Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viata copilului este clasa de elevi . = satisface cel mai bine cateva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane : nevoia de afiliere, de altul , nevoia de participare, nevoia de protectie, de securitate.
Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viata copilului este clasa de elevi . = satisface cel mai bine cateva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane : nevoia de afiliere, de altul , nevoia de participare, nevoia de protectie, de securitate.
Acest grup se perpetueaza de-a lungul catorva ani si are o imensa influenta asupra membrilor sai, alcatuind " creuzetul" in care se contureaza personalitatea.
Clasa de elevi este un grup de munca specific, compus dintr-un numar de membri egali intre ei (elevii) si dintr-un animator (profesorul, ale caror raporturi sunt reglemente oficial de tipul sarcinii si de normele de functionare (Neculau, 2007, p. 105).
de integrare = aceasta se afirma ca " laboratorul in care se insusesc si se experimenteaza conduitele asteptate de societate" ( Zlate, 1987/2003).
CLASA = grup primar = caracteristici generale :
CLASA = grup primar = caracteristici generale :
a. interactiunea directa, nemijlocita, fata in fata a membrilor ;
b.prezenta scopurilor si a motivelor care sustin actiunea grupului;
c. se creeaza o structura a grupului alcatuita dintr-o retea de statusuri si roluri ale indivizilor in grup;
d. existenta unui sistem de norme (norme explicite si norme implicite);
e. se defineste si printr-un grad de coeziune (Leon Festinger (1957/1999) - coeziunea este rezultatul tuturor fortelor care ii determina pe indivizi sa ramana in grup).
ACP = ”telepatie socială”
ACP = ”telepatie socială”
conceptul (self-fulfilling prophecy) a fost consacrat în cîmpul disciplinei în urma volumului de referinţă al lui R.K. Merton: Social Theory and Social Structure (1949/1968)
tendinţa actorilor sociali rezultată în urma unei definiri false a situaţiei de a se conforma prescripţiilor scenariului construit la nivelul imaginarului colectiv, validînd, astfel, noul înţeles atribuit acţiunilor şi modelînd contextul conform determinantelor sale.
DEFINIȚIE - Autoconfirmarea profeţiilor se poate defini ca tendinţa actorilor sociali rezultată în urma unei definiri false a situaţiei de a se conforma prescripţiilor scenariului construit la nivelul imaginarului colectiv, validînd, astfel, noul înţeles atribuit acţiunilor şi modelînd contextul conform determinantelor sale. (Merton, 1949/1968, p. 477)
(Rosenthal, Jacobson, 1968)
(Rosenthal, Jacobson, 1968)
expectanţele generoase de rol îmbunătăţesc nemijlocit performanţa „celuilalt“ (QI – max. +30).
E. Bahad şi F. Bernieri (1991): aşteptările iniţiale ale profesorilor legate de elevii sau studenţii cărora li se adresează modelează semnificativ expresivitatea lor discursivă şi relaţională.
E. Bahad şi F. Bernieri (1991): aşteptările iniţiale ale profesorilor legate de elevii sau studenţii cărora li se adresează modelează semnificativ expresivitatea lor discursivă şi relaţională.
D. Jamieson (1990/2007): Influenţele nu sunt însă doar într-o singură direcţie — dinspre profesor către elev —, ci bilaterale.
Sunt însă situaţii cînd aşteptările reunite pentru performanţă ale profesorului şi elevului se întîmplă să nu se potenţeze, ci să se inhibe reciproc. Cînd mereu se aşteaptă performanţa maximă de la elev, acesta înclină să dezvolte o atitudine anxioasă, căci imaginea eşecului potenţial (fie el şi minor) devine un factor perturbator important, deturnîndu-i atenţia de la sarcina pe care o efectuează şi diminuînd pe termen mediu performanţa sa globală (Zanna et al., 1975).
Sunt însă situaţii cînd aşteptările reunite pentru performanţă ale profesorului şi elevului se întîmplă să nu se potenţeze, ci să se inhibe reciproc. Cînd mereu se aşteaptă performanţa maximă de la elev, acesta înclină să dezvolte o atitudine anxioasă, căci imaginea eşecului potenţial (fie el şi minor) devine un factor perturbator important, deturnîndu-i atenţia de la sarcina pe care o efectuează şi diminuînd pe termen mediu performanţa sa globală (Zanna et al., 1975).
Prejudecata se poate defini ca atitudinea în general negativă îndreptată înspre membrii unui grup, întemeiată pe simpla apartenenţă a „subiecţilor ţintă“ la acel grup.
Prejudecata se poate defini ca atitudinea în general negativă îndreptată înspre membrii unui grup, întemeiată pe simpla apartenenţă a „subiecţilor ţintă“ la acel grup.
Privită conceptual, prejudecata este deci o noţiune relaţională, care pune în legătură o informaţie categorială (ce desemnează caracteristicile grupului) cu o informaţie particularizată (specifică subiectului care devine obiectul prejudecăţii), postulînd că trăsăturile categoriei, în general negative, construite pe criteriul diferenţierii, sunt proiectate asupra subiectului individual, în absenţa, cel mai adesea, a confruntării cu realitatea celui din urmă set de trăsături (cel particularizat) (Baron, Byrne, 1997, p. 195).
