Cîmpeanu: Profesorii vor participa la cursuri anticorupţie. Ce prevede metodologia care reglementează lupta cu corupţia în sistemul de educaţie

Cardul de sănătate, inutil în mediul rural. Oamenii trebuie informați

Implementarea cardului de sănătate stârnește noi controverse. De data aceasta, cei afectați sunt oamenii din mediul rural, care nu au fost informați despre cum poate fi utilizat cardul. Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) România condamnă public lipsa de realism şi viziune a celor două instituţii ale statului român, Ministerul Sănătaţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, faţă de modul în care înţeleg să legifereze şi să coordoneze aspectele ce ţin de implementarea cardului de sănătate în sistemul naţional de sănătate.

Instituţiile mai sus menţionate sunt acuzate că nu ţin cont de realitatea economică şi socială a pacienţilor din mediul rural, respectiv veniturile foarte mici, vârsta înaintată şi starea precară de sănătate, nivelul scăzut de educaţie, lipsa de experienţă privind folosirea unui card cu cod PIN, absenţa infrastructurii de transport şi distanţele mari faţă de reşedinţa de judeţ (locul în care se află sediul Casei Judeţene de Sănătate).

Solicitări

APC România solicită celor două instituţii să aducă următoarele completări actelor normative referitoare la cardul de sănătate:

 *folosirea în paralel, timp de un an de zile, a sistemului actual de acces la servicii de sănătate decontate, bazat pe adeverinţă, concomitent cu cardul de sănătate;

* alocarea sumelor necesare realizării unei campanii naţionale de informare şi educare a pacienţilor pe durata unui an, campanie care să înceapă în cel mai scurt timp şi care trebuie realizată împreună cu cele mai active asociaţii non-profit cu expertiză în domeniul serviciilor medicale. Dintre temele acestei campanii, APC consideră că ar trebui să nu lipsească: prezentarea drepturilor şi obligaţiilor pacienţilor în vederea conștientizării importanţei cunoașterii acestora; prezentarea tuturor aspectelor ce ţin de utilizarea în cunoştinţă de cauză a cardului de sănătate; locul şi rolul medicului de familie în cadrul sistemului de sănătate; locul şi rolul farmacistului în cadrul sistemului de sănătate; locul şi rolul casei de sănătate în actualul sistem de sănătate; locul şi rolul altor furnizori de servicii de sănătate; importanţa citirii prospectului la medicamente şi a conștientizării reacţiilor adverse specifice oricărui tip de medicament; efectele automedicaţiei asupra înrăutăţirii stării de sănătate.

* prelungirea termenului necesar pentru eliberarea unui nou card de sănătate de la 30 de zile la 60 de zile, în situaţia pierderii, furtului, schimbării de nume şi a altor aspecte ce ţin de funcţionarea acestuia, atât din punct de vedere legal, cât şi tehnic;

*abilitarea legală a medicilor de familie pentru preluarea  rezolvării problemelor ce ţin de situaţiile de înlocuire a cardului de sănătate, în schimbul încasării de către aceștia a taxelor aferente acestui demers, la care se adaugă cheltuielile poştale şi un comision de 10% aplicat la cheltuiala totală generată de înlocuirea cardului.

Informarea, la pământ

“Statul român, prin intermediul celor două instituţii, Ministerul Sănătaţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, trebuie să acorde importanţa cuvenită funcţionării sistemului naţional de sănătate şi să se implice în rezolvarea aspectelor de natură tehnică, precum şi în informarea şi educarea pacienţilor. Conform raportului «Puterea pacienţilor europeni – opţiuni şi implicaţii» – publicat la Bruxelles, România ocupă locul 30 din cele 50 de ţări europene avute în vedere la realizarea cercetării, în ceea ce privește nivelul de informare şi educare al pacienţilor. Alfabetizarea pacienţilor cu privire la drepturile lor este esenţială, iar sănătatea nu trebuie să depindă de puterea de cumpărare a acestora”, a precizat președintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/cat-exagerata-decizia-eliminaporcul-carnatii-manualele-scolare-menajam-islamistii-1_54b95b89448e03c0fda9e39b/index.html

Cât de exagerată este decizia de a elimina porcul şi cârnaţii din manualele şcolare ca să menajăm islamiştii

În urma atentatelor din Franţa, grija de a nu răni sensibilităţile comunităţilor musulmane şi iudaice a determinat ca editura Oxford University Press să le recomande autorilor de cărţi pentru copii şi manuale şcolare să nu mai scrie poveşti cu purceluşi sau să facă referire la preparate din porc. Decizia editurii a revoltat societatea britanică şi chiar reprezentanţii comunităţilor islamice şi evreişti au atras atenţia că este o exagerare.

