Cod-f-pc-4 revista presei 11-13 august 2012 cuprins

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 132.36 Kb.
səhifə7/7
tarix25.01.2019
ölçüsü132.36 Kb.
1   2   3   4   5   6   7

Teme de mediu

Focare de incendiu reactivate la Baia Borşa


Echipele de intervenţie (aproximativ 150 de persoane) acţionează la această oră pentru stingerea unor focare de incendiu care s-au reactivat datorită vântului în zona Baia Borşa. Focarele cu pricina sunt situate în zona bazinului forestier al pârâului Colbu, la Ocolul Privat Alpina Borşa. În această dimineaţă, echipele mixte, alcătuite din silvicultori, pompieri militari ( 15 ofiţeri şi subofiţeri prezenţi cu două autospeciale cu apă şi spumă), jandarmi montani, poliţişti de frontieră şi  membrii ai comitetului local pentru situaţii de urgenţă Borşa au urcat pe versanţii montani. Un total de aproximativ 150 de persoane. "Pe versanţii montani de la Piciorul Caprei mai există un focar de incendiu. S-au deplasat în această zonă şi la Pârâul Rece silvicultori cu motofierăstraie, sape, securi şi saci cu apă. Incendiul nu s-a extins ca şi suprafaţă. Intervenţia este, în continuare dificilă, din cauza terenului accidentat, greu accesibil, situat la o altitudine cuprinsă între 700-1000 de metri, cu grohotişuri şi care nu permite accesul cu autovehicule de intervenţie. Focarul este localizat, se acţionează pentru stingerea acestuia, iar silvicultorii prezenţi la faţa locului au precizat că nu există pericol de extindere a focului. În zona Vârfului Paltinu, situat la o altitudine de peste 800 de metri, au urcat pompierii militari coordonaţi de lt.col. Ioan Ioniţă Sârb, prim-adjunct Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş, împreună cu membrii comitetului local pentru situaţii de urgenţă, personal de la ocolul silvic privat, respectiv angajaţi ai unor agenţi economici din zonă. Participanţii la misiune au transportat pe versanţii montani o cantitate de peste 1000 litri de apă care va fi utilizată de sistemul de motompompe primit de Direcţia Silvică Maramureş pentru stingerea incendiilor din Baia Borşa", a declarat purtătorul de cuvânt al CJSU MM, Dan Bucă.  Pe de altă parte, lt.col Ioan Ioniţă Sârb a precizat că echipele de intervenţie au identificat, pe creastă, câteva focare. A fost afectată vegetaţia forestieră uscată (excesiv). Incendiul nu s-a extins pe alte suprafeţe de pădure, iar pompierii militari şi personalul civil care acţionează la faţa locului vor veghea ca rafalele de vânt să nu contribuie la activarea unor noi focare.  Este de remarcat faptul că structurile teritoriale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, silvicultorii, membrii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă din localităţile învecinate şi serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă acţionează de mai bine de o săptămână pentru stingerea focarelor de incendiu în Baia Borşa. "În acelaşi timp, pompierii militari şi silvicultorii maramureşeni au mai acţionat anterior la stingerea unor incendii de pădure pe Creasta Cocoşului, respectiv  în zona localităţilor Moisei şi Săcel. Atragem atenţia cetăţenilor să nu procedeze la aprinderea miriştilor care au declanşat, în ultima perioadă, numeroase incendii de vegetaţie uscată în judeţ. De asemenea, solicităm turiştilor pasionaţi de drumeţii montane care străbat acest trasee să evite aprinderea focului pe munte. Dacă totuşi procedează în zonele de popas la pregătirea mâncării calde sunt rugaţi să nu lase nesupravegheat focul, iar la plecare să se asigure că jarul rezultat în urma arderii este stins", a concluzionat Bucă. / /Citynews, http://cluj.citynews.ro/eveniment/focare-de-incendiu-reactivate-la-baia-borsa-216873

