii Partidului

• Comunist Francez, a revenit în Vietnam în

• 1941 şi a condus o mişcare de eliberare care

• i-a înfrânt pe francezi în 1954.Vietnamul a

• fost împărţit în două, iar Ho Şi Min a deve-

• nit conducătorul comunist al părţii de nord

• (1954-1969).În sud, comuniştii(Viet Cong)

• s-au răsculat, iar în 1961 au sosit trupe ame-

• ricane pentru a sprijini guvernul,ceea ce a

• dus la declanşarea Războiului din Vietnam

• (1963-1975).Ho Şi Min a condus lupta împo-

• triva guvernului din Vietnamul de Sud. La

• şase ani după moartea sa, Vietnamul a fost

• reunificat.

Charles de Gaulle (1890-1970)

• Comandant de tanc, de Gaulle s-a

• refugiat în Anglia după ce germanii au

• invadat Franţa în 1940. A înfiinţat

• Armata franceză de eliberare şi a condus

• din Londra rezistenţa împotriva

• germanilor. În 1944, a revenit la Paris, a

• fost aclamat ca erou naţional şi a fost

• numit şeful noului guvern francez. Între

• anii 1958 şi 1969 a fost preşedintele

• statului şi a readus Franţa în rândul

• puterilor mondiale. Între 1959-1960, a

• acordat independenţa coloniilor franceze

• din Africa.

Erwin Rommel (1891-1944)

• Rommel a fost unul dintre cei mai

• străluciţi generali din al Doilea Război

• Mondial. A comandat trupele germane

• Afrika Korps în Africa de Nord, dar a

• fost învins în cele din urmă de trupele

• britanice conduse de mareşalul

• Montgomery la El Alamein, în 1942. În

• 1944, Rommel a sprijinit o tentativă de

• asasinare a lui Hitler. Atentatul a eşuat

• şi Rommel s-a sinucis.

Iosif Broz Tito (1892-1980)

• Iosif Broz s-a născut în Croaţia şi în timpul

• Primului Război Mondial a fost luat prizonier

• de către ruşi. A devenit comunist şi a luptat în

• Armata Roşie în timpul Războiului Civil (1918-

• 1920).A revenit în Iugoslavia şi a devenit comu-

• nist activ, adoptând numele Tito. În timpul celui

• de-al Doilea Război Mondial, a condus rezistenţa

• împotriva ocupaţiei germane. În 1945, a deter-

• minat abdicarea regelui iugoslav Petru al II-lea

• şi, cu ajutor sovietic , a făcut din Iugoslavia un

• nou stat comunist.În 1948 s-a desprins de URSS,

• transformând Iugoslavia în una dintre naţiunile

• comuniste cele mai liberale din Europa. A fost

• preşedintele Iugoslaviei între 1953-1980.

Menachem Begin (1913-1992)

• Născut în Polonia, Begin a fost partiza-

• nul statului evreiesc în Palestina. Din

• 1942, a condus grupul israelian de

• rezistenţă Irgun. În 1977, a devenit

• prim-ministrul Israelului şi în 1978 a

• împărţit premiul Nobel pentru pace cu

• preşedintele egiptean Sadat. În 1982, a

• autorizat invazia Libanului pentru

• distrugerea bazelor palestiniene.

Pol Pot (1926-1998)

• Pol Pot,dictator cambodgian, este considerat

• “criminalul secolului”.În anii 1960 şi 1970, Pol

• Pot a condus kmerii roşii comunişti în războiul

• de gherilă împotriva guvernului cambodgian.

• Deţinător al puterii absolute în întreaga

• Cambodgie, în perioada 1976-1979, a instituit

• o adevărată dictatură a groazei în ţara sa.

• Aşa-numitul “comunism al epocii de piatră”

• avea în vedere desfiinţarea oraşelor, a banilor

• şi edificarea unui stat eminamente agrar.

• Asimilând cu fanatism modelul chinez al lui

• Mao Zedong, liderul khmer, Pol Pot, a

• transformat Cambodgia într-un imens lagăr de

• exterminare,instituind un regim macabru şi halucinant, pe alocuri aproape imposibil

• de definit. Bilanţul este sumbru: între unul şi două milioane de locuitori (din şapte

• total), jumătate din populaţia chineză şi toţi vietnamezii au căzut victime criminalilor

• însetaţi de sânge ai lui Pol Pot.

