Cod-f-pc-4 revista presei 11-13 august 2012 cuprins

13.08.2012

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”

http://www.rowater.ro





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

11-13 august 2012

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ 3

Teme ANAR 4

Fiii Argeşului au secat apele din Munţii Făgăraş 4

Cele opt păcate din cartea neagră a Hidroelectrica 7

Teme similare 9

Sistemul românesc de irigatii, la pământ 9

Efectele dezastruoase ale secetei în România 10

Cod galben de furtună în Bucureşti, Giurgiu şi Ilfov 11

Apa Nova Bucureşti întrerupe săptămâna viitoare alimentarea cu apă potabilă, în anumite zone din Capitală 11

Teme de mediu 12

Incendiul din Munţii Rodnei, stins de ploaie 12

Teme economice 12

Negocieri cu năbădăi între "Hidroelectrica" şi "Alro" 12

Teme internaţionale 15

Cel puţin 66 de persoane au murit şi alte 2,5 milioane au fost sinistrate, în urma inundaţiilor în Manila 15

PRESA LOCALĂ 15

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA 15

Teme ABA 15

La Crucişor s-a inaugurat o platformă de depozitare a gunoiului de grajd 15

Sute de familii din centrul Zalăului, obligate să trăiască în miros de fecale 17

Teme similare 18

Apă şi drumuri, pentru Beliş 18

Misiuni weekend - Maramureşeni din 15 localităţi au avut nevoie de apă după ce le-au secat fântănile 24

Secetă: 30 de gospodării din 15 localităţi alimentate cu apă 25

Competiţia Traversarea Tarniţei, câştigată de un tânăr de 15 ani 27

Teme de mediu 27

Focare de incendiu reactivate la Baia Borşa 27

Incendiu şi în Munţii Călimani. 4 hectare au ars în ultimele 3 zile 29

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ 30

Teme ABA 30

Avem şi nu avem destulă apă! 30

Decolmatarea albiei Mureşului în amonte de barajul vechi (traducere) 32

În plină secetă, din România se exportă apă în Ungaria 32

Teme similare 34

Culturile afectate de secetă ar fi putut fi salvate dacă erau irigate. În Arad sunt afectate peste 38.000 de hectare! 34

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT 34

Teme similare 35

,,Sprijinim dezvoltarea infrastructurii in localităţile Valcene” 35

Deputatul Vlădoiu a discutat cu ministrul Mediului problemele de la CET Govora, USG şi Oltchim. 36

