Cod-f-pc-4 revista presei – ianuarie 2012 cuprins

Maramures: In luna februarie vor avea loc dezbateri publice in privinta depozitelor ecologice

Consiliul Judetean Maramures, in calitate de titular, anunta publicul interesat asupra depunerii Raportului privind impactul asupra mediului si a Studiului de Evaluare Adecvata pentru proiectul “Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Maramures” propus a fi realizat in judetul Maramures, scrie cjmaramures.ro. Astfel, posibila decizia pe care Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj Napoca o poate lua, poate fi emiterea sau respingerea acordului de mediu. La inceputul lunii februarie, mai exact pe data de 2, vor avea loc dezbateri publice in localitatile unde Sistemul de Management Integrat al Deseurilor urmeaza sa fie implementat. Este vorba de Sighetu Marmatiei, Moisei, Farcasa, Baia Mare si Targu Lapus. In cadrul dezbaterilor se va discuta asupra raportului privind impactul asupra mediului. /ZiarMM

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme similare

Păşune la schimb cu 10 mii de tone de moloz în Letea Veche

Peste 50 de hectare de pășune aflată în proprietatea Primăriei Letea Veche au ajuns, pentru următorii zece ani, pe mâna lui Vasile Munteanu, patronul unei stații de sortare a balastrului. Totul a fost posibil chiar dacă Munteanu are - susțin sătenii - "trei capre și doi țapi" - care trebuie să pășuneze pe islaz, iar primăria nu a organizat nicio licitație. În schimb, el a bătut palma cu Constantin Ghindea, primarul comunei Letea Veche, pentru ca edilul să accepte ca peste 10 mii de tone de moloz, provenite de la demolarea fostei fabrici de confecții din municipiul Bacău, să fie răsturnate pe imașul comunei. „Molozul trebuia cărat de Munteanu, la rampa de gunoi a orașului, însă era prea departe. Ca să nu consume multă motorină, a preferat să le ducă mai aproape, undeva la vreo patru kilometri, adică chiar pe pășunea dintre Holt și Săucești", a afirmat un localnic care a dorit să-i rămână numele sub anonimat. Surse neoficiale afirmă că o parte din banii încasați de Munteanu pentru căratul molozului au ajuns și în buzunarul primarului din Letea Veche. Dacă inițial s-a afirmat că din molozul provenit de pe urma demolării se va ridica un dig lung de 800 de metri, pentru a păzi comuna de apele Siretului, în cele din urmă, construcția a fost ridicată de către altcineva, pe bani grei, ba chiar a folosit pământ din terenul de pășunat, aflat în devălmășie.

Digul din Letea Veche, făcut pe islaz doar din pământ şi la preţ enorm

Lucrarea, care a început la sfârșitul verii cu bani de la Guvern, este realizată de firma Vargas SRL, condusă de Aurel Varga, om de afaceri din Bacău. Suma de 500 de mii de lei, achitată pentru ridicarea digului, reprezintă pentru angajații primăriei o mare necunoscută. Consilierii locali recunosc faptul că au votat construirea digului din comună, însă nimeni nu poate explica cum s-a ajuns la prețul de 500.000 de lei. Totodată nu se cunoaște nici care este componența comisiei din cadrul Primăriei care a supervizat legalitatea construcției. „Într-adevăr ridicarea acestui dig este o necesitate, pentru că în urmă cu câțiva ani am avut inundații în comună. Însă nu am idee cine a decis acest preț. Oricum, mi se pare exagerat!", a afirmat Ion Lăcătușu, consilier local și membru al comisiei economice din cadrul Primăriei. Nici Monoreanu Cătălin, inginerul de cadastru, nu poate da vreo explicație. „Habar nu am cine a decis acest preț. Eu nici măcar nu sunt angajat al Primăriei. Serviciul oferit de mine este unul externalizat", a afirmat Monoreanu. Și Octavian Anghel, secretarul Primăriei, ridică din umeri când vine vorba despre prețul stabilit în construirea digului. „Întrebați-l pe primar. Eu nu știu cine a stabilit acest preț", a spus Anghel.

„Eu vă zic: La revedere!”

