Noua pistă de aterizare-decolare a Aeroportului, de 2.100 de metri, nu va putea deveni funcţională decât după ce vor fi deviate pârurile Becaş şi Murători. Cum ar trebui soluţionată problema "ciocnirii" dintre pista Aeroportului şi centura Vâlcele - Apahida? Pe de-o parte, şeful Administraţiei Bazinale de Apă Someş -Tisa, Dan Canta, este de părere că ar trebui scoasă definitiv bucla de centură, care obstacolează atât noua pistă a Aeroportului cât şi noul culoar prevăzut pentru devierea Someşului. La polul opus, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan, afirmă că un drum deja construit nu are cum să fie anulat şi că, oricum, o deviere a şoselei ar fi mult prea costisitoare. Ca atare, el propune o prelungire a pistei în sens invers, spre oraş, cu circa 100 de metri. Pe de altă parte, nici în etapa de 2.100 de metri, pista nu va putea fi dată în folosinţă dacă mai întâi nu vor fi deviate pârurile Becaş şi Murători. Ar trebui găsite variante în cel mai scurt timp pentru ca noua pistă de aterizare-decolare să poată fi dată în folosinţă, explică directorul Aeroportului clujean, David Ciceo: "Fizic, cele două proiecte nu se intersectează, însă apropierea de centură crează probleme pistei de aterizare-decolare". Ciceo a apreciat că ideal pentru Aeroport ar fi ca centura să fie deviată cu peste 2 km. "Desigur, aceasta nu este o problemă pentru următorii trei, patru ani, ci pentru următorii şapte - opt, dar pentru că este o problemă complexă, este foarte important ca ea să fie gestionată din timp", a spus Ciceo. În ciuda acestor recomandări, liderii instituţiilor implicate în rezolvarea acestei probleme nu au căzut încă la un acord. Pe de o parte, directorul Administraţiei Bazinale de Ape Someş - Tisa, Dan Canta, explică, asemeni lui Ciceo, că indicat ar fi să fie scoasă bucla de centură care obstacolează pista. "Este foarte păcat că nu s-a ţinut cont de la bun început de proiectul societăţii Iptana, care arăta traseul pe care ar fi trebuit să-l urmărească noua centură Vâlcele - Apahida, astfel încât aceasta să nu ajungă să se intersecteze cu noua pistă a Aeroportului. Din păcate, liderii de atunci ai administraţiei locale şi centrale s-au grăbit să taie o panglică şi au ales cel mai scurt traseu pentru centură, întretăind zona prin care ar trebui să ajungă pista", a arătat Canta. Mai mult, această buclă de centură crează dificultăţi şi pentru noul culoar al Someşului. Este cunoscut faptul că pentru realizarea pistei de 3.500 de metri, Administraţia Bazinală de Ape Someş-Tisa are obligaţia să devieze Someşul Mic, iar din proiect reiese că noul culoar trasat s-ar intersecta cu centura exact în sensul giratoriu care asigură legătura cu cea de-a doua centură, B-dul Muncii - Apahida. "Dacă scoatem această buclă nu vom mai avea nici un fel de probleme", a spus Canta. De celaltă parte, şeful Dircţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, Eugen Cecan, spune că nu vede sensul distrugerii unui drum care s-a realizat cu bani grei şi care este extrem de circulat. "Pentru problema Someşului sunt destule soluţii tehnice. Se poate realize un zid de sprijin sau culoarul poate face un mic ocol, nu văd rostul închiderii acestei porţiuni de centură. În privinţa pistei, de asemenea trebuie analizate toate varinatele. Cred că cel mai potrivit ar fi să recuperăm 100 de metri din sens invers, adică dinspre oraş, iar spre centură se poate merge atât câte este permis, astfel încât să se poată dispune şi de zona de securitate şi de balizaj", a spus Cecan. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, a informat că deja Iptana analizează posibilitatea ca pista să fie prelungită spre oraş, cu peste 100 de metri. Directorul Aeroportului, David Ciceo, a explicat că dacă centura va rămâne aşa cum este acum, iar pista ar urma să fie prelungită atât cât se poate înspre oraş, problemele ar scădea. Avioanele ar putea ateriza şi decola fără probleme cu excepţia avioanelor Boeing 747 care ar urma să aibă o serie de restricţii, în funcţie de direcţia de aterizare. Cel mai important aspect însă se leagă de faptul că nici măcar în etapa de 2.100 de metri, pista nu va putea fi dată în folosinţă, atâta timp cât nu se finalizează lucrările de deviere a pârâurilor Becaş şi Murători. "Este adevărat că dacă nu vom începe imediat lucrările de deviere a Someşului, care implică şi aceste pârâuri, Becaş şi Murători, sare totul în aer, pentru că pista de 2.100 nu va putea fi folosită", a spus Canta. Lucările de deviere a Someşului au fost evaluate la 24 de milioane de euro. Deocmadată, Administraţia Bazinală de Ape Someş - Tisa nu dispune de aceşti bani. "Acum căutăm soluţii pentru a ne asigura finanţarea. În acest an avem nevoie de 10 milioane de euro, iar anul viitor de 14 milioane de euro. Fie primim banii de la Guvern, fie îi atragem prin programul POS Mediu", a spus Canta. Numai pentru pârurile Murători şi Becaş, este nevoie, în primă instanţă de 1,5 milioane de euro, a spus Canta, pentru ca lucrările să înceapă în martie./Ziua de Cluj,