În încercarea de a împăca toate societăţile şi culturile celor 200 de ţări în care vând cărţi, editorii de la Oxford University Press au recomandat autorilor de manuale şi cărţi pentru copii să nu mai scrie despre purceluşi.

Imaginaţi-vă o carte cu poveşti despre aventurile lui Winnie the Pooh (ursuleţul de pluş) fără cel mai bun prieten al lui, micuţul porc roz Piglet, sau povestea celor trei purceluşi, dar cu iepuraşi în locul protagoniştilor principali.

Cam aşa ar putea arăta cărţile pentru copii, dacă autorii vor ţine cont de aceste instrucţiuni. Autorii de manuale spun că decizia este o exagerare a corectitudinii politice şi că este imposibil să împaci pe toată lumea şi toate culturile de pe Pământ.

"Mi se pare o aiureală. Pe sistemul acesta, poţi să le ceri autorilor de manuale să nu mai scrie despre vaci şi lapte, fiindcă vaca este sfântă în India şi jignim sensibilităţile comunităţilor indiene. Nu ai cum să îi împaci pe toţi", a spus Paul Balogh, managing partner Read Forward, care realizează cărţi digitale.

Şi expertul în educaţie Marian Staş, blogger adevarul.ro, spune că este ridicol ceea ce se întâmplă. "Care este limita dintre sublim şi ridicol? Este o exagerare aici, respectul faţă de celălalt a devenit o corectitudine politică absurdă. Îmi aduce aminte de metafora lui Francisco de Goya – Când somnul raţiunii naşte monştri", a comentat Staş.

În România, manualele Oxford University Press sunt distribuite de editura Niculescu. Contactat de "Adevărul", Andrei Niculescu, developement manager al editurii, a explicat că nu cunoaşte instrucţiunile transmise autorilor de manuale fiindcă ei doar distribuie manualele.

"Este alegerea lor, pur şi simplu este o decizie editorială. Probabil că noi nu am lua o astfel de decizie editorială, dar nu ne putem compara. Oxford University Press este o editură veche de sute de ani, cu o cifră de afaceri uriaşă şi care distribuie cărţi în toată lumea, deci au un grad de vizibilitate foarte mare", a explicat Niculescu.

Scandalul "purceluşilor" în Marea Britanie

Potrivit unui comunicat de presă al editurii Oxford University Press, citat de the National Post, indicaţiile sunt pentru "autorii britanici care realizează cărţi ce vor fi distribuite unui public internaţional. Materialele noastre sunt vândute în peste 200 de ţări, astfel că, fără să facem compromisuri şi fără să obligăm, îi rugăm pe autorii de materiale educaţionale să se gândească şi la diferenţele culturale şi sensibilităţile diverselor culturi".

Problema libertăţii de exprimare a devenit un subiect sensibil în Europa în urma atacurilor de la Charlie Hebdo, iar iniţiativa editurii a provocat un imens scandal în Marea Britanie. Inclusiv deputatul laburist musulman Khalid Mahmood a apreciat că s-au depăşit limitele, în timp ce conservatorul Philip Davies a susţinut că 'trebuie să se pună capăt acestei corectitudini politice absurde', potrivit Agerpres.

Un purtător de cuvânt al Jewish Leadership Council, consiliul reprezentativ al instituţiilor evreieşti din Marea Britanie, a subliniat că religia mozaică interzice consumul cărnii de porc, dar nu şi "menţionarea numelui sau reprezentarea animalului'.

http://adevarul.ro/life-style/parinti/scandal-jurul-infiintarii-primei-scoli-copii-homosexuali-1_54ba6a07448e03c0fdafe4ad/index.html

Scandal în jurul înfiinţării primei şcoli pentru copii homosexuali

Un grup de apărare a drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale şi transsexuale din Marea Britanie, intitulată Youth North West, asociaţie LGBT susţinută din fonduri publice, are în plan construirea primei şcoli pentru copii care fac parte din comunitatea gay, lesbiană, bisexuală şi transgender.