Primarul Constantin Ghindea (foto) refuză să dea explicații atunci când vine vorba despre legalitatea actelor care stau la baza ridicării digului din Letea Veche. „Știu că ați fost pe la dig și ați cules informații de pe acolo. Vă spun «La revedere!»", a declarat edilul Ghindea. Aurel Varga, cel care a pus mâna pe lucrare, este convins că toate actele sunt bine puse la punct ba chiar, prețul este mic în raport cu valoarea lucrării. „De ce mă sunați acum când am obținut această lucrare și nu m-ați sunat acum doi ani, la inundații, când am muncit ca un rob la decolmatare și nu am primit niciun ban de la vreo primărie?", a afirmat Varga. Omul de afaceri băcăuan, Vasile Munteanu, afirmă că nu există nicio legătură între molozul cărat de el și pășunea primită cadou de la Primărie.

"Eu întrețin pășunea fără să cer vreun ban la schimb de la APIA. Am voie! Eu nu vreau bani de la stat. Am 200 de capre și trebuie să pască și animalele astea undeva", a afirmat cu tărie Munteanu. Ba mai mult, sătenii din Letea Veche afirmă că edilul Gindea a dat mai multe loturi din islazul comunal în adminstare către mai mulţi angajaţi din Primărie, fără acordul Consiliului Local, ci doar strict prin semnătura sa. /Adevărul/Ediţia de Bacău

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD

Teme similare

Cea mai mare secetă de la război încoace loveşte nordul ţării: Nu mai este apă în fântâni!

Sătenii din judeţul Botoşani sunt diperaţi: nu au apă iar culturile de toamnă sunt distruse. Aşa o secetă nu au mai văzut din 1947 şi se tem de tot ce este mai rău. Primarii vor cere ajutorul pompierilor dacă nu vor fi precipitaţii în următoarele zile. Cel mai greu le este oamenilor din zonele unde singurele surse de alimentare cu apă sunt fântânile. „ Nu mai este apă. Băgăm căldarea la 10 metri adâncime şi scoatem mâl”, a spus Viorica Alexandru, localnică din Blândeşti, localitate unde mai bine de jumătate din fântâni au secat în ultima lună. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în localităţile Gorbăneşti, Socrujeni, Suliţa, Avrămeni, Ripiceni ori Băluşeni. Oamenii sunt disperaţi. „ Scot un sfert de găleată cu apă la trei zile şi aia e jumate cu mâl. Nu ştiu ce vom face. Am şapte vaci şi nu am apă să le dau. O să încep să le tai că nu am altă soluţie”, a spus un localnic din Blândeşti.

Apă cu porţia….

Bătrânii au mai trecut printr-o situaţie similară imediat după război şi încearcă să împartă puţinele rezerve de apă. „ La animale le dăm apă o dată pe zi cu porţia, câte jumătate de găleată. Noi aducem apă din vale unde se mai găseşte, o fierbem şi o bem ca să putem supravieţui“, a spus Eugenia Luca, localnic Cerchejeni.

Culturile de toamnă sunt compromise

Seceta din ultimele luni îi învrăjbeşte pe oameni. Cei care încă mai au apă în fântâni le-au ferecat cu lacăte şi nu le permit celor mai puţini norocoşi să ia apă.” Aşa ceva nu am mai văzut. Nu a plouat din toamnă. Pur şi simplu nu este apă în fântâni. Oamenii nu au ce bea şi nici ce da la animale. Despre culturi nici nu mai vorbim. Grâul este compromis, rapiţa şi ovăzul. Dacă nu plouă sau ninge vor fi distruse şi culturile de primăvară că pământul e uscat toacă”, a spus Ghiorghe Oloeriu, viceprimarul localităţii Gorbăneşti. Situaţia este dramatică iar autorităţile locale iau în calcul solicitarea unui ajutor din partea pompierilor care să aducă apă în localităţi cu cisternele dacă nu vor cădea precipitaţii în următoarele zile. /Botosani news

Doi copilași au ajuns la spital în stare gravă după ce au fost intoxicați cu nitriți: Otrăviți cu apă din fântână

