Cod-f-pc-4 revista presei – ianuarie 2012 cuprins


Chiar daca a plouat barajele nu au cu ce sa fie umplute



Yüklə 147,48 Kb.
səhifə6/9
tarix07.04.2018
ölçüsü147,48 Kb.
#47689
1   2   3   4   5   6   7   8   9

Chiar daca a plouat barajele nu au cu ce sa fie umplute


Precipitaţiile căzute în ultimele zile nu au adus modificări importante pe cursurile de apă, seceta menținându-se în continuare. Debitele pe râurile din bazinul hidrografic Arges Vedea sunt în general staţionare. Creşteri s-au înregistrat la 20 de staţii hidrometrice în timp ce în 9 puncte de măsurare debitele au indicat scăderi. Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 5-6 ianuarie a fost de 2800 mc/s, sub media multianuală a lunii ianuarie (4950 mc/s). Scăderea se menţine pe tot sectorul aval de la Porţile de Fier. În zona barajului Pecineagu stratul de zăpadă măsoară 5 cm, iar la Râuşor 4 cm. „Prognoza meteo este una favorabilă, dar cantităţile de apă prognozate nu vor acoperi deficitul din lacurile de acumulare cauzat de seceta din ultimele luni. Prin măsurile luate am reuşit până acum să asigurăm necesarul de apă pentru toate folosinţele. La această oră, în principalele lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Argeş – Vedea este stocat un volum de apă de 425 milioane metri cubi ceea ce reprezintă 57 % din capacitate,” apune Adrian Moisescu, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş- Vedea. În următoarele zile debitele râurilor vor fi în uşoară creştere datorită efectului combinat al precipitaţiilor. /Obiectiv Argesean, www.ziarobiectiv.ro

Vremea se răcește, dar zăpada se lasă încă așteptată


Precipitațiile căzute în ultimele 24 de ore nu au adus modificări importante pe cursurile de apă, seceta menținându-se în continuare. Debitele pe râurile din bazinul hidrografic Argeș Vedea sunt în general staționare. Creșteri s-au înregistrat la 20 de stații hidrometrice în timp ce în 9 puncte de măsurare debitele au indicat scăderi.Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) în intervalul 5-6 ianuarie a fost de 2800 mc/s, sub media multianuală a lunii ianuarie (4950 mc/s). Scăderea se menține pe tot sectorul aval de Porțile de Fier. Se semnalează fenomene de iarnă (pod de gheață, gheață la mal) în ușoară diminuare în nordul bazinului hidrografic. În zona barajului Pecineagu stratul de zăpadă măsoară 5 cm, la Râușor 4 cm. “Prognoza meteo este una favorabilă dar cantitățile de apă prognozate nu vor acoperi deficitul din lacurile de acumulare cauzat de seceta din ultimele luni. Prin măsurile luate am reușit până acum să asigurăm necesarul de apă pentru toate folosințele. La această oră în principalele lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Argeș - Vedea este stocat un volum de apă de 425 milioane metri cubi, ceea ce reprezintă 57% din capacitate.’’ – Adrian Moisescu , director Administrația Bazinală de Apă Argeș- Vedea. În următoarele zile debitele râurilor vor fi în ușoară creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor prognozate si propagării. Conform Administrației Naționale de Meteorologie în următoarele zile vremea se va răci. Cerul va fi mai mult noros și se vor semnala precipitații pe arii extinse în sudul și estul țării, local în centru și izolat în rest. Acestea vor fi sub formă de ploaie în Dobrogea, predominant ploi în Oltenia și Muntenia și precipitații mixte în rest. La munte vor predomina ninsorile. Izolat în jumatatea de sud-est a țării cantitațile de apă vor depăși 25...30 l/mp, se arată într-un comunicat al Administrației Bazinale de Apă Argeș Vedea. /Campulung-online, http://www.campulung-online.ro/

/Arges online http://www.arges-online.ro/stiri-din-arges/pitesti/item/3287-vremea-se-răcește-dar-zăpada-se-lasă-încă-așteptată.html

O fabrică de prelucrare a legumelor din Topoloveni a fost amendată cu 100 000 lei