Asociaţia Youth North West militează pentru înfiinţarea acestei şcoli dedicate copiilor cu o altă orientare sexuală decât cea heterosexuală în dorinţa de a-i proteja de hărţuirea celorlalţi elevi şi chiar a profesorilor. Şcoala ar urma să găzduiască elevi cu vârsta de 13 ani şi mai mari care au probleme în cadrul actualelor instituţii educaţionale din cauza orientării lor sexuale. Iniţiativa Youth North West a iscat scandal în Regat, militantul pentru drepturile persoanelor gay, Peter Tatchell, avertizând că proiectul organizaţiei nu va face decât să ducă la segregare şi la izolare, la formarea unui ghetou.

„Temporar se poate dovedi o soluţie bună pentru tinerii vulnerabili care suferă din cauza orientării lor sexuale, dar pe termen lung nu este o idee bună. Aceşti copii nu trebui scoşi din şcoli pentru ca hărţuirea să înceteze, adevărata soluţie stă în educarea acelor copii care nu înţeleg persoanele gay şi nu le pot acepta“, a precizat Peter Tatchell pentru publicaţia Daily Mail.

Pe de altă parte, reprezentanta organizaţiei Youth North West, Amelia Lee, a declarat că s-a realizat un sondaj în rândul copiilor gay din şcoli şi s-a ajuns la concluzia că profesorii nu îi susţin şi că de cele mai multe ori preferă să închidă ochii atunci când observă că sunt hrăţuiţi. Pe de altă parte, profesorii care încearcă să facă faţă problemelor de această natură, nu înregistrează niciun fel de succes. Reprezentantul unui alt grup care militează pentru drepturile omului, asociaţia Stonewall, a precizat că în urma experienţei căpătate lucrând cu peste 12.000 de şcoli s-a dovedit că este posibil să se creeze medii sigure în care toţi copiii să se poată exprima liber şi fără teamă.

În acest timp, Youth North West foloseşte suma de 63.000 de lire sterline acordată de la stat pentru a realiza un studiu de fezabilitate în vederea înfiinţării unei şcoli pentru elevi gay în cadrul Centrului LGBT Joyce Layland din Manchester. O sursă din apropierea Secretarului de Stat pe Educaţie, Nicky Morgan, a declarat pentru Daily Mail că este puţin probabil ca Ministerul Educaţiei să aprobe funcţionarea unei astfel de şcoli, că aceşti copii ar trebui să meargă în continuare la şcolile normale, dar că instituţiile ar trebui să fie pregătite pentru a se confrunta cu hărţuirea persoanelor LGBT.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/scrisoarea-cristi-student-cluj-vrea-invete-tara-afara-cele-5-esecuri-educatiei-romanesti-2014-1_54ba33bb448e03c0fdae81b7/index.html

Scrisoarea lui Cristi, un student din Cluj, care vrea să înveţe în ţară ca afară. Cele 5 eşecuri ale educaţiei româneşti, în 2014

Studenţii au transmis, ieri, 16 ianuarie, prin liderul lor, un mesaj rectorilor în care le-au cerut universitarilor să le fie alături în lupta pentru reformarea educaţiei.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a transmis ieri, 16 ianuarie, rectorilor universităţilor româneşti că studenţii au nevoie ca aceştia să le fie alături în lupta pentru reforma educaţiei. Mesajul studenţilor a fost transmis de preşedintele studenţilor, Cristi Popescu, în cadrul întâlnirii Consiliului Naţional al Rectorilor de la Universitatea Politehnică Bucureşti, se arată într-un comunicat.

Liderul studenţilor a subliniat că nici acum, în 2015, educaţia nu a primit 6% din PIB nici pentru anul 2015, că nu este există aprobată o metodologie stabilă de finanţare a universităţilor, că statul nu a depus eforturi pentru scăderea ratei de abandon universitar, că studenţii nu au garanţia accesului la servicii de consiliere de calitate care să îi apropie de aşteptările pieţei muncii, dar şi că nu există stabilitate în sistemul educaţional românesc.