Saddam Hussein (1937-2006)

• Preşedintele Irakului din 1979, Saddam

• Hussein a făcut din ţara sa o putere militară

• majoră, purtând un război sângeros cu

• Iranul între 1980 şi 1988. În 1990, trupele lui

• au anexat Kuweitul, dar au fost alungate în

• timpul Războiului din Golf(1990-1991).

• Sancţiunile ONU şi raidurile americane de

• bombardament au slăbit Irakul.În interiorul

• ţării, Saddam Hussein i-a prigonit pe kurzi.

• După invazia Irakului din 2003, Saddam a

• fost răsturnat de la putere şi capturat pe 13

• decembrie 2003, fiind condamnat la moarte

• şi executat pe 29 decembrie 2006.

Muammar al-Gadhafi (n.1942)

• În 1969, ofiţerul libian Muammar al-

• Qadaffi(Gadhafi) a condus o lovitură

• militară de succes împotriva regelui

• Idris I, pe atunci conducătorul Libiei. În

• calitate de şef al statului , i-a expulzat pe

• străini, a închis bazele militare britanice

• şi americane şi a încurajat fundamenta-

• lismul islamic. În 1977 s-a proclamat

• preşedinte şi de atunci a sprijinit tero-

• rismul internaţional.

Fidel Castro (n.1926)

• In 1953, avocatul cubanez Fidel Castro a condus

• o revoltă nereuşită împotriva dictaturii corupte

• a preşedintelui Fulgencio Batista y Zaldivar.

• Castro s-a refugiat apoi în Mexic, unde a organi-

• zat o mişcare revoluţionară cubaneză. În 1956, a

• debarcat în Cuba cu un grup de revoluţionari ,

• dar a fost silit să se refugieze în Munţii Sierra

• Madre. De acolo , el şi adepţii săi au purtat o

• campanie de gherilă răsturnându-l pe Batista

• în 1959. În calitate de prim-ministru (1959-1976)

• şi preşedinte ( 1976-2008 ) al Cubei,singurul stat

• comunist din Caraibe, şi cu ajutor sovietic, a

• introdus reforme care au îmbunătăţit standardul de viaţă al cubanezilor. SUA au în-

• cercat , fără succes, să-l răstoarne în 1961.În 1962,URSS a instalat rachete nucleare în

• Cuba, fiind pe punctul de a declanşa un al treilea conflict mondial. După prăbuşirea

• comunismului în URSS, dependenţa aproape totală a Cubei de ajutor sovietic a cauzat

• probleme financiare majore pentru Castro.

Che Guevara (1928-1967)

• Născut în Argentina, Ernesto Che Guevara

• a fost revoluţionar de stânga, lider al regi-

• mului comunist cubanez şi insurgent sud-

• american. După ce a studiat medicina,a pă-

• răsit Argentina în 1953,din cauza regimului

• opresiv din ţară. În Mexic s-a întâlnit cu

• revoluţionarul cubanez Fidel Castro debar-

• când împreună cu acesta în Cuba, în 1956.

• După succesul lor din 1959, Guevara a con-

• lucrat strâns cu Castro.A condus Banca

• Naţională şi a organizat reforma agrară.În

• 1965, Guevara a părăsit Cuba, plecând în

• Congo, unde a luptat împotriva mercenarilor

• albi.În cele din urmă , a ajuns în Bolivia,

• unde i-a organizat pe ţărani pentru a se

• răscula împotriva guvernului. A fost ucis de

• soldaţii bolivieni.

BIBLIOGRAFIE:

• 1. www.wikipedia.org.

• 2. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti,2005

• 3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.Din Antichitate până în

• Evul Mediu,1800 î.Hr.-1492, Ed. Rao, Buc.,2003

• 4. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Renaştere până la

• Iluminism,1492-1789,Editura Rao, Bucureşti,2003

• 5. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Revoluţia

• Franceză până la începutul secolului XX, 1789-1914, Editura Rao,

• Bucureşti,2003

• 6. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la primul război

• mondial până în prezent, Editura Rao, Bucureşti,2003

• SFÂRŞIT