Cod-f-pc-4 revista presei 04 februarie 2014 cuprins

04.02.2014

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNE

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APE CRISURI




Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

04 februarie 2014


CUPRINS

TEME de ABA 3

Ziua Zonelor Umede a fost serbată de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 3

De Ziua Zonele Umede, actiune in Beius 4

Ziua Mondială a Zonelor Umede celebrată şi la Beiuş - Lecţie deschisă despre mediu şi viaţă 5

TEME de ABA

Ziua Zonelor Umede a fost serbată de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, alături de Clubul Copiilor şi Elevilor din Beiuş, au sărbătorit sâmbătă, 1 februarie, Ziua Zonelor Umede. Ecologiştii au participat la o dezbatere organizată de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri pe tema: „Zonele umede şi agricultura”. Dezbaterea a avut loc în laboratorul de Protecţia Mediului din cadrul Clubului şi a reunit peste 40 de elevi şi cadre didactice. Individual sau în echipe, cu desene sau caricaturi, cu poezie sau texte din enciclopedie, fiecare ecologist a dorit să transmită un mesaj clar, şi anume: „nu distrugeţi zonele umede căci ele reprezinţă un mediul propice de supravieţuire şi dezvoltare  pentru numeroase specii de plante, păsări şi animale.” Reprezentanţii A.B.A Crişuri au moderat dezbaterea şi le-au furnizat participanţilor informaţii despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crişuri. Astfel, ecologiştii din Beiuş au aflat că în România exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internaţional, iar cea mai mare zonă umedă din Europa este Delta Dunării.

„In bazinul Hidrografic Crişuri, din totalul de 32 de zone protejate  pentru protecţia habitatelor şi speciilor care au legătură cu apa, un numar de 26 de zone au custozi sau administratori” a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A Crisuri.

Zonele umede contribuie la menţinerea calităţii mediului prin rolul lor multiplu: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor precum şi atenuarea schimbărilor climatice.

„Clubul Copiilor şi Elevilor Beiuş organizeaza periodic acţiuni de voluntariat sau centre de studiu pentru protecţia mediului însă, din păcate, de cele mai multe ori elevii nu sunt încurajaţi să participe.Prin parteneriatele cu instituţiile publice dorim să îi sprijinim pe cei care se implică în mod activ în protejarea mediului.

Acţiunea dedicată Zonele Umede a fost un foarte bun prilej, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari, de a cunoaşte mai în amănunt bogăţiile naturale ale zonei în care locuiesc” a declarat Florica Gabor, profesor coordonator centru de Protecţia Mediului.

În Bazinul Hidrografic Crişuri există zone protejate pentru habitate sau specii, unde apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2.500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în Defileul Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.

Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conţinea 14 zone protejate, în prezent numărul acestora a ajuns la 32./ Oradea Press, http://oradeapress.ro/2014/02/03/ziua-zonelor-umede-fost-serbata-de-administratia-bazinala-de-apa crisuri/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+OradeaPress+%28OradeaPress%29

De Ziua Zonele Umede, actiune in Beius

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi Clubul Copiilor şi Elevilor din Beiuş au sărbătorit Ziua Zonelor Umede. Dezbaterea „Zonele umede şi agricultura” a avut loc în laboratorul de Protecţia Mediului din cadrul Clubului şi a reunit peste 40 de elevi şi cadre didactice. 

„Individual sau în echipe, cu desene sau caricaturi, cu poezie sau texte din enciclopedie, fiecare ecologist a dorit să transmită un mesaj clar şi anume: „Nu distrugeţi zonele umede, căci ele reprezinţă un mediul propice de supravieţuire şi dezvoltare  pentru numeroase specii de plante, păsări şi animale”.

Reprezentanţii A.B.A Crişuri au moderat dezbaterea şi le-au furnizat participanţilor informaţii despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crişuri. Astfel, ecologiştii din Beiuş au aflat că în România exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internaţional, iar cea mai mare zonă umedă din Europa este Delta Dunării.

În Bazinul Hidrografic Crişuri există zone protejate pentru habitate sau specii, unde apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în Defileul Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.

Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conţinea 14 zone protejate, iar în prezent, numărul acestora a ajuns la 32.  

În urma studiilor efectuate pe teren, au fost identificate 7 specii prioritare şi 17 tipuri de habitate prioritare. Printre speciile prioritare din bazinul Crişuri amintim: ursul brun (ursus arctos), lupul (lupus),  broasca de pământ brună(pelobates fuscus), fluturele ţestos(nymphalis vaualbum), fluturele omidei-urs(callimorpha quadripunctata), racul de ponoare ( torrentium) şi clopoţelul(campanulla serrata) .

„În bazinul Hidrografic Crişuri, din totalul de 32 de zone protejate pentru protecţia habitatelor şi speciilor care au legătură cu apa, un număr de 26 de zone au custozi sau administratori” a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A Crişuri.

Zonele umede contribuie la menţinerea calităţii mediului prin rolul lor multiplu: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor precum şi atenuarea schimbărilor climatice.