Din mesaj nu lipseşte şi un ton critic. „Vă reamintesc că scrisoarea deschisă adresată Parlamentului şi Guvernului României în care am cerut 6% din PIB pentru educaţie a fost semnată de reprezentanţii studenţilor, de reprezentanţii elevilor, de reprezentanţii părinţilor, de reprezentanţii tuturor sindicatelor din învăţământ, dar nu şi de dumneavoastră. Vă reamintesc că în ultima perioadă nu am văzut nicio poziţie critică din partea Consiliului Naţional al Rectorilor faţă de acţiunile Ministerului Educaţiei, nici măcar la emiterea Ordonanţelor de Urgenţă, ba mai mult, într-una din poziţii aţi acuzat de interese ascunse opiniile critice care au apărut la acea vreme. Vă reamintesc că nu am văzut iniţiative de creştere a calităţii educaţiei venite din partea CNR, ori dacă ele au existat, nu au fost nici cu rezultate, nici suficient de transparente încât să aflăm şi noi de ele“, a afirmat Cristi Popescu.

Discursul integral al preşedintelui studenţilor ţinut în cadrul Consiliului Naţional al Rectorilor:

„Stimaţi rectori,

Stimaţi parteneri ai comunităţii universitare româneşti,

Numele meu este Cristi Popescu şi sunt preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), structura care reprezintă studenţii la nivel naţional şi internaţional şi care are la bază 4 caracteristici importante, pe care noi le considerăm pilonii mişcării studenţeşti – reprezentativitate, deschidere, democraţie şi independenţă.

Vreau să profit de ocazia de a fi azi în faţa dumneavoastră pentru a vă transmite câteva lucruri despre activitatea pe care am avut-o în ultimul an şi totodată pentru a vă împărtăşi câteva gânduri despre aşteptările pe care le avem de la relaţia cu dumneavoastră.

Cu permisiunea dumneavoastră, nu vreau să trec în revistă reuşitele pe care le-am avut, ci vreau să evidenţiez cele mai mari 5 insuccese pe care le-am avut în 2014:

1. 
   Nici în 2014 nu am reuşit să obţinem 6% din PIB pentru educaţie
   

Deşi am participat la diverse întâlniri cu reprezentanţii Guvernului şi ai Ministerului Educaţiei, deşi am demarat campanii de informare şi conştientizare în rândul studenţilor, deşi am ţinut viu în opinia publică subiectul subfinanţării educaţiei, arătând efectele pe care acest fenomen le-a produs în sistem, deşi la finalul lui 2013 am fost 10.000 de studenţi în stradă în 10 centre universitare, iată că şi bugetul propus pentru 2015 este departe de dezideratul nostru şi de ceea ce spune Legea Educaţiei. Într-adevăr, există o creştere faţă de anul trecut sau faţă de acum 2 ani, însă creşterea e nesemnificativă faţă de nevoile reale din sistem.

2. 
   Nu am reuşit să convingem Ministerul Educaţiei să adopte o metodologie stabilă de finanţare a universităţilor
   

Am participat la şedinţele CNFIS din acest an, am reuşit să influenţăm în interesul studenţilor propunerea de Metodologie discutată în Consiliu, am susţinut adoptarea acestei metodologii la diverse întâlniri cu Ministerul Educaţiei, însă iată că nici în acest moment nu avem adoptată o metodologie de finanţare clară, stabilă, care să permită universităţilor să dezvolte strategii pe termen mediu şi lung.

3. 
   Nu am reuşit să reducem rata de abandon universitar, care a ajuns la o valoare de aproximativ 40%
   

În ciuda faptului că am semnalat această problemă de foarte multe ori, realizând şi primul studiu din ultimii 10 ani care arată rata de abandon universitar la nivel naţional, cerând apoi la fiecare întâlnire cu Ministerul Educaţiei găsirea unui mecanism de creştere a burselor sociale, iată că nici acum nu putem spune că studenţii din medii vulnerabile au primit mai mult sprijin din partea statului în 2014.

4. 
   Nu am reuşit să le garantăm studenţilor acces la servicii de consiliere de calitate, care să îi apropie de nevoile pieţei muncii
   

Universităţile au fost obligate de lege în 2005 să înfiinţeze Centre de Consiliere şi Orientare în Carieră, însă până în 2014 nu a existat nicio reglementare care să precizeze modul în care acestea trebuie să funcţioneze sau care să garanteze vreun standard minim de calitate. După lungi negocieri purtate cu Ministrerul Educaţiei, a fost adoptată o metodologie de funcţionare şi organizare a acestor centre, însă din păcate nu avem nicio garanţie că ea va fi implementată în toate universităţile din România.

