Cod-f-pc-4 revista presei 11 17 martie 2017 cuprins

Teme de mediu

Grindeanu: Legislaţia în domeniul protecţiei mediului trebuie îmbunătăţită

Un obiectiv important al guvernului este protecţia mediului înconjurător, a declarat la Slobozia premierul Sorin Grindeanu. El a subliniat că legislaţia în domeniu trebuie îmbunătăţită: ”Singurul scut pe care putem să îl facem este scutul dat de oamenii legii şi de cei care aplică legea, dar nu numai. De spiritul civic pe care fiecare dintre noi trebuie să îl avem din acest punct de vedere, iar pădurea şi ocrotirea pădurilor, până la urmă, ţine de ocrotirea vieţilor noastre, ca şi oameni. De aceea vă spuneam la început că noi considerăm o prioritate pentru guvernare şi o chestiune care ţine de siguranţa naţională”. În perioada 15 martie-15 aprilie se sărbătoreşte Luna pădurii – un eveniment menit să sensibilizeze opinia publică şi factorii de răspundere cu privire la importanţa pădurilor, a rolului esenţial al acestora în menţinerea echilibrului ecologic”. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/grindeanu-legislatia-in-domeniul-protectiei-mediului-trebuie-imbunatatita.html

Cinci ani cu sacul galben

Zeci de arădeni nu au reuşit încă să înveţe cum să arunce gunoiul. Mii de arădeni au înţeles încă din 2012. Cinci ani pentru ceilalţi s-au dovedit prea puţini. Acţiunea „Sacul galben” a împlinit cinci ani. Pe 12 martie 2012, SC Polaris M Holding împreună cu Primăria Municipiului Arad  au demarat campania de colectare selectivă a deşeurilor pe raza administrativă a municipiului prin acţiunea „Sacul galben”. Nu a fost treabă uşoară şi nici acum nu este, dacă stăm să ne uităm ce aruncă de fapt arădenii în sacii destinaţi colectării selective. În 2012, mai marii firmei care face curat în Arad credeau că începuturile vor fi grele, că vor fi probleme peste probleme în derularea acţiunii, în condiţiile în care în Arad se mai încercase colectarea selectivă la sursă şi în anii 2004 şi 2005, prin atribuirea de saci în mod direct şi gratuit populaţiei, în două cartiere pilot ale oraşului. Atunci, în 2005,  încercarea a fost un total eşec. Sacul galben a pornit, însă, foarte bine încă din primul an de implementare în cartierele de case şi aşa a ţinut în toţi cei cinci ani cât s-a derulat. Numai că dacă, în trecut, eşecul primei campanii a fost pus pe seama sustragerii sacilor de la porţile caselor înainte ca aceştia să fie ridicaţi de operator, acum parte din arădeni arată că încă nu le place ideea de colectare selectivă şi decid pe mai departe să folosească sacii în cu totul alte scopuri decât cei pentru care au fost creaţi, sabotând o reuşită sută la sută a campaniei. 80.000 de saci pe lună. Chiar şi aşa, încă cu probleme de mentalitate privind colectarea selectivă şi încă departe de reuşita occidentalilor când vine vorba de modul în care se aruncă gunoiul,  din 12 martie 2012,  de când a debutat sacul galben,  şi până în 2017, acţiunea a prins la circa 80% dintre arădenii vizaţi. Un procent ridicat cu care ne e cam greu să ne mândrim de obicei. Cei 80% dintre arădeni care au înţeles că gunoiul trebuie colectat selectiv dacă nu vrem ca pe viitor să fim îngropaţi în deşeuri au fost primii din ţară care au făcut acest efort, Aradul fiind primul oraş care a început colectarea selectivă. Peste 80.000 de saci galbeni s-au distribuit de atunci lună de lună şi peste 170 de tone de deşeuri au fost colectate de firma de salubritate separat, la sursă, lună de lună. Rata medie a reciclării din deşeurile selectate a fost de peste 60% din cantitatea colectată, iar procentul sacilor recuperaţi din cei distribuiţi cetăţenilor a ajuns şi la peste 80%. Neajunsul lipsei de educaţie. Singurul neajuns rămâne cel al beneficiarilor care sfidează rolul sacului galben. 20 la sută din arădenii de la case nici nu vor să audă de colectarea selectivă,  nu au înţeles încă şi nu apreciază rolul acesteia. Sacii galbeni sunt folosiţi pe mai departe, şi după cinci ani de la demararea campaniei, pentru deşeuri menajere, iarbă sau rumeguş, cu toate că sacii sunt inscriptionaţi cu tipul de deşeuri pentru care sunt destinaţi. E vorba de aceiaşi cetăţeni care, desigur, s-ar arătat extrem de supăraţi dacă sacii galbeni folosiţi altfel decât în scopul pentru care au fost creaţi nu ar fi ridicaţi din faţa casei sau dacă ar primi amenzi pentru  modul în care înţeleg să colecteze gunoiul. Au trecut cinci ani de când colectarea se face la uşa lor, dar fără frica unei sancţiuni, sau ruşinea unei fapte lipsite de decenţă, în care să fie arătat cu degetul, care vine doar cu cei şapte ani de acasă iar uneori nici atunci, colectarea va fi pe mai departe o problemă printre arădenii care vor să fie „serviţi” occidental dar vor să se comporte tot ca în evul mediu. Curăţenia austriacă. Până nu vom înţelege că evoluţia unei societăţi depinde de faptele fiecăruia, să nu ne aşteptăm să trăim în curăţenia austriacă şi eleganţă nordică. Vom supravieţui tot în mizeria românească, unde nici gunoiul nu vom şti cum să-l selectăm. Adio, sacul galben? Chiar şi aşa, considerată o campanie reuşită, acţiunea „Sacul galben” s-ar putea să fie istorie la anul. Celebrul masterplan de deşeuri, pe care cei de la CJA se străduiesc de ani buni să-l implementeze în tot judeţul, nu aminteşte nimic de sacul galben. Problema e că, aşa cum e omenesc, e greu să-i obişnuieşti pe arădeni cu o obligaţie nouă, dar dacă ai anulat-o odată, repede vor uita de ea. Iar, atunci, colectarea selectivă ca-n occident va fi şi ea tot istorie. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/cinci-ani-cu-sacul-galben/1798175