Definiție: Prejudecata = atitudinea în general negativă îndreptată înspre membrii unui grup, întemeiată pe simpla apartenenţă a „subiecţilor ţintă“ la acel grup.
Definiție: Prejudecata = atitudinea în general negativă îndreptată înspre membrii unui grup, întemeiată pe simpla apartenenţă a „subiecţilor ţintă“ la acel grup.
Privită conceptual, prejudecata este deci o noţiune relaţională, care pune în legătură o informaţie categorială (ce desemnează caracteristicile grupului) cu o informaţie particularizată (specifică subiectului care devine obiectul prejudecăţii), postulînd că trăsăturile categoriei, în general negative, construite pe criteriul diferenţierii, sunt proiectate asupra subiectului individual, în absenţa, cel mai adesea, a confruntării cu realitatea celui din urmă set de trăsături (cel particularizat) (Baron, Branscombe, Byrne, 2009)
Caracteristici:
Caracteristici:
reprezintă o atitudine operaţională ce permite o gestionare mai facilă a informaţiei din mediul social.
prejudecata, asemeni stereotipului generic, este puternic încărcată de afectivitate.
Stereotipurile / prejudecăţile = tactici de salvare a energiei cognitive chiar şi în cazul în care subiecţii nu sunt conştienţi de prezenţa lor = persistente = mijloc natural de gestiune a cogniţiilor, o economie cognitivă.
Stereotipurile / prejudecăţile = tactici de salvare a energiei cognitive chiar şi în cazul în care subiecţii nu sunt conştienţi de prezenţa lor = persistente = mijloc natural de gestiune a cogniţiilor, o economie cognitivă.
cu cît mai frecvent sunt folosite categoriile care alcătuiesc prejudecata, cu atît mai accesibilă devine aceasta şi invers, prejudecăţile activîndu-se automat (Stagnor et al, 1992; Higgins, 1996). În studiul lui L. Lepore şi R. Brown (1997)
reîntărirea prejudecăţilor prin suprimarea gîndurilor stereotipe: cercetărea lui C. Macrae şi colaboratorii (1994) – ”skinhead”.
Conflictul intergrupuri ca sursă a prejudecăţii pleacă de la premisele cuprinse în teoria conflictelor realiste (Coser, 1956/1982, 1968; Bobo, 1983, Pruitt, 2005) conform căreia resursele sociale şi simbolice puse în joc într-un context determinat (poziţii sociale, bunuri, putere şi influenţă, memorie socială onorantă) sunt limitate / spre deosebire de conflictele expresive, unde cîştigurile sunt iluzorii, iar miza, instrumentală.
Conflictul intergrupuri ca sursă a prejudecăţii pleacă de la premisele cuprinse în teoria conflictelor realiste (Coser, 1956/1982, 1968; Bobo, 1983, Pruitt, 2005) conform căreia resursele sociale şi simbolice puse în joc într-un context determinat (poziţii sociale, bunuri, putere şi influenţă, memorie socială onorantă) sunt limitate / spre deosebire de conflictele expresive, unde cîştigurile sunt iluzorii, iar miza, instrumentală.
„The Robber’s Cave“ Experiment - M. Sherif şi colaboratorii (1961/1988) > „Eagles“/ „Rattlers“
competiția escaladează în conflict: soluția = scopuri supraordonate.
Ipoteza contactului: condiție insuficientă
TENDINȚE:
TENDINȚE:
concurenţa pentru resurse sociale şi simbolice limitate între grupuri se transformă, dacă nu este controlată, într-un conflict intergrupuri cu consecinţe grave pentru climatul social local;
la bazele acestui conflict se află gîndirea stereotipă şi activarea prejudecăţilor sub forma discriminărilor;
sporirea contactului intergrupuri nu este o condiţie necesară şi suficientă a reducerii imaginilor negative şi a acţiunilor manifeste în dauna „celuilalt“; conflictul, odată iniţiat, determină mai degrabă o accentuare a prejudecăţilor şi discriminărilor decît o diminuare a lor;
pentru a depăşi starea de tensiune intergrupuri trebuie identificat — de regulă de către o entitate independentă — un scop supraordonat care să răspundă intereselor bilaterale şi care să angajeze colectiv ambele tabere ce se aflaseră pînă atunci în confruntare.
înlocuită o strategie conflictuală, pentru atingerea unor scopuri exclusive, cu o strategie cooperantă, pentru atingerea unor ţinte inclusive.
Testele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi, investigaţi ca grupuri cu structură proprie și cu rețele atitudinale reciproce =investigarea naturii, configuraţiei şi intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenţare, etc.
Testele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi, investigaţi ca grupuri cu structură proprie și cu rețele atitudinale reciproce =investigarea naturii, configuraţiei şi intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenţare, etc.
Prin intermediul utilizării TS se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului precum şi la stadiul concret de structurare al acestora.