Incendiu şi în Munţii Călimani. 4 hectare au ars în ultimele 3 zile


Update: Două incendii izbucnite în zona Munţilor Rodnei şi Călimani din judeţul Bistriţa-Năsăud ameninţă să se extindă la pădurile din apropiere. Până acum sunt afectate aproximativ cinci hectare de păşune şi 20 de ari de pădure. Pompierii acţionează de două zile în Parcul Naţional Munţii Rodnei, unde focul a afectat 1,5 hectare de păşune alpină. Ei au reluat vineri intervenţia privind lichidarea unui incendiu în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Acţiunea este îngreunată din cauza faptului că suprafaţa incendiată este într-o zonă abruptă, iar vântul favorizează propagarea focului. Un alt incendiu a izbucnit în Munţii Călimani, la graniţa dintre comunele Şieuţ şi Dumitriţa. Focul s-a extins la liziera unei păduri de foioase şi conifere ce aparţine de Ocolul silvic Dealu Negru. În ajutorul pădurarilor au venit atât voluntari, cât şi poliţişti. Patru hectare de pădure din Munţii Călimani, aflate pe raza administrativă a comunelor bistriţene Şieuţ şi Dumitriţa, ard mocnit de trei zile. La stingerea incendiului acţionează peste 30 de silvicultori, pompieri şi localnici. Focul a izbucnit miercuri în zona Poiana Tomii din Munţii Călimani, cel mai probabil din neglijenţa unui culegător de fructe. Oamenii mobilizaţi pentru lichidarea incendiului au săpat un şanţ pentru a limita răspândirea focului. Poliţiştii au început o anchetă pentru a depista cine se face vinovat de producerea incendiului. / Radio Cluj, http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/incendiu-si-in-muntii-calimani-4-hectare-au-ars-in-ultimele-3-zile.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ


Teme ABA

Avem şi nu avem destulă apă!


Credem că nu este cazul să vorbim de însemnătatea apei pentru viaţă şi chiar pentru planetă. Cu ea este o problemă şi atunci când e prea multă, dar şi când e prea puţină. Nu întâmplător minţile luminate au născocit acea butadă care, în câteva cuvinte, spune totul despre rolul şi însemnătatea ei: "Dacă n-ar fi, lumea s-ar prăpădi. Dacă multă este, lumea se prăpădeşte”. Aşadar, problema apei este mai dificilă decât cea a focului. În ultimele decenii ne-am confruntat cu excese de apă, care au pus mari probleme existenţiale, şi iată că acum avem de a face cu reversul medaliei. Seceta sau, mai bine zis, lipsa ploilor pe o întindere mai mare de timp, aşa cum a fost anul trecut, şi cum se întâmplă în prezent, a redus serios debitul râurilor şi chiar al izvoarelor de adâncime. Căldura excesivă a secătuit solul la o adâncime destul de mare, fapt care ne obligă să gândim în alţi termeni problema rezervelor de apă, vitală pentru întreaga noastră existenţă. Se ştie, un om poate rezista fără hrană chiar şi o lună, în timp ce fără apă, doar câteva zile. Nu este necesar să apelăm la specialişti pentru a ne convinge de trista realitate a scăderii debitelor de apă. E suficient să privim la albiile râurilor noastre: Mureş, Târnave, Niraj, fără a mai vorbi de cele mai mici. Specialiştii ne pot ajuta în clarificarea la zi a situaţiei de fapt, oferindu-ne date exacte despre amploarea fenomenului. Iată ce ne-a relatat în acest sens dl Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş: Seceta prelungită şi caniculară şi-a pus fără îndoială amprenta asupra rezervelor de apă. Debitul râurilor curgătoare a scăzut simţitor, dar nu se pune încă problema unei crize reale şi imediate în această direcţie. Ca o apreciere generală, putem afirma că debitele cursurilor de apă au scăzut în mod diferenţiat, înscriindu-se procentual la niveluri între 25 la sută şi 54 la sută. Mai concret, ele au ajuns între un sfert şi jumătate din debitul mediu multianual. Ca să dăm exemplul Mureşului, debitul acestuia este astăzi de 8,6 mc pe secundă, faţă de media multianuală a lunii, de 25 mc/sec, el ajungând astfel la circa o treime din normal. Situaţie mai drastică se întâlneşte pe cele două Târnave şi Niraj. Cu toate acestea, la noi nu se poate vorbi de o criză a apei, instituţia noastră fiind în măsură să acopere toate cerinţele de apă, atât pentru nevoile industriale şi agricole, cât şi pentru consumul casnic. Regretăm că agricultura, în general, atât partea de legumicultură, cât şi zootehnia sau culturile de câmp nu ne solicită mai mult. Dacă debitul Mureşului ar scădea la sub 6 mc/sec, atunci s-ar pune într-adevăr în aplicare "planul de secetă”.

- Ce ar însemna aceasta?

- Ar însemna introducerea de restricţionări la consumatorii economici, în anumite intervale orare, ceea ce deocamdată nu este cazul.

- Când ar urma să întroduceţi restricţionări la operatorii de apă potabilă, deci populaţiei?


