Cod-f-pc-4 revista presei 11-23 august 2011

Monitorizarea mortalităţii piscicole, pe râul Bistriţa

Aflăm prin purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Siret Bacău, Georgiana Cernat, că nici până în acest moment nu a fost depistată cauza mortalităţii piscicole pe râul Bistriţa, survenite luni, 8 august 2011. În cursul zilei de astăzi, 10 august, specialiştii ABA Siret au intensificat investigaţiile pentru depistarea cauzelor fenomenului, atât pe teritoriul judeţului Bacău, cât şi în amonte, pe teritoriul judeţului Neamţ. În judeţul Bacău se efectuează monitorizări pe cursul râului Bistriţa, amonte şi aval de fiecare hidrocentrală, pe toate lacurile de acumulare, precum şi pe albia veche, până la confluenţa cu râul Siret. De asemenea, se continuă investigaţiile la evacuările din zona Buhuşi. „Ca o măsură de siguranţă, Administraţia Bazinală de Apă Siret a atenţionat toate comunităţile locale riverane să nu consume peşte, până la stabilirea cauzelor poluării. În continuare se aşteaptă rezultatele analizelor efectuate pe peşti, de către Direcţia Sanitară Veterinară Bacău”, a precizat directorul ABA Siret, dr. ing. Emil Vamanu. Instituţia va continua monitorizarea, până la depistarea poluatorului. În funcţie de evoluţia evenimentelor, vom reveni cu amănunte. Informatorul Moldovei

Cauza mortii ramane un mister

Specialistii nu au reusit sa stabileasca pana acum cauza exacta a mortii pestilor de pe raul Bistrita. Luni, un apel la dispeceratul Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret anunta faptul ca pe Bistrita, in zona satului Lespezi, comuna Garleni, plutesc mai multi pesti morti. “Pana in acest moment nu a fost identificata cauza mortalitatii piscicole. In urma analizelor efectuate in laboratorul institutiei noastre au reiesit depasiri ale concentratiei de amoniu, insa nu s-au descoperit substante periculoase”, a precizat Emil Vamanu, directorul ABA Siret. Din acest motiv, institutia a atentionat toate comunitatile riverane sa nu consume apa pana la stabilirea cauzelor poluarii. “Efectuam monitorizari pe cursul raului Bistrita in amonte si aval de fiecare hidrocentrala, pe toate lacurile de acumulare, precum si in albia veche pana la confluenta cu raul Siret. De asemenea, se continua investigatiile la evacuarile din zona Buhusi”, a mai spus seful ABA Siret. Nici Directia Sanitar-Veterinara nu a dat publicitatii rezultatele analizelor efectuate asupra pestilor. Desteptarea (Bacau)

N-a fost depistata cauza mortalitatii piscicole

Specialistii Administratiei Bazinale de Apa Siret au continuat investigatiile pentru depistarea cauzei fenomenului de mortalitate piscicola inregistrat in seara zilei de luni. Investigatiile se desfasoara atat pe teritoriul judetului Bacau, cat si in amonte, pe teritoriul judetului Neamt. In judetul Bacau se efectueaza monitorizari pe cursul raului Bistrita, amonte si aval de fiecare hidrocentrala, pe toate lacurile de acumulare, precum si pe albia veche, pana la confluenta cu raul Siret. De asemenea, se continua investigatiile la evacuarile din zona Buhusi. Pana in acest moment nu a fost depistata cauza mortalitii piscicole. In urma analizelor efectuate in laboratorul institutiei noastre, au reiesit depasiri ale concentratiei de amoniu, insa nu s-au descoperit substante periculoase. Ca o masura de siguranta, Administratia Bazinala de Apa Siret a atentionat toate comunitatile locale riverane sa nu consume peste pana la stabilirea cauzelor poluarii. In continuare se asteapta rezultatele analizelor efectuate pe pesti de catre Directia Sanitara Veterinara Bacau. Institutia noastra va continua monitorizarea pana la depistarea poluatorului. Observator de Bacau

Teme similare

Chiar dacă nu au fost ploi, Siretul a rupt malul...!