5. 
   Nu am reuşit să obţinem stabilitate în învăţământul superior
   

Faptul că legea educaţiei este modificată constant prin Ordonanţe de Urgenţă date fără consultări publice şi, mai grav, fără consultarea noastră şi a altor actori din domeniul academic, reprezintă un pericol grav la adresa interesului naţional de a avea un sistem educaţional de calitate, care să răspundă la nevoile societăţii. Deşi am reacţionat vehement la fiecare astfel de document emis de Guvern (de fiecare dată dat în perioada vacanţelor), cerând inclusiv demisia Miniştrilor Educaţiei în vara anului trecut, iată că şi finalul de an ne-a arătat că năravurile nu s-au schimbat şi am fost martorii unui nou document de acest fel, la care din nou nu am fost consultaţi. Iar lista insucceselor pe care le-am avut faţă de nevoile şi interesele studenţilor români poate continua, însă ce pot să vă spun e că, uitându-mă în spate, pot spune, fără să am vreo remuşcare, că noi am făcut tot ce ne-a stat în putinţă ca să găsim soluţii la problemele pe care le-am semnalat şi să punem presiune pe Guvern sau Minister să ţină cont de ele. Evident, s-ar fi putut face şi mai multe, însă ceea ce ştiu e că fiecare acţiune şi efort al nostru a fost rezultatul celei mai bune decizii luate la acel moment în interesul studenţilor şi în limita puterilor noastre.

Vă rog acum, având în minte insuccesele noastre, să vă uitaţi şi dumneavoastră în spate şi să reflectaţi dacă nu aveţi nicio remuşcare faţă de activitatea pe care aţi avut-o şi dacă nu au fost momente când puteaţi să faceţi mai multe, dar nu aţi făcut, când puteaţi cere mai mult, dar aţi fost mulţumiţi cu ce este, când puteaţi să spuneţi, dar aţi tăcut.

Sunt convins că şi dumneavoastră aţi fi vrut să fie rezolvate problemele pe care noi le-am semnalat, însă din păcate nu sunt puţine momentele în care simţim că suntem singuri în lupta pe care o ducem pentru dezvoltarea sistemului educaţional românesc şi pentru dezvoltarea României prin educaţie de calitate, la care să aibă acces orice tânăr cu potenţial.

Noi singuri putem schimba sau propune metodologii, regulamente, chiar şi legi, putem obţine creşteri ale fondurilor alocate serviciilor studenţeşti într-o parte sau alta, putem pune presiune pe guvernanţi să nu mai ia măsuri care să afecteze sistemul universitar – lucruri pe care le-am făcut şi în 2014, însă schimbările reale, profunde din sistem nu le putem face dacă nu ne sunteţi şi dumneavoastră alături.

Nu e suficient ca studenţii să fie singurii care cer o finanţare corespunzătoare pentru eucaţie, să fie singurii care cer o metodologie stabilă de finanţare a universităţilor pe baza unor indicatori care să urmărească şi experienţele lor, să fie singurii care cer măsuri de sprijin pentru tinerii defavorizţi sau să fie singurii care cer calitate şi stabilitate în învăţământul superior.

Vă reamintesc că scrisoarea deschisă adresată Parlamentului şi Guvernului României în care ceream 6% din PIB pentru educaţie a fost semnată de reprezentanţii studenţilor, de reprezentanţii elevilor, de reprezentanţii părinţilor, de reprezentanţii tuturor sindicatelor din învăţământ, dar nu şi de dumneavoastră. Vă reamintesc că în ultima perioadă nu am văzut nicio poziţie critică din partea Consiliului Naţional al Rectorilor faţă de acţiunile Ministerului Educaţiei, nici măcar la emiterea Ordonanţelor de Urgenţă, ba mai mult, într-una din poziţii aţi acuzat de interese ascunse opiniile critice care au apărut la acea vreme. Vă reamintesc că nu am văzut iniţiative de creştere a calităţii educaţiei venite din partea CNR, ori dacă ele au existat, nu au fost nici cu rezultate, nici suficient de transparente încât să aflăm şi noi de ele.