- Abia după scăderea debitului la sub 3 mc/sec, ceea ce, de asemenea, nu este cazul.
- Ştim că Administraţia Bazinală de Apă Mureş are la dispoziţie, mai demult, încă din vremea comunismului, o serie de "rezervoare” naturale de acumulări de ape, care au fost foarte utile în timpul inundaţiilor. Ele nu pot fi folosite şi acum?
- Dispunem de acumulări permanente, la Zetea (Harghita) şi Bezid (Mureş). Ele ne ajută să reglăm într-o oarecare măsură debitul apelor pe Târnave, lucru pe care-l facem şi în prezent. Însă şi acestea au o limită. În situaţia în care iese mai multă apă decât intră, este clar că şi nivelul apei din aceste acumulări scade. La ora actuală avem înmagazinate în aceste două mari lacuri circa 28 milioane mc apă, ceea ce înseamnă o treime din capacitatea normală a acestora.

- Ce-i sfătuiţi, în aceste condiţii, pe consumatorii de apă, industriali sau casnici?


- Noi avem apă suficientă, deocamdată. Cei care consumă exagerat, şi chiar o risipesc, o fac pe buzunarul lor. Ceea ce trebuie însă să recunoaştem este că românii, având apă din belşug şi la preţuri rezonabile, n-au o cultură bine consolidată a economisirii apei, ba chiar o înclinaţie spre risipă. Poate că, în noul context al modificărilor climaterice şi al creşterii vertiginoase a populaţiei globului, problema gospodăririi resurselor de apă ar trebui să se puna în cu totul alţi termeni. Deocamdată, noi, cei din zona Mureşului şi a Târnavelor dispunem de suficiente rezerve. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=64023

Decolmatarea albiei Mureşului în amonte de barajul vechi (traducere)


Administraţia Bazinală de Apă Mureş, va finaliza lucrările de decolmatare în curs pe malul Mureşului, pe tronsonul dintre barajul vechi şi zona „şapte plopi”, respectiv bac, până la începerea Festivalului Peninsula- a declarat ieri Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Mureş. Patru utilaje lucrează pe terenul unde anul trecut în octombrie au fost începute lucrările de decolmatare a albiei şi de amenajare a malului, după finalizarea amenajării malului în zona Aleea Carpaţi. Până în prezent au fost excavate din albia râului 40.000 metricubi de nămol, cca 20.000 metricubi au fost transportaţi, respectiv în baza autorizaţiei deţinute au fost tăiaţi mai mulţi copaci în locul cărora s-au plantat alţii. Malul va fi amenajat astfel încât spaţiul verde să fie corespunzător pentru agrement şi recreere, iar cei dornici de plajă sau baie să-l utilizeze cu plăcere -a relatat Călin Fokt. EL nu are cunoştinţă despre amenajarea vreunei scene (podium) aici de către organizatorii Festivalului Peninsula. /Nepujsag MS http://www.hhrf.org/nepujsag/12aug/12nu0811t.htm

În plină secetă, din România se exportă apă în Ungaria


În plină secetă, în vreme ce culturile din judeţul Arad suferă din cauza lipsei acute de apă, filiala arădeană a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) exportă apă din râul Mureş în Ungaria, în colaborare cu Compania Naţională "Apele Române".
Contractul de furnizare a apei se derulează în baza acordului încheiat de Guvernele României şi Ungariei privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta, la data de 15 septembrie 2003.
După cum a precizat joi pentru AGERPRES ing. Traian Vlaicu, inspector şef al filialei arădene a ANIF, în temeiul acestui contract care se reînoieşte anual, încheiat între ANIF şi firma Menesbirtok ZRt (Domeniile Hergheliei de Cai) Mezohegyes din Ungaria, partea română se obligă să pompeze anual o cantitate de cel puţin 1,7 milioane metri cubi de apă din Mureş, conform solicitărilor făcute de partea maghiară, care urmează să plătească către partea română suma de 25,96 euro pentru 1.000 metri cubi de apă. În cazul în care partea maghiară va solicita mai multă apă, va plăti câte 25,11 euro pentru 1.000 metri cubi pentru un volum de apă cuprins între 1,7 şi 1,9 milioane metri cubi, respectiv 24,26 euro pentru cantităţi ce depăşesc 1,9 milioane metri cubi.
"Conform contractului, beneficiarul maghiar se obligă să plătească părţii române suma de 44.132 euro, sumă pe care o plăteşte chiar dacă volumul de apă solicitat este mai mic decât cel prevăzut în contract, din motive generate de beneficiar. În general însă, cantitatea de apă pompată anual spre Ungaria depăşeşte cantitatea prevăzută în contract, apropiindu-se de dublul acesteia", a adăugat ing. Traian Vlaicu.
Livrarea de apă din Mureş în Ungaria, printr-un sistem de canale având albiile şi taluzurile acoperite cu dale, sub care se afla folie impermeabilă, a început încă din anul 1889, beneficiari fiind o fabrică de zahăr şi o alta de prelucrare a cânepii, situate în oraşul Mezohegyes, exportul de apă către aceste două unităţi de producţie încetând în anul 1996.  Din anul 1986 s-a început livrarea de apă şi către firma Menesbirtok ZRt, timp de zece ani livrările de apă derulându-se în paralel.
După cum au explicat reprezentanţii firmei Menesbirtok ZRt, apa pe care o importă din România ar putea-o preleva tot din Mureş de pe teritoriul Ungariei. Însă, având în vedere diferenţa de nivel, cheltuielile care ar fi impuse de pomparea apei până la Mezohegzes ar fi mult mai mari decât cele presupuse de importarea apei de la Arad.
Drept urmare, culturile agricole situate în imediata apropiere a frontierei româno-ungare sunt irigate, în vreme ce o bună parte a culturilor din judeţul Arad suferă din pricina secetei. /News AR