Copiii unei familii din satul Bursuci au fost transportați în stare gravă la spital din pricina faptului că li s-a dat să bea apă contaminată. La ora când au fost internați, micuții erau cianotici (învinețiți) și aveau probleme de respirație. Unul dintre cei doi frățiori a mai fost intoxicat în urmă cu câteva luni, tot din cauza apei din fântână. Autoritățile sanitare au intrat în alertă. Sorin-Ionuț și Andrei Gheorghe, doi frățiori de unu, respectiv doi ani, din satul Epureni, comuna Bursuci, au ajuns, joi seară, la Spitalul Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad, cu o intoxicație severă cu nitriți. Copilașilor li s-a dat să bea apă care avea o concentrație mult prea mare de nitriți. La momentul internării, băiețeii erau vineți pe toată suprafața corpului și respirau cu dificultate. Medicul pediatru care era de gardă a intuit că este vorba despre o intoxicație cu nitriți și a procedat ca atare. În urma analizelor s-a dovedit că supoziția medicilor a fost întemeiată: cei doi au fost otrăviți cu apă din fântână. “S-a suspicionat o intoxicație cu substanțe toxice care afectează funcția normală a hemoglobinei, adică a pigmentului care transportă oxigenul în sânge. Testele de laborator au confirmat această ipoteză, băiețeii fiind diagnosticați cu intoxicație cu nitriți. Au primit tratamentul corespunzător, iar acum sunt în afara oricărui pericol”, ne-a declarat Florin Popa, șeful secției Pediatrie.

Cazurile au fost raportate la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vaslui. Potrivit legislației în vigoare, autoritățile sanitare trebuie să ia măsuri și să monitorizeze intoxicațiile care survin la copilașii de 0-12 luni. În speța de față, cel mai mic dintre frați are puțin peste un an, deci depășește vârsta prevăzută de norme. Epidemiologii au intrat însă în alertă pentru că există un precedent. “Unul dintre cei doi frățiori a mai avut o intoxicație cu nitriți, cazul fiind raportat în octombrie 2011. A fost verificată sursa de apă și a reieșit că era necorespunzătoare. I-am recomandat mamei să le dea apă din altă sursă și să se consulte cu medicul de familie privind alimentația copiilor. Vom face o anchetă pentru a afla de unde le aduce mama apă și vom face analize pe cheltuiala noastră. Autoritățile locale, respectiv primăriile, sunt obligate să facă aceste analize. Este arhicunoscut că în cele mai multe localități este neglijat acest aspect, fiind invocată lipsa banilor. Nu se înțelege că este vorba despre sănătatea publică”, ne-a declarat Luminița Costache, medic epidemiolog în cadrul DSP Vaslui.

Apa cu nitriți poate fi letală

În 2011, DSP Vaslui a luat în evidență șase intoxicații cu nitriți la copii cu vârsta de până la un an. Un caz s-a soldat cu deces, altul a suferit o intoxicație gravă, dar a putut fi salvat, iar ceilalți patru bebeluși au avut forme ușoare de intoxicații. Cel mai grav caz s-a înregistrat în Vetrișoaia, unde doi gemeni, în vârstă de un an și șapte zile, s-au intoxicat cu nitriți de la apa de fântână cu care le era preparat laptele praf. Unul dintre ei a decedat. În urma analizelor de laborator, s-a constatat că apa otrăvită avea o concentrație de nitriți de 13 ori mai mare decât limita maximă admisă pentru consum.

“Medicii de familie trebuie să urmărească și să le explice tinerelor mame cât de grav poate fi afectată sănătatea sugarilor dacă prepară ceaiul sau laptele praf cu apă din surse necorespunzătoare. Insistăm și pe responsabilizarea autorităților locale, a medicilor de familie și, de ce nu, a mamelor”, a mai spus Luminița Costache. /Obiectiv de Vaslui