Nu pot să nu recunosc faptul că au fost şi câteva universităţi care au avut curajul să spună lucrurilor pe nume când a fost cazul - şi aici vreau să felicit Universitatea Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi pentru poziţiile critice pe care le-au luat public în ultimul an faţă de evenimentele care s-au întâmplat în sistemul educaţional, însă numărul lor a fost mult prea mic în faţa numărului mare de universităţi din România. Ştiu că probabil au existat şi alte universităţi care ar fi vrut să fie critice, dar nu au făcut-o de teama repercursiunilor financiare care ştim că există în contextul unei finanţări de multe ori pixiere, fără o constantă pe termen lung.

Pe de altă parte, vreau să vă amintesc că trebuie să încurajaţi spiritul critic şi în rândul studenţilor din universităţile dumneavoastră şi să nu încercaţi să anihilaţi orice răzvrătire venită din partea lor către conducerea universităţii. Spiritul critic este una din caracteristicile care ar trebui să definească tinereţea, iar o universitate care are studenţi care nu vor mai mult, care nu cer mai mult şi care nu luptă pentru mai mult, e o universitate care a eşuat în a-şi forma studenţii să devină oameni pregătiţi pentru societate, care înţeleg şi pot să apere valorile democraţiei.

Închei acest mesaj prin a vă spune că lucrurile pe care le-aţi auzit sunt un strigăt de ajutor venit din partea noastră, a studenţilor, care au nevoie de dumneavoastră pentru a construi sistemul educaţional de înaltă calitate, pe care cred că sunteţi şi dumneavoastră de acord că îl merităm. Noi avem încredere în dumneavoastră că, dincolo de manageri ai universităţilor, vă asumaţi şi rolul de vectori importanţi ai schimbării învăţământului universitar românesc şi ne punem speranţele că vom putea vedea în viitor în CNR un model de democraţie şi verticalitate pentru ANOSR.

Vă urez multe impliniri în 2015, multă înţelepciune, dar mai ales mult curaj!

Cristi“

http://adevarul.ro/news/eveniment/cimpeanu-nu-i-putem-retrage-inca-titlul-doctor-ponta-trei-persoane-mai-cerut-retragerea-titlului-1_54b907eb448e03c0fda7d99a/index.html

Cîmpeanu: Nu-i putem retrage, încă, titlul de doctor lui Ponta. Trei persoane au mai cerut retragerea titlului

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat vineri la Reuniunea Consiliului Naţional al Rectorilor că, în afară de cererea de retragere a titlului de doctor a premierului Victor Ponta, mai sunt încă trei cereri cu aceeaşi temă. Este voba de o licenţă, un masterat şi un titlu postuniversitar (doctorat/postdoctorat). Niciunul dintre cei care au cerut retragerea titlurilor nu este persoană publică.

Cîmpeanu a mai arătat că nu poate retrage momentan niciun titlu de doctor fiindcă nu s-a aprobat încă metodologia care reglementează modul în care se poate face asta, momentan existând numai o ordonanţă de urgenţă în acest sens. Metodologia urmează să apară pe la mijlocul lunii februarie, potrivit declaraţiilor ministrului Educaţiei, transmite Realitatea TV.

Cîmpeanu a participat vineri, 16 ianuarie, la reuniunea Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), care s-a desfăşura la Universitatea Politehnică din Bucureşti, unde s-au discutat cele mai importante teme de actualitate din învăţământul superior, care trebuie clarificate la începutul anului 2015.

Este vorba despre metodologia de abilitare, metodologia de finanţare, codul studiilor universitare de doctorat, aspecte cu privire la asigurarea calităţii în învăţământul superior, metodologia de alegeri 2015-2016, cât şi asigurarea condiţiilor legale de funcţionare a CNR.

Ordonanţa plagiatului

În spiritul tradiţiei guvernelor conduse de Victor Ponta de a schimba Legea Educaţiei prin ordonanţe de urgenţă (OUG), la sfârşitul anului trecut a mai apărut o OUG prin care premierul îşi va putea retrage titlul de doctor.

Practic, prin ordonanţa de urgenţă 94/2014, s-a adăugat un articol care va permite celor care deţin titluri academice sau ştiinţifice să renunţe la acestea în baza unei simple cereri adresate Ministerului Educaţiei.

Astfel, Victor Ponta va putea renunţa de bună voie la titlul de doctor, fără să mai fie nevoie ca retragerea titlului să fie fundamentată pe faptul că lucrarea a fost plagiată.

http://www.curentul.info/social/8797-tinerii-nu-detin-cu-adevarat-competente-digitale