Teme similare

Culturile afectate de secetă ar fi putut fi salvate dacă erau irigate. În Arad sunt afectate peste 38.000 de hectare!


Conform datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Arad, din cele aproximativ 349.000 ha de suprafaţă agricolă arabilă din judeţul Arad, au fost însămânţate în acest an, circa 319.000 ha, aceasta fiind cea mai mare suprafaţă care a fost cultivată în ultimii 10 – 15 ani, fapt pentru care agricultorii arădeni preconizau realizarea unor recolte foarte bune. „Din păcate însă, după iarna grea care s-a abătut asupra judeţului în acest an, a urmat o seceta prelungită, ceea ce a făcut ca aşteptările să nu li se împlinească, o mare parte din culturi fiind afectate de lipsa apei din sol”, spune ing Ioan Mălăieş, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Arad. Cele mai afectate culturi datorită secetei, sunt cele de porumb si respectiv de floarea soarelui. „Din suprafeţele cultivate cu porumb au fost afectate 25.847,729 ha, reprezentând peste 30% din totalul acestor suprafeţe. În proporţie de 100% au fost afectate  847,43 ha, în vreme ce 25.000,30 ha au fost afectate în proporţie de peste 30%. În ceea ce priveşte cultura de floarea soarelui, aceasta a fost afectată pe 5.400 ha, din care 120 ha au fost afectate în proporţie de 100%, iar 5.280 ha în proporţie de 30% sau mai mult”,  mai spune ing Ioan Mălăieş.  Culturile afectate de secetă ar fi putut fi salvate dacă ar fi fost irigate, însă sistemele de irigatii din judet nu sunt functionale. Din cele opt sisteme de amenajări pentru irigatii pe care ANIF Arad le are în administrare, patru se află în conservare, fiind scoase de la utilitate publică. Mai sunt functionale sistemele Fântânele - Sagu, care asigură irigarea a 6.920 hectare, Semlac - Pereg, care irigă 8.394 hectare, Mureşel - Ier, care irigă 30.033 hectare, si sistemul Păuliş, care asigură irigarea a 3.964 hectare, care sunt utilizate doar dacă există solicitări în acest sens. Pe lângă aceste sisteme mai există câteva, de mai mici dimensiuni, în zona orasului Ineu, pe Valea Crişului Alb. /NEWS AR

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT


Teme similare

,,Sprijinim dezvoltarea infrastructurii in localităţile Valcene”


