Cod-f-pc-4 revista presei 10 aprilie 2013 cuprins

Teme similare

Administraţia Publică Cernavodă ia măsuri împotriva inundaţiilor

Ploile abundente din ultimele zile au dat de furcă locuitorilor din Cernavodă şi autorităţilor locale.
„Creşterea rapidă a debitului Canalului Dunăre-Marea Neagră a provocat defecţiuni la o conductă de evacuare a apei, care nu mai func-ţiona în parametri normali. Lucrarea, care aparţine unei firme private din cadrul SNN Cernavodă, a cedat, iar apa a refulat în locuinţele şi terenurile de pe marginea Canalului. În urma incidentului, patru familii s-au trezit azi noapte cu apă, de aproape un metru, în case”, a declarat primarul din Cernavodă, Gheorghe Hânsă. El a mai adăugat că, în zonele inun-date, au intervenit imediat muncitori de la SC Gospodăria Comunală SRL, echipaje ale ISU, ale Primăriei şi ale SNN, pentru a evacua apa cu şase motopompe şi o electropompă. Noaptea a fost albă pentru autorităţile locale, care vor fi în alertă până la sfârşitul săptămânii, deoarece debitul Dunării este în continuă creştere. Pentru a-i feri pe locuitorii din vecinătatea Canalului de alte posibile inundaţii, reprezentanţii Primăriei şi ai SC Gospodăria Comunală SRL au izolat zona cu aproximativ 200 de saci de nisip şi au construit un dig de pământ cu o înălţime de cinci metri, în dreptul caselor. /Cuget liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-politica-administratia-publica-cernavoda-ia-masuri-impotriva-inundatiilor-171274

Deşertificarea Constanţei, stopată prin programele CJC

IRESPONSABILITATE Luna Pădurii este unul din cele mai importante evenimente naţionale şi reprezintă o măsură de resensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Cu doar 5% din suprafaţa judeţului împădurită, Constanţa se putea transforma în prima zonă de deşert a României. Iar situaţia ţine, din păcate, de istoria recentă a judeţului, deoarece, în urmă cu 70-80 de ani, judeţul Constanţa avea un grad de împădurire mult mai mare. Fie că era voba despre corpuri întregi de pădure, fie că era vorba despre perdele de protecţie a terenurilor agricole, Constanţa deţinea o suprafaţă împădurită de mai bine de 30% din suprafaţa totală. Comuniştii au venit cu o altă concepţie şi au distrus pădurile şi perdelele de protecţie pentru a spori suprafaţa agricolă. Pe termen scurt, lucrurile au mers într-o direcţie bună, România fiind la un moment dat grânarul Europei. În anii de după Revoluţie însă, tăierea pădurilor a devenit un sport naţional, Portul Constanţa fiind principala poartă de ieşire din ţară a cherestelei obţinute în urma tăierilor masive de copaci. Odată cu distrugerea pădurilor, au apărut, evident, şi problemele. Alunecările de teren şi anii din ce în ce mai secetoşi au fost primele semne ale faptului că România începuse să se îmbolnăvească. La nivelul judeţului Constanţa, din miile de hectare de teren agricol create de comunişti se ajunsese să se cultive doar câteva sute. Motivele sunt mai multe, printre ele numărându-se şi dezmembrarea şi, respectiv, dispariţia sistemelor de irigaţii.

PROGRAME Strigătul de ajutor al autorităţilor locale către reprezentanţii Ministerului Mediului şi al Agriculturii nu a fost niciodată auzit, motiv pentru care Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a considerat că este singurul care mai poate stopa evoluţia fenomenului de deşertificare. Aşa a luat naştere programul de împădurire a terenurilor degradate din judeţul Constanţa. Mai mult decât atât, CJC a demarat alte două programe, unul de refacere a perdelelor forestiere de protecţie a culturilor dar şi a drumurilor judeţene, şi unul de refacere a livezilor. Prin aceste trei programe, în numai patru ani, gradul de împădurire la nivelul judeţului Constanţa a crescut de la 5% la 13%. CJC nu se opreşte aici, conducerea considerând că programele trebuie să continue. Un prim efect pozitiv al programelor CJC s-a văzut în iernile din 2011 şi 2012, când zonele predispuse blocajelor provocate de ninsoare şi viscol au fost circulabile, zăpada oprindu-se în perdelele de protecţie reînfiinţate de CJC. La nivelul judeţului Constanţa, salvarea unor păduri nu s-a putut face decât prin declararea acestora ca arii protejate. Vorbim aici despre pădurea Hagieni (392,9 ha), Fântâniţa Murfatlar (66,4 ha), Dumbrăveni (345,7 ha), Esechioi (26 ha), Canaraua Fetii (168 ha), Celea Mare - Valea lui Ene (54 ha), Cetate (62 ha), Bratca (67 ha) şi masivul Cheia (1.182 ha). /Telegraf, http://www.telegrafonline.ro/1365541200/articol/231468/desertificarea_constantei_stopata_prin_programele_cjc.html