PRESA CENTRALĂ

Teme ANAR

Fiii Argeşului au secat apele din Munţii Făgăraş

Dezastrul ecologic din Munţii Făgăraş a ajuns în atenţia comisarilor europeni. România stă pe un butoi cu pulbere după ce "fiii Argeşului" Gheorghe Badea şi Cătălin Vişoiu s-au apucat să construiască microhidrocentrale pe pârâurile din Munţii Făgăraş, distrugând arii întregi. Mai mult, au năvălit cu buldozerele în albiile pârâurilor, pentru a instala conductele, distrugând malurile. Totodată, apa din pârâurile Capra, Buda şi Otic urmează să fie captată în proporţie de 90%, lăsând ecosistemul fără apă, după cum susţine deputatul Mircea Drăghici. Pe lângă prăpădul făcut de mâna omului, se adaugă inevitabil şi fenomenul de secetă care s-a abătut asupra României.  După un an de la demascarea dezastrului de către Jurnalul Naţional şi la presiunea Comisiei Europene, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au fost obligaţi să deschidă ochii şi să se deplaseze pe teren pentru a constata nenorocirea care s-a abătut asupra Munţilor Făgăraş. Pentru început au constatat că: "Organizarea de şantier (…) situată în zona Piscul Negru s-a realizat în imediata apropiere a Pârâului Capra, respectiv pe malul drept al acestuia, încâlcându-se astfel prevederile punctului III – Apă, din acordul de mediu 14/09.11.2009 actualizat la 26.03.2012, ce interzice amplasarea organizării de şantier în zone cu alunecări de teren sau în imediata apropiere a cursurilor de apă". Pe lângă aceste nereguli, s-a mai constatat că instalarea conductei de aducţiune aferentă amenajării hidroenergetice amplasată pe Pârâul Otic s-a finalizat. "Traseul conductei de aducţiune este paralel cu albia Pârâului Otic, conducta fiind îngropată în malul drept, încâlcându-se astfel prevederile acordului de mediu din 2010, ce prevede că traseul conductei de aducţiune este aproximativ paralel cu albia Pârâului  Buda şi Otic în poziţie semiîngropat sau suprateran." La fel au fost îngropate şi conductele de aducţiune în cazul Pârâului Buda. Potrivit comisarului general Ovidiu Constantin Dăescu, nerespectarea acordului de mediu duce la "interzicerea activităţii sau realizarea proiectului până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă". În schimb, prim-comisarul Emil Băjenaru explică într-o informare către Jurnalul Naţional că investiţiile în domeniul microhidrocentralelor promovează tehnologii curate, nepoluante, care reduc presiunea asupra resurselor naturale şi îmbunătăţesc calitatea mediului şi a vieţii. Asta-n teorie. Pentru că în practică se pare că aceste principii nu se aplică şi în cazul microhidrocentralelor din Munţii Făgăraş. Însă, pentru neregulile constatate, firma Imob Expert Consulting SRL a lui Badea şi Vişoiu a fost amendată cu 100.000 de lei, pentru că nu a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului Piteşti privind modificările aduse proiectului pe Pârâul Buda-Otic, modificări referitoare la instalare conductei. A mai primit şi o amendă de 20.000 de lei pentru deficienţele privind gestionare deşeurilor.

Orbul găinii

În urma controalelor, se pare că rezultatele au fost excepţionale. Doar pe hârtie, deoarece comisarii care au luat Munţii Făgăraşului la picior au fost loviţi parcă de orbul găinii. Potrivit unei notificări depuse de firma Imob Expert Consulting la Agenţia Regională de Protecţia Mediului Piteşti rezultă că proiectul hidroenergetic de pe pârâurile -Otic a suferit modificări serioase. Redăm modificările aduse proiectului pentru care nu a existat nici un fel de aviz: "Cota nivelului normal de retenţie al primei captări, cota nivelului normal de retenţie al captării de pe Pârâul Otic şi cota radier la ultima centrală; cotele captărilor şi centralelor, căderile brute şi nete, lungime şi diametre aducţiune; dimensiunile pragului de captare şi prizei de apă; poziţionarea conductei de aducţiune: îngropat, semiîngropat sau suprateran; cota talveg şi cota creastă deversor la captări; menţionarea suprafeţei de teren din albia minoră închiriată de la ABA Argeş-Vedea pentru construirea celor 5 prize şi Autorizaţia de Construire nr. 37; turbine şi puterea instalată a acestora". Culmea, comisarii nu au observat nici măcar faptul că a fost instalat un nou prag de captare, "între actualele praguri 2 şi 3, ce va face obiectul altui aviz de gospodărire a apelor modificator, după întocmirea unui studiu de impact asupra mediului si geomorfologiei albiei şI obţinerii acceptului custodelui ariei protejate". Toate aceste modificări schimbă complet concluziile studiului de impact asupra mediului, precum şi producţia anuală de energie. Potrivit unor surse din cadrul Agenţiei de Mediu, se fac presiuni pentru a fi emis un nou acord de mediu, dar retroactiv.

Campanie

3 August 2011. Jurnalul Naţional a publicat articolul "Energia Verde usucă Făgăraşul", în care au fost prezentate planurile măreţe ale celor doi afacerişti piteşteni care au demarat lucrările de construire a microhidrocentralelor. La scurt timp după începerea lucrărilor, albia râului a fost transformată într-un "drum de piatră", răscolit de utilajele care transportă conductele pentru captarea apei, iar malurile au fost distruse.

