Cod-f-pc-4 revista presei – ianuarie 2012 cuprins

Primaria Bucurestiului, in alerta, din cauza furtunii care a maturat orasul

Vantul. Furtuna a smuls peste 70 de copaci copaci, a avariat un semafor si stalpi de telegraf, un puternic care a batut in noaptea trecuta, cat si in aceasta dimineata a facut ravagii pe strazile Capitalei panou publicitar de pe Bulevardul Magheru şi a distrus ornamente luminoase. Mai multe masini, dintre care una noua, au fost grav avariate, in cateva cartiere bucurestene, de crengile copacilor doborati la pamant. Avand in vedere aceasta situatie, viceprimarul Capitalei, Victor Iovici, a cerut astazi conducerii Administratiei Strazilor sa dispuna verificarea si remedierea semafoarelor defecte, iar reprezentantilor Administratiei Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti li s-a solicitat sa ia toate masurile necesare astfel incat copacii din parcurile bucurestene, afectati de furtuna, sa nu reprezinte un pericol, se arata intr-un comunicat al PMB. Operatorii de salubrizare au obligatia de a indeparta, in cel mai scurt timp, toate deseurile duse de vant, crengi, bannere rupte, panouri prabusite, si, in colaborare cu Apanova, sa degajeze rigolele si gurile de scurgere astfel incat, in urma ploii, sa nu se produca inundatii. Echipele Apanova verifica zonele inundabile si eventualele acumulari de apa de pe carosabil. In ceea ce priveste reteaua de iluminat public, Luxten verifica si remediaza provocate de copacii care au cazut peste reteaua de alimentare a iluminatului public. Pe de alta parte, angajatii Luxten au intervenit, inca de noaptea trecuta, pentru a asigura si deconecta elemente ale iluminatului de sarbatori, acolo unde acestea au fost afectate de furtuna. De asemenea, echipele RATB si ISU au indepartat crengile, panourile publicitare sau firele ajunse accidental pe reteaua electrica, iar acum mijloacele de transport in comun circula in conditii normale. Pentru a verifica actiunile desfasurate, precum si pentru a stabili masurile ce vor fi luate in continuare in functie de conditiile meteorologice, viceprimarul Victor Iovici a convocat un comandament de iarna astazi, 7 ianuarie 2012, la ora 20.00, la sediul Primariei Capitalei. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/primaria-bucurestiului-alerta-din-cauza-furtunii-care-maturat-orasul

/Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=117997&c=63

Teme economice

A început cel mai mare pariu cu subsolurile României

Petrom şi Exxon plus un vapor gigant au dat startul lucrărilor la mare adâncime în Marea Neagră. În 90 de zile au răspunsul. O zi de forare costă un milion de dolari

Petrom alături de americanii de la ExxonMobil au început forajul de explorare la sonda Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din sectorul românesc al Mării Negre. Forajul va fi realizat prin intermediul unui vapor gigant, Deepwater Champion, care a sosit recent în apele româneşti după finalizarea programului de foraj offshore din Turcia. Se estimează că operaţiunile de foraj vor dura aproximativ 90 de zile, după care cei doi investitori ar trebui să aibă primele indicii clare asupra potenţialului de hidrocarburi din perimetrul Neptun, din Marea Neagră. Pentru fiecare zi de foraj se cheltuieşte un milion de dolari, potrivit unor declaraţii recente ale reprezentanţilor ExxonMobil, operaţiunile din Marea Neagră devenind astfel unul dintre cele mai costisitoare pariuri făcute vreodată cu adâncurile României. "Forajul de explorare, în special în astfel de zone neexplorate din Marea Neagră, poate conduce sau nu la o descoperire. Dacă se va confirma o descoperire comercială, dezvoltarea ulterioară a perimetrului Neptun va avea un impact industrial, social şi economic pozitiv semnificativ asupra României", au precizat reprezentanţii celor două companii. /Zf, http://www.zf.ro/companii/energie/petrom-si-exxon-plus-un-vapor-gigant-au-dat-startul-lucrarilor-la-mare-adancime-in-marea-neagra-in-90-de-zile-au-raspunsul-o-zi-de-forare-costa-un-milion-de-dolari-9134667

/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2012/01/09/petrom-si-eeprl-au-inceput-forajul-in-ape-de-mare-adancime-din-marea-neagra/

Teme internationale

Ce a provocat cea mai masivă extincţie din istoria planetei

O nouă teorie, emisă de geologii canadieni de la Universitatea din Calgary, afirmă că marea extincţie survenită la limita dintre Permian şi Triasic – şi poreclită Marea Moarte, datorită amplorii ei - ar fi fost determinată de o acumulare de mercur în ecosistemele planetei. În evenimentul catastrofal, survenit în urmă cu 250 de milioane de ani, au pierit aproape toate speciile de vieţuitoare marine şi o mare parte a celor terestre. A fost cea mai gravă extincţie din istoria Terrei, iar cauzele ei sunt un subiect de dispută între specialişti, potrivit descopera.ro. Au fost sugerate, drept cauze, schimbările climatice, coliziunea cu un asteroid, vulcanismul, eliberarea bruscă a unor substanţe chimice din planşeul marin, modificarea curenţilor oceanici şi altele. Geologii de la Universitatea din Calgary cred că o cauză majoră a extincţiei ar fi fost creşterea bruscă a nivelului de mercur în apă şi în atmosferă, marea cantitate de mercur provenind din vulcani. /Realitatea, http://www.realitatea.net/ce-a-provocat-cea-mai-masiva-extinctie-din-istoria-planetei_902055.html

Un dezastru natural ar arunca economia lumii în colaps

Economia globală se află într-o stare atât de proastă încât un cataclism natural ar provoca un adevărat colaps, susţine un institut britanic de analize internaţionale. Economia lumii va intra în colaps în cazul unui nou dezastru natural. Raportul întocmit de un institut britanic de analize internaţionale, susţine că un cutremur urmat de tsunami, ca cel din Japonia de anul trecut, ar face economia mondială să se prăbuşească, la doar 7 zile de la cataclism. "O saptamana pare a fi durata maxima, in care economia mondiala ar putea rezista unui cataclism", se spune în raport. Dupa tsunami-ul si criza nucleara japoneza din martie anul trecut, productia industriala din toată lumea a scazut cu 1,1% in luna urmatoare, potrivit Bancii Mondiale. Şi norul de cenusa vulcanica din Islanda a costat Uniunea Europeana intre 5 si 10 miliarde de euro, impingand unele companii aeriene si de turism in pragul falimentului. În cazul unui nou astfel de cataclism, costurile pot creste rapid, dacă transportul sau sectorul de productie ar fi perturbate mai mult de 4-5 zile. Ar fi afectate grav aprovizonarea cu alimente si apa si retelelor de energie si de comunicatii. Schimbarile climatice si deficitul de apa se vor adauga la riscuri, punand si mai multa presiune asupra infrastructurii si a resurselor. Expertii au avertizat guvernele, in ultimii ani, ca acestea nu sunt pregatite corespunzator pentru a face faţă crizelor nationale. /Realitatea, http://www.realitatea.net/un-dezastru-natural-ar-arunca-economia-lumii-in-colaps-video_902213.html