Cod-f-pc-4 revista presei 11-23 august 2011

Guvernul a aprobat realizarea a 10 obiective pentru prevenirea inundaţiilor

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, realizarea a 10 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, cu o valoare de 950 milioane lei, finanţarea fiind făcută prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Potrivit unui comunicat al Guvernului, este vorba de consolidarea malului pentru râul Tisa la Crăciuneşti (judeţul Maramureş), amenajarea şi regularizarea unor râuri pe anumite sectoare (râurile Borşa, Dipşa, Maja, Valea Mare, Boşneag, Nădrag şi Nera), punerea în siguranţă a nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român (judeţul Timiş) şi a lucărilor existente pe râul Bârlad, lucrări pentru înlăturarea calamităţilor naturale produse în bazinul hidrografic Crişul Negru (judeţul Bihor). Realizarea acestor obiective are ca scop prevenirea efectelor distructive ale apelor mari, punerea în siguranţă a obiectivelor economice deja existente, precum şi eliminarea pericolului de pierdere a vieţilor omeneşti. Vremea noua

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Hărţi de risc la inundaţii pentru trei râuri din Neamţ

Administraţia Naţională "Apele Române", prin Administraţia Bazinală de Apă Siret implementează în 2011 şi 2012 un proiect intitulat "Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Siret”. Proiectul presupune realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe râul Siret şi tronsoane ale afluenţilor săi principali, dintre care doi trec pe teritoriul judeţului Neamţ - Moldova şi Bistriţa. De asemenea, se doreşte identificarea unor scenarii de amenajare în punctele critice din zonele acoperite de proiect, stabilirea criteriilor de prioritizare şi ierarhizarea măsurilor necesare. Harta de hazard la inundaţii reprezintă un suport cartografic complex pe care sunt figurate curbele de inundabilitate corespunzătoare debitelor cu diverse probabilităţi de depăşire (10%, 5%, 1%, 0,1%) şi care serveşte ca suport pentru întreaga activitate de gestionare a riscului la inundaţii. Proiectul se va desfăşura până la 30 noiembrie 2012 şi va necesita un efort financiar de de 6.355 milioane de lei. Realitatea Media (Neamt)

Golirea Lacului Bacau II este in grafic

Lucrarile de reparatie executate la canalele de aductiune si de fuga ale Lacului Bacau II sunt in grafic. Reprezentantii Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret sustin ca deocamdata nu au aparut probleme si nu intrevad impedimente ca termenul de finalizare a lucrarilor sa fie respectat. “Se lucreaza la canalul de aductiune de la uzina, adica intre baraj si centrala. Din monitorizarea pe care o facem stim ca se etanseaza rosturi si s-au inlocuit o parte din dale. Sunt in grafic cu programul stabilit”, a explicat seful ABA Siret, Emil Vamanu. Potrivit acestui grafic, la mijlocul lunii noiembrie lucrarile ar trebui sa se incheie, la timp pentru sezonul rece astfel incat fauna din lac sa nu fie afectata mai mult decat a fost deja. “Era inevitabil ca fauna piscicola sa nu fie afectata. O parte din pesti au plecat pe Bistrita sau la Insula de Agrement, dar cei care au ramas pe canal nu au supravietuit. Sper ca termenul de finalizare sa fie respectat, mai ales ca am vazut ca se lucreaza intens”, a declarat Gabriel Gritcu, directorul Centrului Regional de Ecologie Bacau. Din 80 de hectare de luciu de apa au mai ramas aproape 15. Golirea lacului s-a facut la mijlocul lunii iunie, iar de atunci incoace se lucreaza pentru inlocuirea dalelor sparte. O lucrare de asemenea amploare nu s-a efectuat niciodata. Desteptarea (Bacau)