Aradul va avea 303 platforme subterane de colectare a deşeurilor

Investiţia se ridică la 3,6 milioane de euro şi ar urma să fie realizată în următorii patru ani. Vezi distribuţia pe cartiere a rampelor de gunoi! Dacă în vara anului trecut vă prezentam intenţia Municipalităţii de a „ascunde” sub pământ gunoiul menajer al arădenilor, acum vă informăm că se aprobă Studiul de Fezabilitate „Platforme subterane de colectare a deșeurilor în Municipiul Arad”. „Guvernul României a pus o taxă pe deşeuri, de anul acesta, taxă care merge în fondul de mediu. Dânşii vor să emită o ordonanţă de urgenţă prin care această taxă să nu o plătim decât dacă nu selectăm deşeurile menajere în anul acesta 20% şi, până în 2020 – 50%, ceea ce este enorm de mult. Dacă nu, cetăţenii vor plăti taxa aceea de 80 de lei pe tonă. Noi, ştiind acest lucru, am elaborat un studiu de fezabilitate pe care îl vom aproba şi vrem să introducem în subteran containerele, iar oamenii o să trebuiască să aducă gunoiul selectat. Totul, pentru ca oamenii să-şi reducă cheltuielile” – a explicat primarul Gheorghe Falcă în cadrul conferinţei de presă de marţi. Pe cartiere. Valoarea proiectului se ridică la 3,6 milioane de euro, investiţia urmând a fi realizată pe parcursul a patru ani. În final, vom avea 303 rampe/ platforme subterane de colectare a deşeurilor, distribuite pe cartiere astfel: Alfa-29, Vlaicu stânga-29, Vlaicu dreapta-38, Micălaca 100-300 – 62 de platforme, Micălaca 500-700 – 25 de platforme, Confecţii+UTA+Cadaş-22, Centru-40, Grădişte-6, Sânciolau Mic-4 şi Aradul Nou-11. Primarul a explicat că numărul redus de platforme prevăzute pentru ultimele trei cartiere se datorează faptului că în aceste zone sunt multe case (unde colectarea deşeurilor se face în pubela proprie) şi foarte puţine blocuri. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/aradul-va-avea-303-platforme-subterane-de-colectare-a-deseurilor/1798165

/Special AR, http://specialarad.ro/proiectul-de-peste-35-milioane-euro-care-baga-gunoiul-aradenilor-sub-pamant-vezi-planul-de-repartizare-al-rampelor-pe-cartiere/

/Adevărul AR, http://adevarul.ro/locale/arad/municipiul-arad-300-rampe-subterane-1_58c8f2fb5ab6550cb85810d6/index.html

/ARQ AR, http://www.arq.ro/proiectul-privind-amplasarea-de-containerele-subterane-in-atentia-consiliului-local/12996

/Actualități AR, http://www.actualitati-arad.ro/vezi-unde-vor-fi-amplasate-platforme-subterane-pentru-gunoi/