Frati de unu si doi ani, intoxicati cu nitriti de la apa de fântâna

Doi frãtiori în vârstã de unu, respectiv doi ani, din Bursuci, comuna Epureni, au ajuns la spitalul din Bârlad dupã ce au consumat apã de fântânã plinã cu nitriti. Micutii s-au ales cu probleme de respiratie si cu cianozã generalizatã (învinetire), însã medicii pediatri spun cã, în urma tratamentelor, viata nu le mai este pusã în pericol. În 2011, din cele sase cazuri similare înregistrate la copiii de pânã la un an, unul s-a soldat cu un deces – un bãietel din Vetrisoaia. Sorin Ionut si Andrei G., doi frati în vârstã de unu, respectiv doi ani, din Bursuci, comuna Epureni, au ajuns în stare gravã la Spitalul de Urgentã „Elena Beldiman“ Bârlad dupã ce s-au intoxicat cu substante toxice. Mai exact, cu nitriti proveniti de la apa de fântânã cu care mama lea preparat ceaiul sau laptele praf. În momentul în care au fost examinati de medicii pediatri, copiii respirau greu si erau învinetiti pe toatã suprafat a corpului, semn cã fuseserã intoxicat i cu o substantã toxicã. „Cei doi frati au fost adusi la noi în seara zilei de 5 ianuarie, cu o stare generalã relativ influentatã, cu dificultãti în respirat ie si cu cianozã variatã a tegumentelor. S-a suspicionat o intoxicatie cu substante toxice care afecteazã functia normalã a hemoglobinei, adicã a pigmentului ce transportã oxigenul în sânge. Testele de laborator au confirmat aceastã ipotezã, copiii fiind diagnosticat i cu intoxicatie cu nitriti. Au primit tratamentul corespunzãtor, iar acum (vineri, 6 ianuarie, n.r.), starea lor este foarte bunã, iar viata nu le este pusã în pericol“, ne-a spus dr. Florin Popa, seful Sectiei de Pediatrie. Acest caz este primul cu care medicii bârlãdeni s-au confruntat în acest an. De altfel, spune dr. Popa, intoxicatiile cu nitriti sunt destul de rare si se înregistreazã mai ales la copiii de pânã la 6-7 luni.

În 2011, un copil a murit din aceeasi cauza

Reprezentantii Directiei de Sãnãtate Publicã (DSP) Vaslui spun cã au fost informati de acest caz, însã cã este de datoria autoritãtilor locale sã verifice periodic toxicitatea apei din fântâni. Mai ales cã unul dintre cei doi frati a mai ajuns la spital acum câteva luni tot ca urmare a intoxicatiei cu nitriti. Din pãcate, mama a continuat sã le dea sã bea ceai sau lapte preparat cu apã contaminatã, iar acum si-a internat ambii copii. „Noi investigãm cazurile care vizeazã copiii de la 0 – 1 an, însã ne-a fost raportat si acest caz. Copilul mai mare a mai fost internat în luna octombrie 2011, iar atunci i s-a spus mamei cã sursa de apã nu este bunã si i s-a indicat sã gãseascã o altã sursã de apã potabilã. În primul rând, Primãria comunei trebuia sã se ocupe de testarea apei din fântâni, pentru a nu fi pusã în pericol sãnãtatea populat iei. Oricum, marti, ne vom deplasa si noi acolo, pentru a recolta probe în vederea analizelor de laborator. Autoritãt ile locale trebuie sã înteleagã cã este de datoria lor sã controleze sursele de apã. De asemenea, medicii de familie care au în evidente femei gravide trebuie sã le spunã sã-si verifice sursa de apã înainte de a le prepara sugarilor ceai sau lapte praf“, ne-a spus dr. Luminita Costache, medic epidemiolog în cadrul DSP Vaslui. Potrivit acesteia, în 2011 au fost luate în evidentã sase cazuri de intoxicat ie cu nitriti sau nitrati în judet la copiii cu vârsta de pânã la un an. Cel mai grav caz s-a înregistrat în comuna Vetrisoaia, când doi gemeni, de un an si sapte zile, s-au intoxicat cu nitriti de la apa cu care le-a fost preparat laptele. Pentru unul dintre ei, concentratia de nitriti a fost fatalã. Analizele au scos la ivealã faptul cã sursa de apã de la care s-a pregãtit si hrana bebelusilor, avea o concentratie de nitriti de 13 ori mai mare decât limita admisã. /Monitorul de Vaslui