Ce a fost si ce a ajuns! Jungla de la Insula de Agrement

In timp ce municipalitatea anunta ca va primi finantare europeana pentru modernizarea Insulei de Agrement, „obiectivul” e sufocat de stuf, vegetatie spontana, mizerie, precum si de nesimtirea unor locuitori care n-au invatat sa stranga „gunoiul” in urma lungilor partide de gratar din weekend. Autoritatile ridica din umeri si, in buna traditie autohtona, isi paseaza responsabilitatea una alteia. Reprezentantii Primariei sustin ca lacul pe care se afla Insula apartine Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret si ca aceasta trebuie sa investeasca in decolmatare si igienizare; conducerea ABA Siret afirma ca nu dispune de fonduri pentru „cosmetizarea” lacului, mai ales ca stuful si vegetatia spontana nu reprezinta un risc iminent de inundatii. In trecut, cand Insula se afla in subordinea Directiei Servicii Publice, angajatii de la „spatii verzi” se ocupau, cu chiu cu vai, de toaletarea imprejurimilor. Intre timp, obiectivul a trecut in subordinea Directiei Sport - Agrement de la Primarie. Odata cu schimbarea „stapanului”, Insula pare sa fi cazut in dizgratia municipalitatii. Insula de Agrement a devenit o pata rusinoasa pe obrazul Bacaului. Daca in anii trecuti, Insula era toaletata si cosmetizata de angajatii de la spatii verzi, acum ea e sufocata de vegetatie spontana. Mai mult, aerul de jungla degajat de “obiectivul” de agrement e completat de stuful si papura care, pe fondul scaderii nivelului apei din lac, au invadat imprejurimile. La asta se adauga si nesimtirea cronica a locuitorilor care, dupa lungile partide de gratare din weekend, lasa in urma munti de gunoaie, PET-uri si sticle de bautura golite. Ping-pong administrativ: In buna traditie autohtona, autoritatile isi paseaza - una alteia - responsabilitatile privitoare la igienizarea si toaletarea Insulei, precum si a imprejurimilor. De altfel, ping-pong-ul jucat de autoritati e favorizat de o lacuna legala care plaseaza lacul de acumulare sub directa administrare a ABA Siret, in timp ce Insula se afla in proprietatea municipalitatii bacauane. De aici, o multime de discutii in contradictoriu care - in final - au dus la un singur lucru: uitarea in paragina a Insulei. Emil Vamanu, seful ABA Siret, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca lacul trebuie decolmatat, proiect ce ar costa - afirma Vamanu - cateva zeci de miliarde. Seful ABA Siret a recunoscut ca a incercat sa ajunga la un compromis cu Primaria Bacau, proprietarul Insulei, motivat de faptul ca institutia pe care o conduce nu dispune de banii necesari decolmatarii. “Acolo trebuie sapat lacul. E un lac de tranzit si, dupa cum stiti, Apele Romane intervin in cazul aparitiei unor riscuri majore. Ca sa decolmatam, trebuie o investitie serioasa, cateva zeci de miliarde. Nu stiu cine ar da banii astia, pentru ca vegetatia din lac e una normala. Nu e risc de inundatii sau mai stiu eu ce alte pericole si nu pot justifica cererea a zeci de miliarde prin faptul ca peisajul arata rau”, a declarat Vamanu. El a dezvaluit ca ABA Siret a propus municipalitatii preluarea in administrare a intregului lac de tranzit, insa edilii nu par tentati de acest lucru. “Noi am propus, zic eu pertinent, sa preia Primaria tot lacul. E simplu, se da o hotarare de Guvern si se rezolva. Mai ales ca vor sa modernizeze Insula si cred ca vor mai investi si in alte dotari, pe lac”, a mai spus directorul. De la Marcu la Lupu: In ultimii ani, Insula de Agrement a fost igienizata si toaletata de lucratorii angajati la spatii verzi. Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din Primarie, a recunoscut ca angajatii sai s-au ocupat de Insula in parteneriat cu cei de la Serviciul de Gospodarire a Apelor (SGA) Bacau. “Ce inseamna luciu de apa tine de Apele Romane. Cand Insula era in administrarea Directiei Servicii Publice eu cola¬boram cu cei de la Apele Romane. Noi faceam o toaletare, mai veneau si ei cu oameni, cu un tractor. Acum, Insula se afla in subordinea Directiei Agrement si Sport. Nu ne mai ocupam noi de ea”, a afirmat Viorica Marcu. Directia Agrement si Sport este condusa de Gabriel Stanica Lupu. Am incercat sa luam legatura cu acesta in repetate randuri, insa nu a fost de gasit. S-au ocupat voluntarii: Reprezentantii Primariei Bacau spun ca in urma cu doi ani, ministrul Mediului de la acea data - Laszlo Borbely - a promis fonduri pentru decolmatarea lacului din jurul Insulei. Banii n-au mai venit. “M-am si saturat sa ma rog de Vamanu (n.r. - Emil Vamanu, seful ABA Siret). A ramas ca ei sa faca un proiect pentru decolmatarea lacului. Degeaba vrem sa mo¬dernizam Insula, daca nu ne ocupam si de lac. Eu nu pot intra cu muncitori pe proprietatea altora. Lacul e al Apelor Romane”, a declarat viceprimarul Dragos Luchian. El a recunoscut ca preluarea lacului de catre municipalitate e o solutie care nu este vazuta cu ochi buni in Primarie. “E mai complicat sa luam lacul cu tot cu baraj. Nu e chiar simplu, ei se spala pe maini. Trebuie angajati specialisti, nu e simplu”, a afirmat Luchian. Solutia: voluntari. In fata delasarii autoritatilor, o singura solutie pare sa se impuna. In trecut, la operatiunile de igienizare a Insulei de Agrement au participat mai multi voluntari arondati Centrului Regional de Ecologie (CRE). In lipsa interesului manifestat de edili pentru toaletarea Insulei, voluntarii ecologisti de la CRE ar putea oferi un exemplu autoritatilor. Mai ales ca Centrul a primit o generoasa finantare din partea Primariei Bacau in baza Legii 350. Numai in 2011, CRE a primit de la municipalitate 50.000 lei pentru “activitati de protectia mediului si promovarea formelor de agrement fara impact negativ in natura”. Modernizarea Insulei, iminenta la fiecare campanie electorala: Modernizarea Insulei de Agrement este un anunt pe care conducerea Primariei il face cu prilejul fiecarei campanii electorale. De ani buni, Primaria promite sa modernizeze Insula, insa proiectul nu a fost pus inca in practica. Romeo Stavarache a anuntat, recent, ca Insula va fi modernizata cu bani europeni, intregul proiect fiind evaluat la aproximativ 10 milioane de euro. Potrivit primarului, municipalitatea ar fi demarat procedurile privind scoaterea la licitatie a contractului de modernizare. Cum au facut altii mai breji: Orasul francez Vichy are 25.000 de locuitori (de 7 ori mai mic decat Bacaul) si se intinde in lungul lacului artificial Allier, format pe raul omonim. Lacul, asemanator cu lacul pe care se afla Insula de Agrement Bacau, are o lungime de 2,5 kilometri si o latime maxima de 170 metri. Primaria din Vichy a modernizat esplanada de 1,5 kilometri in lungul lacului, iar mai multe societati comerciale se ocupa de inchirierea barcutelor, velierelor si a ski-jet-urilor. De asemenea, in lungul lacului exista mai multe restaurante si terase cu specific pescaresc. Gratarele sunt interzise cu desavarsire. In apropierea lacului Allier se gaseste parcul Napoleon III. Realizat in stil englezesc, parcul reprezinta o gradina botanica in aer liber. Desteptarea (Bacau)