Pierdem multe materii prime importante
In judetul Arges, procentul de hartie/carton in compozitia deseurilor menajere in mediul urban este in medie de 7%, plastic 5%, sticla 4%. Compozitia deseurilor menajere in Pitesti a fost calculata printr-un studiu efectuat in colaborare cu ICIM Bucuresti, iar in urma acestuia au rezultat urmatoarele valori: hartie/carton (15,4%), plastice (18,67%), metale 3,33 %, sticla (8,35%), textile si organice (53,25%). Colectarea selectiva a deseurilor in municipiul Pitesti se face pentru plastic (PET-uri) pentru toate locuintele (blocuri si gospodarii) si de la agentii economici, iar deIeurile de hartie, carton si sticla se colecteaza selectiv doar in cadrul pietelor agroalimentare si de la agentii economici. Se poate afirma ca aproximativ 40% din componentele deseurilor municipale reprezinta materiale reciclabile, din care cca 20% au mari sanse de recuperare, nefiind contaminate. In urma colectarii selective, insa, doar 3-5 % din materialele reciclabile total generate sunt valorificate! Restul se elimina prin depozitare, pierzandu-se astfel mari cantitati de materii prime secundare si resurse energetice. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/index.php/reportaj/pierdem-multe-materii-prime-importante.html
Vijelia din noaptea de Bobotează a făcut prăpăd în judeţul Giurgiu! Pompierii giurgiuveni, la datorie!
Potrivit informaţiilor oferite de ISU Giurgiu, astăzi, 7 ianuarie 2012, la ora 13.00, situaţia pe raza judeţului Giurgiu, în urma fenomenelor meteorologice manifestate în ultimele 24 de ore, era următoarea: Sunt afectate integral 22 linii de medie tensiune, 4 linii parţial afectate şi 399 posturi de transformare. În aceste condiţii 76 localităţi din 26 de comune (Vărăşti, Slobozia, Adunaţii Copăceni, Singureni, Mihai Bravu, Daia, Malu, Floreşti Stoeneşti, Găiseni, Greaca, Găujani, Valea Dragului, Gostinari, Grădinari, Stoeneşti, Mîrşa, Toporu, Prundu, Răsuceni, Schitu, Gogoşari, Letca Nouă, Băneasa, Bolintin Deal, Buturugeni, Izvoarele) şi oraşul Mihăileşti nu sunt alimentate cu energie electrică; În 14 localităţi au fost înregistrate situaţii de copaci căzuţi pe carosabil şi pe linii electrice şi de telefonie, în 12 dintre aceste localităţi situaţiile au fost rezolvate de către echipe specializate ale I.S.U. Giurgiu şi S.V.S.U., iar în alte două localităţi (Singureni şi Putineiu) situaţia este în curs de rezolvare. A fost afectat parţial acoperişul la un număr de 81 de locuinţe din 10 localităţi (Călugăreni, Colibaşi, Comana, Frăteşti, Gostinu, Oinacu, Stăneşti, Stoeneşti, Valea Dragului, Vărăşti). A fost afectat în proporţie de 80% acoperişul bisericii din localitatea Podul Doamnei, com. Clejani. Parţial a fost afectat acoperişul şcolii din com. Colibaşi şi acoperişul unui bloc de locuinţe din oraşul Mihăileşti.Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Giurgiu, locotenent Gabriela Olexiuc, în continuare echipe specializate acţionează în toate localităţile afectate, în vederea îndepărtării efectelor negative ale situaţiei de urgenţă create şi restabilirea stării de normalitate. De asemenea Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu menţine legătura permanent cu structurile angrenate, precum şi cu reprezentanţii primăriilor din judeţ. /Giurgiuveanul, http://giurgiuveanul.ro/stiri/2993-vijelia_din_noaptea_de_boboteaz_a_fcut_prpd_n_judeul_giurgiu_pompierii_giurgiuveni_la_datorie.html
S-a semnat la Târgoviște cel de-al treilea proiect finanțat din fondurile europene pentru mediu. Este vorba despre un proiect care va pune în valoare Rezervația Naturală Izvorul de la Corbii Ciungi. Compexul de izvoare, mlaștinile de izvor și pârâiașele colectoare din zona adăpostesc o variată faună relictă, caracteristică apelor reci de munte și apelor subterane, specifice ținuturilor nordice, multe dintre populațiile unice prezente aici fiind pe cale de dispariție. Valoarea proiectului depășește 350.000 de euro, din care 56.000 de euro reprezintă contribuția Consiliului Județean Dâmbovița. Practic, se urmărește conservarea biodiversității din rezervația de la Corbii Ciungi, comuna Corbii Mari. De asemenea, se va efectua bornarea în teren a acestui spațiu unic în județul Dâmbovița și va fi dezvoltată o campanie de informare și conștientizare a locuitorilor județului cu privire la Rezervația de la Corbii Ciungi. ”Conservarea mediului este una din prioritățile oricărui om care vrea o viață sănătoasă”, a precizat președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Florin Popescu, după semnarea contractului de finanțare. /Incomod Media, http://incomod-media.ro/ziar/consiliul-jude%c8%9bean-dambovi%c8%9ba-pune-in-valoare-izvoarele-de-la-corbii-ciungi/
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT
Miza este siguranta cetatenilor(interviu)
Rezumat interviu.