Bebeluşi intoxicaţi cu nitriţi

Sorin şi Andrei Gheorghe, doi frăţiori în vârstă de unu, respectiv doi ani, din localitatea vasluiană Bursuci, au ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la spitalul din Bârlad după ce au consumat apă de fântână infestată cu nitriţi. Micuţii s-au ales cu probleme de respiraţie şi cu cianoză generalizată (învineţire), însă medicii pediatri afirmă că, acum, în urma tratamentelor, viaţa nu le mai este pusă în pericol. Reprezentanţii DSP arată cu degetul către mama micuţilor, care a continuat să le prepare acestora ceai şi lapte praf cu apă de fântână, deşi ştia că apa este infestată. Andrei mai fusese internat în toamna anului trecut la spital tot din cauza unei intoxicaţii cu nitriţi. „Noi investigăm cazurile care vizează copiii de până la un an, însă ne-a fost raportat şi acest caz. Copilul mai mare a mai fost internat în luna octombrie 2011, iar atunci i s-a spus mamei că sursa de apă nu este bună şi i s-a indicat să găsească o altă sursă de apă potabilă. În primul rând, Primăria comunei trebuia să se ocupe de testarea apei din fântâni, pentru a nu fi pusă în pericol sănătatea populaţiei. Oricum, marţi ne vom deplasa şi noi acolo, pentru a recolta probe în vederea analizelor de laborator", a spus dr. Luminiţa Costache, medic epidemiolog în cadrul DSP Vaslui. Ea a adăugat că anul trecut au fost şase cazuri de copii infestaţi cu nitriţi. Din păcate, pentru unul dintre bebeluşi, concentraţia de nitriţi a fost fatală. /Adevarul de Vaslui

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme de mediu

Bistriţa, satul gunoaielor

Albia râului care traversează satul Bistriţa din comuna mehedințeană Hinova este invadată de câțiva ani de gunoaie. Tone de PET-uri, resturi menajere şi chiar animale moarte sunt aruncate de localnici şi până acum nimeni nu a făcut nimic. „Nu este normal să stăm cu gunoaiele la nas, dar aici aşa a fost de când e lumea pentru că oamenii nu au unde să arunce şi vin aici. Ştim că ar trebui ca la o perioadă să ne adunăm toţi şi să facem curăţenie, să dăm foc, dar dacă nu vrea nimeni, ce să facem noi?“, a spus o localnică. Oamenii mai spun că le-au murit animalele după ce au băut apă infestată din râu, iar primăria nu a pus niciodată un container. „Noi nu ne putem numi cetăţeni europeni, pentru că într-o societate civilizată nu se face aşa ceva. Dacă m-am luat de un vecin care a venit şi a aruncat gunoiul, m-a luat la înjurături că nu e treaba mea. Altui vecin i-au murit toate caprele după ce au băut apă din râu și au mâncat pungi şi pamperși. Este mai rău ca la un WC public! Eu cred că o mare parte din vină o are şi primăria că nu a pus un container mare şi atunci fiecare arunca acolo şi la o perioadă să fi venit o maşină de la Salubritate să ridice gunoiul. Dar e greu să te ocupi, mai bine stăm noi cu mizeriile la drumul mare“, a spus un localnic. Comuna Hinova şi satele arondate nu au avut niciodată contract cu vreo firmă de salubritate. „Niciodată nu s-a făcut curat pe această porţiune de pământ. De foarte mulți ani, toată lumea care locuieşte pe partea cu albia râului aruncă gunoaiele aici. Cel mai rău este vara, când este foarte cald, că atunci se ridică un miros de nu poţi să deschizi un geam“, a mai spus un cetăţean din Bistriţa. Primarul comunei Hinova spune însă că în maximum două luni gunoaiele vor dispărea, pentru că a încheiat deja contract cu firma care se ocupă şi de curăţenia municipiului Drobeta Turnu Severin. „Cunosc foarte bine situaţia din satul Bistriţa, pentru că este veche, dar de la începutul acestui an am făcut un contract cu firma de salubritate Brantner şi în câteva zile vor fi amplasate containere şi tomberoane şi sper ca în maximum două luni gunoiul din Bistriţa să fie ridicat. Însă voi face apel şi la cetăţeni să nu mai arunce gunoiul la voia întâmplării. Am mai spus şi în trecut că vor fi aplicate amenzi, însă nu am amendat pe nimeni. Ştiu că este foarte mult gunoi pe albia râului din Bistriţa. Sper ca în câteva luni să nu mai avem această problemă“, a declarat Ion Ghiţan, primarul comunei Hinova. /Gazeta de Sud -Gorj si Mehedinti, Alin Ghiciulescu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]