„Clubul Copiilor şi Elevilor Beiuş organizează periodic acţiuni de voluntariat sau centre de studiu pentru protecţia mediului însă, din păcate, de cele mai multe ori elevii nu sunt

încurajaţi să participe. Prin parteneriatele cu instituţiile publice dorim să îi sprijinim pe cei care se implică în mod activ în protejarea mediului. Acţiunea dedicată Zonele Umede a fost un foarte bun prilej, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari, de a cunoaşte mai în amănunt bogăţiile naturale ale zonei în care locuiesc”, a declarat Florica Gabor, profesor coordonator centru de Protecţia Mediului.

Convenţia semnată la Ramsar, în Iran, în 1971 a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondială a Zonelor Umede. Documentul se înscrie printre primele mari convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural. Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. De asemenea, tot în convenţie este menţionat faptul că aceste zone umede constituie cele mai importante resurse naturale, ştiinţifice, economice şi recreative, a căror pierdere ar fi ireparabilă. 

Alegerea acestor zone, conform Convenţiei, se bazează pe rolul internaţional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, si hidrologic. Convenţia stabileşte pentru statele părţi, în primul rând, cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare, astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervaţii şi utilizarea raţională a rezervelor lor.

Prin Legea nr. 5 din 25 ianuarie 1991, România aderă la Convenţie şi se angajează să respecte prevederile acesteia.”/

INFORMATIA de BIHOR, http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/9412-de-ziua-zonelor-umede-aciune-la-beiu.html

Ziua Mondială a Zonelor Umede celebrată şi la Beiuş - Lecţie deschisă despre mediu şi viaţă

Pentru a sărbători Ziua Mondială a Zonelor Umede, micii ecologiști beiușeni, membri ai Cercului de Protecție a Mediului de la Clubul Copiilor și Elevilor, îndrumați de ing. Florica Gabor, au realizat și prezentat mai multe materiale dedicate evenimentului.

Prin aceste materiale copii și-au propus să tragă un semnal de alarmă față de necesitatea protejării zonelor umede, în special, a mediului, în general. Cu această ocazie, coordonatoarea cercului, ing. Florica Gabor, le-a furnizat ucenicilor ei într-ale ecologiei mai multe informații despre zonele umede și despre Ziua Mondială dedicată acestora. După cum preciza ing. Florica Gabor, coordonatoarea Cercului de Protecție a Mediului din cadrul Clubului Copiilor și Elevilor Beiuș, zonele umede sunt bălțile, mlaștinile, turbăriile, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime, la reflux, nu depășește șase metri. Cât privește misiunea „Convenției Ramsar", interlocutoarea noastră a declarat că aceasta este „conservarea și utilizarea înțeleaptă a tuturor zonelor umede, prin acțiuni locale, regionale, naționale și, de asemenea, printr-o colaborare internațională care vizează realizarea unei dezvoltări durabile pe tot cuprinsul globului." Tot ing. Florica Gabor ne-a mai spus că în țara noastră sunt 89 de zone umede și încă 44 cu mare importanță avifaunistică, toate acestea reprezentând 3 la sută din teritoriul României. Câteva zone umede se găsesc în județul Bihor, acestea fiind: turbăriile din Padiș, Pădurea Rădvani, cuprinsă în Parcul Natural Cefa și Pescăria din aceeași localitate, Cefa. La 2 Februarie 1971, a fost semnată la Ramsar, în Iran, Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Tratatul, cunoscut și sub numele de „Convenția Ramsar", a intrat în vigoare în 1975, fiind singurul tratat global de mediu care se ocupă de un ecosistem special, iar țările semnatare ale Convenției acoperă toate regiunile geografice ale planetei. Din 1977, data semnării „Convenției Ramsar" a fost desemnată drept Ziua Mondială a Zonelor Umede, tema celebrării din acest an fiind „Zonele umede și agricultura, împreună pentru dezvoltare". La 25 Ianuarie 1991, România a aderat la Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, ratificând acest important document internațional prin Legea 5/1991. Conform site-ului Asociației Administrațiilor de Arii Naturale Protejate, „în acest moment, conform listei oficiale postate pe pagina de internet a Convenției (www.ramsar.org), la nivelul întregii țări există un număr de 8 situri Ramsar recunoscute, acoperind o suprafață de 824.897 ha, cel mai mare fiind Delta Dunării - 647.000 ha. Cele opt situri Ramsar sunt: Parcul Natural Comana (25.10.2011 - Giurgiu), Delta Dunării (21.05.1991 - Tulcea), Complexul Piscicol Dumbrăvița (02.02.2006 - Transilvania), Parcul Natural Porțile de Fier (18.01.2011 - Caraș-Severin), Lacul Techirghiol (23.03.2006 - Constanța), Lunca Mureșului (02.02.2006 - Arad), Tinovul Poiana Stampei (25.10.2011 - Suceava) și Insula Mică a Brăilei (15.06.2001 - Brăila)."/ CRISANA, http://www.crisana.ro/stiri/eveniment-14/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-celebrata-si-la-beius-lectie-deschisa-despre-mediu-si-viata-142360.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

A.B.A CRISURI