O fabrică de prelucrare legume şi fructe din Topoloveni, cu patron străin, arab, a fost sancţionată de inspectorii Gărzii de Mediu cu nu mai puţin de 100 000 lei, deoarece nu au fost realizate măsurile din planul de conformare al autorizaţiei de mediu. Încă de la sfârşitul anului 2009 la societatea respectivă trebuia să fie înlocuită staţia de epurare veche, cu una nouă, deoarece cea actuală nu se mai ridică la parametri normali de funcţionare, după cum a explicat Florian Ghelmeci, comisar în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Garda de Mediu Argeş. Patronul doreşte să obţină fonduri europene pentru investiţie Societatea MGC Internaţional Investments SRL Topoloveni este societatea care nu a îndeplinit prevederile OUG 195/2005, după cum ne-a declarat comisarul şef al CJGM Argeş, Ioan Ene, şi anume nu a realizat măsurile din planul de conformare al autorizaţiei de mediu. Măsura privea înlocuirea staţiei de epurare vechi cu una nouă, care să funcţioneze la parametri normali. Societatea avea un termen de realizare a măsurii până pe data de 31 decembrie 2009. Administratorul firmei a motivat, privind nerealizarea măsurii, că s-a încercarea de fonduri europene însă proiectul nu a fost ulterior acceptat. „Ei puteau să facă, dacă era aşa, o adnotare pentru solicitarea unei amânări a termenului. Nu la nesfârşit, însă dacă încercau să îşi achiziţioneze o staţie de epurare din fonduri europene, trebuia să facă acest lucru“, a explicat comisarul care a mers în control la firma MGC Internaţional Investments SRL din Topoloveni, Florian Ghelmeci. Se folosesc bazine vidanjabile, pentru a nu polua pârâul Cârcinov şi Argeşul. Se pare că administratorul a primit o derogare de la Administraţia Apelor Române, astfel că pentru a nu polua se folosesc bazine vidanjabile, în caz contrar, apele impure ajungeau în pârâul Cârcinov, iar mai apoi pe Argeş. Se pare că în continuare, firma insistă pentru accesarea de fonduri europene, iar administratorul promite ca din septembrie anul acesta să se pună în funcţiune o nouă staţie de epurare. „Anul acesta le va expira autorizaţia de funcţionare, pentru că a fost dată pe 5 ani, şi automat trebuie să îndeplinească măsura impusă, pentru că în caz contrar fabrica nu va mai putea funcţiona“, a mai adăugat comisarul Ghelmeci. /Top, www.ziartop.ro

Teme similare

Cele mai bune locuri de pescuit


Ziua de duminică a fost ideală pentru o partidă de pescuit de ianuarie. Nu la copcă - fiindcă a fost cald şi soare - dar printr-o metodă asemănătoare, denumită de cunoscători la vîrf: cu o lansetă mică şi un fir întins de un plumb, se pescuieşte de la înălţime mare, de pe baraj, urmărind, în loc de plută, mişcarea vîrfului vergii. Am făcut un mic top al locurilor de pescuit pe o astfel de vreme frumoasă. 1. Pe lacul Budeasa, pe baraj, au fost cei mai mulţi pescari (aproape o sută) şi cele mai mari capturi: două-trei kilo-grame de babuşcă, biban şi oblete. Cei veniţi mai de dimineaţă au ocupat locurile cele mai bune şi, cu viermuşi graşi şi cu nădire cu mălai, au prins şi babuşti mai mari decît palma. Arătîndu-ne fiecare găletuşile de vopsea în care îşi ţineau prada, garantau că „specia asta nu creşte mai mare de atît“. Alţii aveau şi capturi frumoase de obleţi - un peşte de partide de pescuit serioase. Şi la Goleşti, erau cîteva zeci de pescari pe baraj. Unii prindeau şi bibani, „la larvă“, după cum ne-au spus, dar cei mai mulţi dădeau la viermuşi, fiindcă „larva o rupe“, şi prindeau mai mult babuşti. „Stau de la 7.30. A mers toată ziua. Acum este mai rău, doar că a venit mizeria“, ne-a spus pescarul care a prins cel mai mult, Aurel Bageac (foto). Avînd şi un loc foarte bun, omul prinsese, pînă la ora 12, 1,5 - 2 kilograme. 3. Pe lacul Bascov, în locul „la vaporaş“, era strînsă destulă lume, inclusiv pescăriţe. Se dădea la viermuşi şi la mămăligă şi se prindeau destul de des, dar numai babuşti mici, pe care unii le şi aruncau înapoi. 4. La vărsarea barajului Goleşti, se pescuia la plută, dar nu se prindeau decît bibani foarte mici de cîţiva centimetri, care puteau fi folosiţi, eventual, şi ca momeală pentru o captură seriosă. Erau totuşi mulţi pescari, iar unii dintre ei umpluseră chiar şi o jumătate de găletuşă. De cealaltă parte a drumului, peste baraj, în lacul Goleşti, mai mulţi pescuiau la şalău, cu woblerul, de pe mal sau din barcă. Nu se prindea, dar oamenii perseverau, pentru că, spuneau ei, în alte dăţi au prins. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=30041&Itemid=374

Yüklə 147,48 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin