Cod-f-pc-4 revista presei 11-23 august 2011

Scandurile inlocuite pe Podul Elisabeta saptamana viitoare

Au inceput lucrarile de reabilitare a Podului Elisabeta de langa Opera Maghiara in urma cu cateva saptamani. Reprezentantii municipalitatii au precizat ca de saptamana viitoare va incepe inlocuirea scandurilor. “De martea viitoare vor incepe sa scoata scandurile, dar nu poate deodata astfel incat podul sa ramana oarecum circulabil”, a precizat Andrada Rarau de la Biroul Mass-Media al Primariei. Structura de fier a podului va fi consolidata iar podina va fi facuta din stejar. Culoarea structurii metalice va fi gri, asa cum a fost podul initial si va fi iluminat cu leduri. Lucrarile costa aproximativ 57.000 de lei si vor fi executate de societatea Dupex./ Citynews.ro

Somesul, plin de PET-uri in Cartierul Grigorescu

Nepăsarea şi lipsa de bun simţ a unor locuitori ai Clujului transformă Someşul în gropă de gunoi. Firmele de salubritate şi voluntarii depun eforturi pentru a menţine curat firul apei, însă nesimţirea altora readuc Someşul la starea iniţială - plin de pet-uri. Astfel, o clujeancă domiciliată în cartierul Grigorescu a sesizat redactorii monitorulcj.ro despre prezenţa pe Someş a unui număr mare de pet-uri, care pe lângă aspectul inestetic, murdăresc în mod constant zona. “În decurs de câteva ore (…) am observat în Someş o mulţime de pet-uri aruncate, lucru care mi-a trezit nemulţumirea, datorită faptului că sunt în măsura să polueze râul. În mod evident e vorba de o faptă făcuta de cineva cu intenţie”, ne-a scris Taloş Oana-Maria pe „Cred că cineva a aruncat în mod intenţionat pet-urile în acea zonă, sunt prea multe deodată. Au apărut, practic, peste noapte. Arată inestetic şi apa e murdară”, a precizat clujeanca. Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat că apa se curăţă constant, de două ori pe săptămână, iar incidentul este unul izolat. „Există un program prin care cele două firme de salubritate care activează în oraş curăţă Someşul de două ori în fiecare săptămână şi îşi fac treaba la modul serios, ştiind că vor fi amendate dacă nu curăţă ca lumea. Deci nu este vina lor că cineva a aruncat pet-uri în zonă după ce şi-au făcut treaba. Le vom sesiza şi vom curăţa zona cât mai repede, chiar în această săptămână”, au declarat pentru monitorulcj.ro reprezentanţii Biroului mass-media al Primăriei Cluj-Napoca. /Monitorul de Cluj

Noroc cu UE: Statii de epurare si colectoare de transfer, de peste 100 milioane lei

1Modernizarea staţiei de epurare de la Bistriţa, echipamentele de întreţinere a reţelelor de canalizare, echipamentul pentru detectarea pierderilor de apă, edificarea unor staţii de epurare la Beclean, Salva, extinderea celei de Sângeorz Băi şi canalele colectoare, toate aceste lucrări, inclusive proiectarea, vor costa peste 88 milioane lei, sumă la care se adaugă TVA. Pe SEAP, SC Aquabis SA a postat anunţul de participare la licitaţie, procedura fiind lansată încă din martie 2010, prin anunţul de intenţie. Valoarea estimativă a contractului care se va întinde pe o durată de 37 luni este de 88,076,078.64 lei, fără TVA. Asocierile de firme îşi pot depune ofertele până în 11 noiembrie 2011. La această valoare a proiectului, numai garanţia de participare este de 900.000 lei, în timp ce garanţia de bună execuţie reprezintă alte 10 procente din valoarea contractului, fără TVA. Oricum, compania trebuie să aibă o cifră global de afaceri în ultimii trei ani financiari de minimum 150 milioane lei. Ofertantul trebuie să aibă şi capacitatea tehnică necesară execuţiei proiectului, de la utilaje până la resurse umane, şi experienţă în domeniu. Potrivit anunţului de pe SEAP, va fi desemnat câştigător cel care va propune oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, inclusiv al costurilor de mentenanţă şi al celor de exploatare. Investiţia face parte din proiectul major “Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud”, cofinanţat din Fondul de Coeziune, în cadrul POS Mediu Axa 1. Costul total al întregului proiect este de 344.328.828 lei, sursele de finanţare fiind 265.021.291 lei - grantul din Fondul de Coeziune, 40.532.668 lei - subvenţia de la bugetul de stat, 6.235.795 lei - subvenţie de la bugetul local şi 32.539.074 lei- asiguraţi de către SC AQUABIS SA, printr-un credit. Rǎsunetul

1500 locuinte din municipiu si localitati componente nu au apa curenta

Primaria Bistrita a initiat un proiect prin care doreste sa execute lucrari de racordare la apa si canalizare in mai multe locuri din municipiu si localitati componente. In prezent, 1500 locuinte nu sunt racordate la apa si 5317 nu au canalizare. Prima racordare la o retea de apa s-a facut in Bistrita in 11 decembrie 1911, in momentul in care Cladirea Directiei Silvice (n.r. actualul spital de pe Bulevardul Independentei) a avut apa continua. Cu toate ca traim in secolul XXI, trecand 100 de ani de la prima racordare la o retea de apa, in municipiul Bistrita si in localitatile componente mii de locuinte nu sunt inca racordate la reteaua de apa sau nu au canalizare. Vestea buna este insa ca Primaria Bistrita a initiat un proiect prin care se doreste punerea la punct a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. Astfel, pana in 2014, municipalitatea intentioneaza sa reabiliteze trei tronsoane de retele de aductiune, cu lungimea de 10.566 m. De asemenea, din septembrie a.c., se doreste inceperea lucrarilor de reabilitare a 11.115 m retele de apa, inclusiv bransamente si lucrarile la 9650 m de conducte pentru canalizare. Proiectul prevede extinderea retelei de apa in Slatinita, zona Subcetate, Complexul Sportiv Polivalent Unirea, in zona locuintelor sociale din Viisoara si in Parcul Industrial Sarata. Conform unor minime calcule efectuate de primarie la o parte dintre aceste lucrari, valoarea investitiilor se ridica la mai bine de 19 miliarde lei vechi. In Bistrita si localitatile componente, din 30.000 de unitati locative, 1500 nu sunt racordate la reteaua de apa si 5317 nu au canalizare. Bistriţeanul

Clujenii dornici de plaja s-au inghesuit langa apa murdara: plaja langa gunoaiele din Somes

Râul Someş a fost luni foarte murdar, atât din cauze naturale, dar mai ales din cauze umane. Totuşi, acest lucru nu i-a oprit pe zeci de clujeni să iasă la plajă, chiar lângă sticlele şi lemnele care pluteau pe râu, acolo unde pământul de pe fund nu ieşea la suprafaţă din cauza adâncimii scăzute a apei. Oameni de toate vârstele au preferat malul Someşului ca una dintre ultimele posibilităţi de bronzare din această vară şi chiar nu s-au ferit să intre în apă, deşi aceasta numai la scăldare nu îmbina. Bronz pentru autorităţi: Deşi ştrandurile din oraş îi aşteaptă pe doritori pentru a se răcori, totuşi, taxa de intrare a fost unul dintre principalele motive pentru care clujenii au preferat bronzul în natură. “Stau chiar aici în apropiere şi pentru că e, practic, în faţa blocului, dar şi pentru că e gratis am ales să vin aici la plajă. În plus, asta este şi o metodă personală de a atrage atenţia autorităţilor să cureţe apa Someşului pentru că e groaznic de murdară şi aşa e mai tot timpul, nu doar astăzi. Oricum, eu prefer doar bronzul, nu şi scăldatul, dar am văzut mulţi oameni intrând în apă, deşi ea este destul de tulbure”, a declarat Oana, una dintre persoanele care au ales partea mai puţin costisitoare, dar mai murdară, a bronzatului. /Romania Libera/ Napocanews