17 septembrie 2011. "Opriţi dezastrul ecologic din Făgăraş!"

Ca urmare a sesizărilor trimise de Jurnalul Naţional autorităţilor de mediu din România, funcţionarii publici ai statului s-au văzut nevoiţi să se deplaseze în Făgăraş. În urma controlului, aceştia au confirmat ceea ce au constatat reporterii noştri înainte cu o lună. La prima vedere s-a constatat că sunt încălcate cele mai elementare norme de mediu, motiv pentru care constructorii s-au ales cu o amendă de 20.000 de lei, plus un avertisment.

28 octombrie 2011. Jurnalul Naţional a publicat articolul "Am ras pădurile. Acum secăm râurile şi pâraiele!". În urma documentării jurnalistice a rezultat că 3.300 de râuri şi pâraie, din cele 4.011 existente în România, riscă să fie distruse de "băieţii deştepţi".

3 iulie 2012. "Comisia Europeană investighează dezastrul din Argeş." Jurnalul Naţional a prezentat că proiectul a fost  aprobat fără ca acesta să conţină "studiul de evaluare adecvată", care e obligatoriu în Sit Natura 2000 .

Procedura de infringement

Dezastrul din Munţii Făgăraş a intrat în atenţia comisarilor europeni, care au demarat o acţiune-pilot împotriva statului. În cazul în care se constată că România nu a respectat legislaţia de mediu a comunităţii europene este foarte posibil ca să fie demarată procedura de infringement. "În lumina noilor informaţii sunt suficiente elemente pentru a cere clarificări autorităţilor române cu privire la aplicarea legislaţiei de mediu comunitară", se precizează într-un document al Comisiei Europene. Potrivit legislaţiei comunitare, pentru construirea microhidrocentralelor în Sit Natura 2000 era obligatoriu ca la documentaţia depusă la Agenţia de Protecţia Mediului să existe un studiu de evaluare adecvată, care se referă exclusiv la impactul lucrărilor asupra factorilor de biodiversitate. Agenţia de Protecţia Mediului Piteşti susţine în documentele oficiale că nu e necesar un astfel de studiu, dar Comisia Europeană, prin organismul UE Pilot care investighează în acest moment proiectul, l-a cerut cu fermitate.

Interpelare în Camera Deputaţilor

Deputatul PSD de Argeş Mircea Drăghici a cerut ministrului Mediului explicaţii pentru dezastrul ecologic din Munţii Făgăraş încă din septembrie 2011, când în fruntea instituţiei se afla Laszlo Borbely. Ghinion! Pentru că răspunsul nu a venit nici până în ziua de astăzi, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor. "Ceea ce se întâmplă pe cursul Râului Capra (paralel cu Drumul Naţional Transfăgărăşan din direcţia Barajul Vidraru spre Bâlea Lac) dovedeşte că putem vorbi direct despre un veritabil dezastru ecologic, preciza Drăghici în interpelare. Totodată, el susţinea că modul haotic în care se desfăşoară diverse lucrări de construcţie în zonă (utilajelor de excavare, defrişări) a determinat poluarea apelor şi degradarea fizică a malurilor. Aceste activităţi au cauzat deja, în mod inevitabil, distrugerea populaţiei de păstrăv indigen, cu imposibilitatea refacerii naturale a speciei, deoardebitele de apă în zona de reproducere vor fi insuficiente, atât timp cât din această zonă se captează peste 90% din debitul mediu multianual al râurilor. Cu toate acestea, se pare că până şi deputatul a uitat de interpelare. /Jurnalul Naţional, http://www.jurnalul.ro/anchete/fiii-argesului-au-secat-apele-din-muntii-fagaras-620915.htm