Strategia Dunării trebuie finanţată cu fondurile UE pentru 2014-2020

Comisia Europeană (CE) a publicat, ieri,un prim raport intermediar privind Strategia UE pentru regiunea Dunării la doi ani de la lansarea acesteia, făcând apel la guvernele celor 14 ţări riverane să includă priorităţile Strategiei în viitoarele programe de finanţare cu fonduri UE în exerciţiul 2014-2020. Raportul prezentat de Comisie menţionează în amănunt problemele cauzate de lipsa legăturilor de transport, de absenţa competitivităţii, de poluare şi de infracţiuni în cele 14 ţări membre ale Macroregiunii Dunării, dintre care 8 sunt state UE. "Pe de altă parte, raportul Comisiei face apel la guvernele din regiunea Dunării să îşi respecte angajamente politice prin prioritizarea strategiei în toate domeniile de politică relevante, îndemnând cele 8 state membre ale UE implicate şi Croaţia să includă strategia în planurile lor pentru viitoarele programe din cadrul politicii regionale pentru perioada 2014-2020", evidenţiază un comunicat transmis de CE. "Am început foarte bine. Strategia pentru regiunea Dunării este deja o dovadă a faptului că, acţionând împreună, putem avea un impact mult mai mare decât dacă încercăm să rezolvăm problemele în mod izolat. Acum trebuie să trecem mai departe. Pentru cele 14 ţări implicate, cooperarea nu poate fi doar un aspect marginal sau un ideal imprecis. Aş dori ca priorităţile Strategiei pentru regiunea Dunării să fie incluse în programarea viitoarelor noastre fonduri regionale şi să fie integrate ferm printre priorităţile naţionale, regionale şi locale ale fiecărei ţări implicate", a afirmat comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.

Cele patru domenii principale ale strategiei vizează interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului, creşterea prosperităţii şi consolidarea regiunii Dunării. Raportul CE îndeamnă guvernele să utilizeze fondurile disponibile în mod eficient, combinând finanţări atât din fondurile structurale europene şi din Fondul european de investiţii, cât şi din cadrul programului Orizont 2020, al programului COSME și al mecanismului Conectarea Europei. În document se face apel la cele 14 ţări implicate să se asigure că dispun, la nivel naţional, de structuri cu personal adecvat şi finanţate corespunzător pentru realizarea priorităţilor Strategiei pentru macroregiunea Dunării, în care locuiesc circa 100 milioane de locuitori. De asemenea, se cere guvernelor din cele opt ţări UE să abordeze obiectivele Strategiei şi în cadrul reuniunilor Consiliului UE la care iau parte miniştri ai transporturilor, mediului, cercetării, de interne etc.

PROIECTE PE LISTA STRATEGIEI Printre proiectele Strategiei evidenţiate de raportul Comisiei se află finalizarea podului Calafat-Vidin, cercetarea pentru proiectarea de noi nave care să reînnoiască flota de pe Dunăre, interconectorul de gaze Bulgaria-Serbia, proiectul "Floodrisk" pentru punerea în comun a bazelor de date cartografice privind riscul de inundaţie, protecţia populaţiilor de sturioni din fluviu, forumului IMM-urilor coordonat de Camera de Comerţ a Austriei, consolidarea cooperării în combaterea criminalităţii transfrontaliere de pe fluviu.

SCURT ISTORIC Strategia Dunării a fost lansată în 2011 la cererea guvernelor din UE, formulată cu doi ani mai devreme. Cele 14 țări din macroregiune sunt: Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România, Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Ucraina şi Moldova. Primul Forum Anual al Strategiei Dunării a avut loc la Regensburg, în Germania, în noiembrie 2012 şi a fost prezidat de cancelarul Angela Merkel. Cel de-al doilea Forum anual va avea loc anul acesta la Bucureşti, în România, în zilele de 28 şi 29 octombrie. /Telegraf, http://www.telegrafonline.ro/1365541200/articol/231483/strategia_dunarii_trebuie_finantata_cu_fondurile_ue_pentru_20142020.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]