declară deputatul Vlădoiu după întâlnirea cu ministrul Mediului, Rovana Plumb

La sfârşitul săptămânii trecute, deputatul Aurel Vlădoiu s-a deplasat în Bucureşti, unde a avut mai multe întâlniri cu miniştri ai Cabinetului Ponta. Una dintre cele mai importante întâlniri s-a derulat la Ministerul Mediu­lui, unde Aurel Vlădoiu a discutat cu ministrul Rovana Plumb probleme legate de regularizarea râurilor Topolog, Lotru, Olăneşti, Otăsău, Luncavăţ şi Bistriţa, pe care se efectuează lucrări multianuale pentru a feri localităţile şi gospodăriile oamenilor de inundaţii. Rovana Plumb a promis că, în cursul acestui an, mare parte dintre aceste lucrări vor fi finalizate. „Al doilea punct al discuţiei cu doamna ministru a privit probleme de maximă importanţă pentru judeţ: batalul de la Uzinele Sodice Govora, depozitul de cenuşă al CET Govora şi autorizaţia de mediul de la Oltchim SA. În cazul batalului de la USG şi depozitului de la CET, autorizaţiile de mediu expiră la 31 decembrie 2012 şi trebuie găsite soluţii. Un al treilea punct al discuţiei a privit groapa de gunoi din zona Horezu, aflată pe teritoriul comunei Măldăreşti. Tot mai mulţi cetăţeni reclamă condiţiile jalnice în care este depozitat gunoiul şi faptul că mediul înconjurător este afectat foarte serios”, declară deputatul Vlădoiu. O parte importantă a discuţiei a constituit-o programul vizând protecţia resurselor de apă, canalizare şi staţii de epurare, sisteme integrate de alimen­tare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare ce se finanţează prin Ministerul Mediului şi Pădurilor – Administraţia Fondului de Mediu. „În ju­de­ţul nostru, şapte comune «au prins» finanţare în prima etapă a acestui pro­gram naţional. Este vorba de Stoeneşti, Galicea, Popeşti, Diculeşti, Stă­neşti, Fârtăţeşti şi Bujoreni. Deja, unele dintre aceste comunităţi locale au sem­nat contractele de finanţare. Şi în comunele Bărbăteşti, Cernişoara şi Stroeşti este nevoie de investiţii prin programul vizând protecţia resurselor de apă, canalizare şi staţii de epurare, sisteme integrate de alimentare cu apă, sta­ţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare. Aceste localităţi vor primi finan­ţare europeană, prin realizarea de programe integrate”, a mai spus Aurel Vlădoiu. /Curierul de Râmnic, http://www.curierul.ro/index.php?/usl/sprijinim-dezvoltarea-infrastructurii-in-localitile-valcene.html


Deputatul Vlădoiu a discutat cu ministrul Mediului problemele de la CET Govora, USG şi Oltchim.


Săptămâna trecută, deputatul Aurel Vlădoiu s-a deplasat în Bucureşti, unde a avut mai multe întâlniri cu miniştri ai Cabinetului Ponta. Una dintre cele mai importante întâlniri s-a derulat la Ministerul Mediului, unde Aurel Vlădoiu a discutat cu ministrul Rovana Plumb probleme legate de regularizarea râurilor Topolog, Lotru, Olăneşti, Otăsău, Luncavăţ şi Bistriţa, pe care se efectuează lucrări multianuale pentru a feri localităţile şi gospodăriile oamenilor de inundaţii. Rovana Plumb a promis că, în cursul acestui an, mare parte dintre aceste lucrări vor fi finalizate. „Al doilea punct al discuţiei cu doamna ministru a privit probleme de maximă importanţă pentru judeţ: batalul de la Uzinele Sodice Govora, depozitul de cenuşă al CET Govora şi autorizaţia de mediul de la Oltchim SA. În cazul batalului de la USG şi depozitului de la CET, autorizaţiile de mediu expiră la 31 decembrie 2012 şi trebuie găsite soluţii. Un al treilea punct al discuţiei a privit groapa de gunoi din zona Horezu, aflată pe teritoriul comunei Măldăreşti. Tot mai mulţi cetăţeni reclamă condiţiile jalnice în care este depozitat gunoiul şi faptul că mediul înconjurător este afectat foarte serios”, declară deputatul Vlădoiu. O parte importantă a discuţiei a constituit-o programul vizând protecţia resurselor de apă, canalizare şi staţii de epurare, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare ce se finanţează prin Ministerul Mediului şi Pădurilor - Administraţia Fondului de Mediu. „În judeţul nostru, şapte comune «au prins» finanţare în prima etapă a acestui program naţional. Este vorba de Stoeneşti, Galicea, Popeşti, Diculeşti, Stăneşti, Fârtăţeşti şi Bujoreni. Deja, unele dintre aceste comunităţi locale au semnat contractele de finanţare. Şi în comunele Bărbăteşti, Cernişoara şi Stroeşti este nevoie de investiţii prin programul vizând protecţia resurselor de apă, canalizare şi staţii de epurare, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare. Aceste localităţi vor primi finanţare europeană, prin realizarea de programe integrate”, a mai spus Aurel Vlădoiu. /Ziarul de Valcea, http://www.ziaruldevalcea.ro/Deputatul-Vladoiu-a-discutat-cu.html



- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38



Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə