Cluj-Napoca, str. Ady Endre, nr 6, ap cp. 400064; tel mobil: 0040/ 744 928792

Privatizarea presei publice – drepturi mai puține pentru minorități

Într-o apariţie publică, vicepreședintele Guvernului Voivodinei, secretarul provincial pentru Cultură și Informațiile Publice din Serbia, Slaviša Grujić, a apreciat că privatizarea serviciilor publice de informare în masă, prevăzută în proiectul de Lege privind Informațiile Publice, ar reduce drepturile garantate ale



comunităților naționale, inclusiv a celei româneşti, nu numai în Provincie, ci și pe tot cuprinsul Serbiei.

Grujić a remarcat că inițiativa comună a Provinciei și a instituțiilor de cultură privind modificarea unor dispoziții la Legea Informațiilor Publice ar putea provoca consecințe grave.

Grujić a apreciat că privatizarea mijloacelor de informare publică locale înseamnă încetarea finanțării lor din bugetele autoguvernărilor locale. “O astfel de măsură dăunează nu numai comunităților naţionale din Provincie şi exercitării drepturilor lor, ci şi Serbiei, în întregime, care, în drumul său către UE trebuie să-şi armonizeze reglementările cu cele europene” – a declarat Grujić. Această apreciere este împărtăşită şi de către directorul general al Radioteleviziunii Voivodinei, Siniša Isakov, care a menţionat că serviciile publice din Serbia vor rămâne, în curând, fără mijloace financiare care să asigure funcţionarea lor. “Fireşte, aceasta în cazul în care  nu va fi asigurată o finanţare adecvată şi stabilă a serviciilor publice” – a adăugat Isakov.

• 
  Serbia, corigentă la îndeplinirea standardelor media definite de Consiliul Europei
  

Un raport ce detaliază provocările media din Serbia, intitulat „Scena Media din Serbia VS. Standarde Europene”, oferă o analiză în legătură cu mediul legal, politic, economic şi profesional ce gravitează în jurul acestei industrii. În timp ce majoritatea din standardele europene sunt caracterizate de un cadru relativ solid din punct de vedere legislativ, în Serbia lipseşte implementarea lor practică.

Analiza în cauză a fost realizată în comun de organizaţia Apărătorii drepturilor civile, Asociaţia Organizaţiilor Media de Presă Electronică Independente (ANEM), Asociaţia Jurnaliştilor Independenţi din Serbia (NUNS), Asociaţia Jurnaliştilor Independenţi din Vojvodina (NDNV) şi Presa Locală (Asociaţia de Presă Independentă Locală).

Rezultatele cercetării arată că numai două procente din redactorii intervievaţi cred că libertatea presei şi drepturile jurnaliştilor au fost în întregime exercitate şi realizate în decursul ultimului an. În acelaşi timp, 72 de procente din redactorii intervievaţi ai societăţilor de presă de ştiri cred că cei ce transmit în serviciul public nu sunt protejaţi de influenţa politică în activităţile lor zilnice, în timp ce 66 procente cred că principiul afilierii politice nedeclarate la poziţiile de conducere de top din mass media nu este admis.

Preşedintele organizaţiei NUNS, Vukasin Obradovic, subliniază problemele legate de finanţare la ambele trusturi de presă publice (Radio-Televiziunea Serbia şi Radio-Televiziunea Vojvodina), care au suferit pierderi mai mulţi ani, ceea ce le-au făcut din ce în ce mai susceptibile influenţei din exterior. Obradovic spune că nu a fost cunoscută contribuţia a două surse principale ale finanţării RTS din cauza lipsei de transparenţă şi absenţei documentaţiei recente.

Coordonatorul cercetării Jovanka Matic a accentuat că societăţile media publice din Serbia sunt finanţate prin donaţii de la bugetul naţional, în timp ce alocarea acestor fonduri nu este transparentă şi este părtinitoare.

Existenţa unei presiuni asupra mass-media este evidenţiată de 73 cazuri de încălcări drastice ale libertăţii media şi a drepturilor, înregistrate în ultimul an – incluzând nouă atacuri fizice asupra jurnaliştilor, 18 ameninţări împotriva integrităţii fizice, şi concedierea a patru redactori-şefi sau directori media. În acelaşi timp, 242 de acuzaţii împotriva mass-media au fost iniţiate în faţa curţilor de justiţie din Belgrad: cel mai mare număr de procese (47) au fost lansate împotriva companiei Ringier, urmată de ziarele cotidiene Kurir (34 de procese), Press (27), Novosti (17) şi Politika (14), în timp ce societăţile de presă electronice cel mai des acţionate în justiţie au fost trusturile media TV B92, TV Pink şi RTS.

Drept consecinţă a deficienţelor ce caracterizează piaţa media internă, numai 4 standarde europene ale libertăţii presei au fost în întregime realizate în Serbia – libertatea înscrierii la jurnalism, libertatea accesului la Internet şi la mass-media străină, separarea participării din sfera executivului de poziţiile media profesionale, şi limitarea dreptului mass-mediei de a raporta exclusiv evenimente de importanţă publică excepţională.

• 
  FOAIA ROMÂNEASCĂ, condamnată la moarte
  

Singura publicaţie săptămânală în limba română din Ungaria, „Foaia românească”, a cunoscut o evoluţie tristă în ultimii ani marcată în primul rand de lipsa de finanţare. Mai mult, la un moment dat, grupul de lucru pentru pregătirea finanţării presei scrise pentru minorităţi al Curatorului Fundaţiei Publice pentru Minorităţile Naţionale şi Etnice din Ungaria a decis, practic, desfiinţarea acestei publicaţii româneşti ce apare de 62 de ani.

Comisia Fundaţiei Publice a încercat lichidarea săptămânalului „Foaia românească” printr-o decizie politică şi, în acelaşi timp, a favorizat, fără argumente profesionale, publicaţia bilunară „Cronica”, susţinută de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Au existat voci legitime ale comunităţii româneşti din Ungaria care au afirmat că autoguvernarea pe ţară a înfiinţat publicaţia mai sus amintită exclusiv cu scopul de a anihila gazeta tradiţională a românilor din Ungaria, „Foaia românească”.

• 
  Libertatea presei, în pericol în Ungaria
  

În repetate rânduri, misiuni internaţionale formate din mai multe instituţii de presă printre care şi cele aparţinând minorităţilor naţionale au atras atenţia că noua lege a presei din Ungaria afectează grav libertatea presei. Misiunile respective au arătat că normele date de guvernul de la Budapesta sunt incompatibile cu legislaţia europeană şi internaţională, ameninţînd diversitatea şi pluralismul de idei. Totodată,

căile de atac asupra deciziilor luate de Autoritatea Naţională pentru Media şi Infocomunicaţii - organismul care reglementează mass-media din Ungaria - sunt prea limitate. Autoritatea poate amenda cu pînă la 727.000 de euro toate organizaţiile media, inclusiv site-urile de ştiri. Mai mult, poate acţiona ca organ judiciar, soluţionînd plângeri publice şi se află sub controlul guvernului ungar. Legile media din Ungaria pot sancţiona orice critică adusă unei persoane sau unei organizaţii.

III.2. Cenzură, Dezinformare, Discriminare

• 
  Jurnaliştii ucrainieni condamnă cenzura mass-media din Ucraina
  

Vulnerabilitatea libertăţii presei ucrainiene a devenit evidentă pentru întreaga comunitate internaţională a profesioniştilor mass-media.

În timp ce preşedintele ucrainean afirmă că discuţiile despre lipsa libertăţii de expresie din Ucraina reflectă stereotipuri greşite şi lipsa informaţiilor obiective, jurnaliştii, precum şi organizaţiile non-guvernamentale de presă locale şi internaţionale, au alcătuit o lungă listă a contravenţiilor din mass-media din Ucraina care au urmat după alegerea lui Yanukovych ca preşedinte în luna februarie 2010. Declinul libertăţii mass-media din Ucraina a fost deja observat în 2010, când Reporteri fără Frontiere a menţionat Ucraina ca înregistrând una din cele mai mari scăderi din 2010, alături de Filipine, Grecia şi Kurdistan. În continuare, situaţia cu privire la libertatea mass-media s-a deteriorat în 2011 şi 2012 pe măsură ce diferite tipuri de cenzură au fost exercitate împotriva jurnaliştilor şi mass media din Ucraina. Ţara a fost retrogadată de la ‘liberă’ la ‘parţial liberă’ de Freedom House. IREX a observat, de asemenea, ameninţări în creştere pentru libertatea de expresie în Ucraina. În prezent, Ucraina ocupă locul 131 (anul trecut 113) din 197, în clasamentul internaţional al libertăţii presei pentru 2013, realizat de către organizaţia neguvernamentală americană Freedom House.

Deoarece autorităţile ucrainiene demonstrează, din ce în ce mai mult, neglijarea libertăţii mass-media şi a principiilor democratice, jurnaliştii solicită susţinere din partea comunităţii internaţionale.

• 
  Liderii asociatiilor romane/vlahe din Timoc solicită emisiuni autentice în limba română