In ultima perioada nu am avut probleme, dar in anii precedenti au fost inundatii in zona. Despre astea vorbim cu dl Miklos Geza, director la SGA Harghita. Anul 2010 a fost unul din cei mai grei ani din punct de vedere a precipitatiilor abundente. Din aceasta cauza, trebuie sa efectuam lucrari de defrisare si aparari de maluri , pentru a bloca torentii de apa in urma acestor precipitatii abundente. Anul abia trecut, a fost mult mai usor fata de anul 2010. . Numai pe timpul primaverii am avut probleme mai mici , iar dupa aceea din punct de vedere meteorologic am intrat intr-o perioada secetoasa, care ne a ajutat la efectuarea lucrarilor necesare pe cursurile de apa, datorita debitelor scazute a apelor.
Investitiile incepute in cursul anului 2010 si continuate in 2011 au valoare de cca 6 milioane de lei. Din aceasta suma am putut efectua lucrari in zona localitatiilor: Tusnad, Cozmeni, Madaras , Tusnad Bai si Sancraieni. Am inceput regularizarea R.Olt de la Balan si inpamantarea iazurilor din Balan. Lucrarile de investitii mai includ regularizarea pr Fisag la Cetatuia si regularizarea pr Racu la Frumoasa. In acest an continuam si lucrarile incepute . Totodata avem 2 lucrari de investitii noi: regularizarea pr Casin cu valoare de 13 milioane de lei, si regularizarea pr Homorodul Mic, zona Lueta Craciunel- cu valoare de 16 milioane lei. Aceste lucrari sunt abia in faza de proiectare. Aceste lucrari ar trebui demara in acest an. La reabilitarea lacului Suta si la constructia barajului pe pr Szenas la Mindsentea, am trecut de faza de proiectare si teoteric odata cu venirea primaverii se vor putea incepe aceste lucrari. Sunt discutii despre modul si materialele folosite la lucrarile de regularizari. Putem sa efectuam din beton, piatra si lemn. Unde debitele sunt controlate prin evacuator de golire de fund de ex. pe pr Frumoasa, putem sa efectuam lucrari din piatra. Miza este sa protejam locuitorii si gospodariile la ape mari.
Efectuam lucrari din beton in zone unde albia paraului este mai mica din cauza constructiilor aflate in apropiere si nu avem posibilitate de intindere. In afara localitatilor folosim alte metode de constructie. Avem in vedere si importanta faunei de pe cursurile de apa. Pentru a reduce viteza apelor executam si praguri de fund. Laboratorul SGA Harghita monitorizeaza permanent fauna apelor in 4 localitati: la lacul de acumulare Frumoasa, la lacul de acumulare Mesteacanul, pe raul Olt la Tomesti si la Sancraieni. Mai avem probleme cu respectarea legii cu locatari, in legatura cu constructii pe malul paraurilor (anexele gospodaresti, care au fost construite pe maluri). Din cauza inghesuielii greu intram sau nu putem intra deloc cu utilaje terasiere pe parauri.
/Csiki Hirlap, http://szekelyhon.ro/szekelyfold/csikszek/miklos-geza-a-lakossag-biztonsaga-a-tet
Dostları ilə paylaş: |