De ceva timp, edilul şef al comunei Ion Creangă atrage atenţia autorităţilor judeţene şi centrale asupra pericolului pe care îl prezintă Siretul, prin devierea cursului pe care ar trebui să-l aibă şi fixarea unui alt curs care duce la rămînerea podului de la Ion Creangă...pe uscat. "Chiar dacă anul acesta nu au fost ploi mari, Siretul a rupt malul în zona podului, cînd a avut debit mai mare, în "Gura Sîrii" cum este denumită de localnici. La o viitură mai mare, Siretul nu va mai merge pe sub pod ci..pe lîngă, ameninţînd gospodăriile localnicilor din satul Recea. Problema este un petec de zăvoi, care figurează în evidenţele ministerului de resort. Am înţeles că hotărîrea de preluare de către CJ Neamţ a celor 16 hectare, aproximativ, de zăvoi, a trecut de Senat şi imediat după începerea sesiunii parlamentare, va fi discutată în Camera Deputaţilor", a declarat Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă. Edilul şef al comunei spune că nu crede că vor fi probleme şi liziera sau zăvoiul va fi preluat de CJ Neamţ după care va fi defrişat şi reamenajată porţiunea pentru stabilizarea cursului Siretului. "Noi mai avem un proiect, pe care l-am promovat şi am înţeles că suntem pe locul doi, la finanţare, cu construirea unui dig, de aproape 5 kilometri, în spatele satului Recea, care va apăra satul de inundaţii. Sperăm ca după finalizarea digului de la Tămăşeni - Doljeşti, să se apuce şi la noi. Este vorba de protejarea a 400 de gospodării. Finanţarea este guvernamentală, proiectul este depus, este trecut de prima fază şi aşteptăm să auzim vestea cea bună", a încheiat Petrică Prichici, primarul comunei. Ziarul Ceahlaul (Neamt)

Zeci de kilometri de drumuri, afectate de ploile din iulie

Zeci de kilometri de drumuri au fost afectate de ploile puternice care au căzut în cursul lunii iulie. La şedinţa de ieri a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au fost prezentate notele de constatare întocmite de comisiile mixte în urma deplasării acestora în comunele Andreiaşu de Jos, Reghiu, Mera, Broşteni, Vintileasca, Jitia, Chiojdeni şi Dumitreşti. Situaţia exactă a pagubelor a fost prezentată într-un comunicat trimis de Prefectura Vrancea. Pe raza localităţii Andreiaşu de Jos, în urma viiturii create pe râul Milcov, au fost rupte apărările de mal din gabioane protejate cu beton pe o lungime de circa 130 metri, iar pe o lungime de circa 300 metri aceste apărări de mal au fost afectate. Tot în această localitate au fost afectate, prin spălarea balastului, drumurile comunale pe sectoare de drum ce însumează aproximativ 9 kilometri. La Reghiu circa 10,5 kilometri de drumuri comunale şi circa 7 kilometri de drumuri săteşti au fost afectate prin spălarea balastului şi prin formarea de făgaşe de scurgere. În comuna Mera s-a produs o eroziune de circa 35 metri pe malul drept al râului Milcov, în satul Vulcăneasa, punctul Şcoală şi s-a reactivat o ero-ziune a malului drept al râului Milcov, în satul Roşioara punctul Biserică. Pe DN 2N, la intrare în comuna Jitia, pe râul Râmnicu Sărat, s-a produs o eroziune de mal ce a afectat platforma drumului pe o lungime de circa 20 metri, iar la 1 kilometri în aval s-a reactivat o alunecare de teren ce a afectat platforma drumului pe distanţă de apro-ximativ 50 de metri. Pe raza localităţii Chiojdeni, lucrarea de apărare a malului stâng al râului Râmnicu Sărat, realizată pentru protecţia DN 2N, ce constă în zid de sprijin longitudinal şi epiuri din zidărie de piatră, a fost distrusă în 5 puncte pe o lungime cumulată de aproximativ 130 metri. De asemenea, au fost afectate drumurile comunale şi a DJ 204L Chiojdeni-Cătăuţi prin spălarea balastului. În comuna Dumitreşti, pârâul Motnău a distrus podul Trestia şi a afectat podul din punctul Şerbănoiu Radu, circulaţia rutieră desfăşurându-se în zonă pe un singur fir cu mijloace auto de tonaj şi gabarit redus. Monitorul de Vrancea