Cod-f-pc-4 revista presei 07 09 aprilie 2012 cuprins

Fracţionarea hidraulică aduce cutremurul. Studiile făcute la nivel internaţional nu sunt valabile în România, unde solul are alt specific

Fracţionarea hidraulică în şist, metoda prin care Chevron vrea să extragă gaze naturale în Bârlad, Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, poate conduce la poluarea apei potabile şi la deranjamente la nivelul scoarţei terestre urmate de cutremure puternice.

"Fracţionarea hidaulică în şist este o noutate pentru ţara noastră. Pentru exploatarea gazelor de şist este nevoie de realizarea unor studii amănunţite bazate pe informaţiile din zona perimetrelor pentru care există aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studiu deoarece se lucrează în necunoscut, în adâncime şi nu ştii comportamentul în stratul şistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave şi chiar la distanţe mari faţă de locul în care s-a forat", a declarat pentru Jurnalul Naţional, Maria Cristescu, conferenţiar doctor inginer în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.

Aceasta susţine că trebuie ţinut cont de foarte mulţi factori pentru a realiza fracţionarea hidraulică în şist, însă pentru asta este nevoie de cunoştinţele unor specialişti din domenii diferite, cum ar fi geofizicieni, fizicieni, geologi, chimişti etc. "Discuţia începe de la tipul de rocă în care se face fracţionarea hidraulică. Este foarte greu să estimezi ce găseşti la o adâncime de 2.000-2.500 de metri. Ca să cedeze roca, astfel încăt să realizezi o fisură, trebuie învinsă presiunea litostatică, iar fisura se extinde cu ajutorul fluidului, a apei gelatinoase. Pentru a estima presiunea de fisurare trebuie cunoscută densitatea medie a rocilor aflate deasupra zonei ce urmează a fi fisurată. Şistul este o rocă alcătuită din mai multe plăci sau foi, ca o felie de tort, cu grosime de circa jumătate de centimetru fiecare. Aceste şisturi apar sub forma unor pachete neconsolidate ce pot aluneca foarte uşor. Nu ai de unde să ştii cum vor reacţiona mineralele din compoziţia şistului în contact cu substanţele din apa sărată introdusă sub presiune. Fluidul introdus nu mai poate fi controlat, el îşi caută punctele de minimă rezistenţă pentru a înainta. Astfel, fisura nu mai are nici o geometrie, iar fluidul nu mai poate fi controlat", ne-a explicat Maria Cristescu.

Forarea în şist nu poate fi controlată

În România, s-au realizat nenumărate studii despre activitatea de forare în roci compacte, dar nu în şisturi. "Pentru exploatarea zăcămintelor de petrol se realizează nişte crăpături, deoarece asta înseamnă fracţionare, în roci compacte. În rocile compacte putem controla direcţia fluidului introdus şi geometria fisurii, însă în cazul şisturilor lucrurile stau cu totul altfel. În cazul şisturilor, odată introdus fluidul în subsol, acesta nu mai poate fi controlat", ne-a explicat Maria Cristescu. Aceasta susţine că este posibilă poluarea apei potabile deoarece nu există o estimare a mărimii sau geometriei fisurii, precum nici o estimare a direcţiei fluidului odată pompat în subsol. "Presiunea fluidului pompat în subsol trebuie să fie proporţională cu presiunea litostatică, dată de rocile aflate deasupra zonei tratate. Înclinarea şisturilor şi compoziţia mineralogică diferită conduc la un răspuns diferit la solicitarea mecanică creată în momentul pompării fluidului pentru iniţierea fisurii. Ionii din apa sărată, combinaţi cu substanţele necunoscute introduse în această apă, reacţionează diferit şi totul poate conduce la alunecarea şisturilor. E normal să aibă loc deranjamente la nivelul scoarţei terestre, cutremure, deoarece alunecarea şisturilor asta înseamnă", ne-a declarat Maria Cristescu. Chiar dacă în străinătate au fost realizate studii pentru exploatarea gazelor de şist, acestea nu sunt valabile şi în ţara noastră. "Nu mă poate convinge nimeni că exploatarea gazelor de şist nu produce efecte negative deoarece nu există niciun studiu în acest sens. Ceea ce se aplică în străinătate nu este valabil la noi. Aici altele sunt datele din zona respectivă, alta este aşezarea şisturilor, compoziţia mineralogică, densitatea rocilor, adâncimea etc."

Exploatarea în SUA a produs cutremure

Exploatarea gazelor de şist a provocat cutremure în Statele Unite ale Americii, cu magnitudinea de până la 4 grade pe scara Richter, se arată într-un raport al Institutului de Seismologie din Ohio trimis în 19 martie premierului bulgar Boiko Borisov de ambasadorul american la Sofia, James Warlick. În cursul vizitei sale de anul trecut în Bulgaria, secretarul american de stat Hillary Clinton i-a promis premierului Borisov că îi va transmite documente privind riscul exploatării de gazelor de şist, relatează agenţia Focus News. 12 seisme au avut loc în zona oraşului Youngstown, Ohio, în 2011. Epicentrul tuturor cutremurelor a fost localizat în apropiere de un puţ de exploatare a gazelor de şist. Potrivit geologilor americani, seismele au fost provocate de tehnologia fracţionării hidraulice, folosită în producţie. Exploararea şi extracţia gazului de şist implică introducerea în sol a unor mari cantităţi de substanţe chimice dizolvate, printr-o metodă care se numeşte fracţionare hidraulică, având drept scop eliberarea gazului înmagazinat în şisturi. /Jurnalul, http://www.jurnalul.ro/observator/fractionarea-hidraulica-aduce-cutremurul-studiile-facute-la-nivel-international-nu-sunt-valabile-in-romania-unde-solul-are-alt-specific-609436.htm#