Cod-f-pc-4 revista presei – aprilie 2017 cuprins

Atențe, cad fagi pe drumul spre Sarmizegetusa Regia

„Atenţie, cad fagi!” – ar fi avertismentul potrivit pentru drumul ce duce la monumentul UNESCO Sarmizegetusa Regia. Peste douăzeci de arbori dezrădăcinaţi au căzut în ultimele luni peste drumul proaspăt reabilitat cu bani europeni şi mai sunt pe versanţi câteva sute de fagi cu rădăcinile la vedere, gata să se prăvălească peste drumeţi. Toată lumea e de acord că „ţepele” de pe marginea drumului sunt pericol public, însă îndepărtarea lor a încremenit în proceduri. Nimeni nu ştie cât. Drumul care duce la Sarmizegetusa Regia e lovit de o nouă calamitate:, „plouă” cu fagi. În ultimele trei săp­tămâni, zeci de arbori s-au desprins de pe versanţi şi au luat-o la vale, aco­perind cu trunchiurile lor carosabilul. La fiecare viscol se mai desprinde câte un fag. De-a lungul drumului ce duce spre monumentul de patrimoniu mondial UNESCO priveliştea e apo­caliptică. Buştenii stau călare peste parapetele de protecţie ca nişte berbeci gata de asediul cetăţii. Alţi copaci sunt în albia râului, prăvăliţi împreună cu grohotişul pe care l-au târât după ei. O viitură ar putea avea efecte devas­tatoare. Când s-a rupt barajul de la Gura Apelor (în catastrofa din Rete­zat), trunchiurile arborilor au lovit ca nişte torpile în locuinţele din Colonie. Autorităţile nu dau semne că au învăţat ceva din acea tragedie. Mici neadevăruri „din topor”. Din septembrie 2016, drujbele pădurarilor nu au mai fost la Sarmizegetusa, deşi drumul a fost blocat în mai multe porţiuni cu arbori căzuţi şi era de datoria lor să intervină. „Direcţia Silvică are posibilitatea să intervină în caz de urgenţă pentru degajarea căilor de acces. Direcţia Silvică poate să-mi ceară aviz în regim de urgenţă (fiind vorba de Parcul Natural), iar noi îl emitem în zece minute, cât durează să transmitem un email, după care ei secţionează arborii şi-i trag de pe carosabil, astfel încât să fie circulaţia deschisă”, ne explică Lucian Stratulat, directorul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, cam care sunt paşii de urmat. Radu Crişan, şeful Direcţiei Silvice Hunedoara, pretinde că oamenii lui şi-au făcut datoria ca la carte. „Tot ce putem noi face este să îndepărtăm copacii de pe drum pe măsură ce cad, să-i tragem de-o parte şi asta am făcut de fiecare dată. Cel mai târziu am intervenit după o zi”, susţine şeful pădurarilor hunedoreni, dar declaraţiile sale sunt contrazise de fotografii în care se vede cum arborii sunt îndepărtaţi de către angajaţii Administraţiei Sarmizegetusa Regia. „Pentru degajarea drumului n-a intervenit absolut nimeni. Noi (cei de la Administraţia Sarmizegetusa Regia, n.red.) am deblocat drumul”, confirmă şi Vladimir Brilinsky.

Drumul cu prea multe ţepe. Paradoxal, România este ţara în care dispar sute de hectare de pădure, „la ras”, dar îndepărtarea unor căzături devine o chestiune foarte complicată. „Eu nu-mi permit să sar peste nicio etapă legală, pentru că este o zonă sensibilă şi nu pot să-mi expun oamenii. Nu pot să cer nimănui să ducă arborii de la faţa locului, pentru că, în momentul în care-i duc de acolo, se poate considera furt. Tratăm cu celeritate problema, cât se poate de repede”, spune şeful Direcţiei Silvice Hunedoara. Cât durează procedura? „Depinde. Nu pot să dau termene, că nu vreau să greşesc. După ce am marcat lemnul urmează verificările şi licitaţia. Dacă nu se ia pe picior, trebuie scos de două ori la licitaţie şi asta înseamnă minim două luni. Şi dacă nici aşa nu merge, atunci se poate trece la procedura de prestări servicii de exploatare, să vină o firmă să facă exploatarea”, explică Radu Crişan. Direcţia Silvică Hunedoara ar putea interveni cu tăietorii lor de lemne, dar… „Am o singură echipă de exploatare atestată. Este la Dobra. Dacă nu vrea nimeni să exploateze lemnul, va trebui să aduc eu echipa şi vor fi nişte costuri foarte mari. Dar fiind o situaţie de urgenţă, ne asumăm costurile fiindcă lucrurile trebuie rezolvate”, zice şeful pădurarilor, care nu şi-a asumat încă nimic. Turism involuntar de aventură. Pe versanţii din preajma drumului mai sunt sute de arbori gata să se prăbuşească. Consiliul Judeţean Hunedoara a cerut silvicultorilor să facă o inventariere a arborilor care stau să cadă peste căile de acces. Laurenţiu Nistor, preşedintele PSD Hunedoara, i-a dat lui Radu Crişan sarcină de partid să rezolve situaţia în cel mult zece zile. Termenul a expirat fără să se fi schimbat mare lucru pe drumul ce duce la monumentul UNESCO. „Eu n-am ce face decât să plantez pe taluzul drumului nişte salcâm pentru a consolida solul”, propune şeful Direcţiei Silvice o soluţie aparent salvatoare. „Asta înseamnă să înlocuieşti tipul fundamental de pădure.

Salcâmul este o specie invadatoare, are tendinţa de a copleşi celelalte specii şi de a invada terenul. Nu pot să le dau aviz pentru aşa ceva…Dar nici nu cred că fac ei (cei de la Direcţia Silvică Hunedoara, n.red. ) aşa ceva, pentru că nu le permite norma tehnică.În plus, plantarea de salcâm produce efecte în câţiva ani, timp în care fagii dezrădăcinaţi au să tot cadă”, vine replica altui silvicultor, Lucian Stra­tulat, directorul Parcului Natural Gră­diştea Muncelului – Ciclovina. Pe drumul ce duce spre cel mai celebru sit arheologic din România, turiştii sunt întâmpinaţi cu ţepe, cu căderi de fagi şi de bolovani, un fel de turism involuntar de aventură…Alunecări de teren şi alte nenorociri. Drumul spre inima Regatului dac a fost modernizat printr-un proiect finanţat cu fonduri europene. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei, deşi valoarea investiţiei de la care a pornit licitaţia pentru proiect a fost de peste 41 de milioane de lei. Lucrările au început în luna august 2015 şi drumul a fost inaugurat festiv luna mai a anului 2016. În vara anului trecut, o viitură puternică a rupt drumul şi i-a afectat grav structura în mai multe locuri. Au urmat alte necazuri în primăvara acestui an. La intrarea în zona pietonală a drumului, instabilitatea versantului duce deseori la alunecări de teren. Tone de pământ şi stâncă se desprind din munte şi se prăbuşesc pe alee. În acea zonă terenul a luat în fugă şi câţiva mesteceni. /Replica HD, http://www.replicahd.ro/?p=29647