Cod-f-pc-4 revista presei 11-23 august 2011

Un viitor pentru gunoaiele Reşiţei

REŞIŢA - În sfârşit, Reşiţa intră în rândul oraşelor civilizate, cel puţin în privinţa unui segment al colectării deşeurilor. Am putea spune chiar că urcă în topul celor mai avangardiste în această sferă! Municipiul va fi al treilea din ţară care introduce „automate pentru reciclarea deşeurilor outdoor“. Reşiţa este al treilea municipiu din ţară – după Drobeta Turnu Severin şi Giurgiu –, care a depus documentaţia pentru obţinerea unei finanţări în vederea implementării unui proiect ce vizează amplasarea în oraş a 21 de tonete de colectare a deşeurilor, care au posibilitatea de a sorta, pe mărimi şi culori, PET-urile. Imediat după Reşiţa, şi-a depus actele Aradul. „Ulterior, cei care depun civilizat primesc fise cu o anumită valoare, utilizabilă ulterior ca elementele băneşti. Fisele au o anumită valoare şi vor putea fi folosite pentru achiziţionarea de produse alimentare, a precizat primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu. Studiul de fazabilitate a fost aprobat în consiliul local, valoarea proiectului fiind de patru milioane de euro“. Potrivit edilului, aparatele vor face o primă sortare în oraş, iar iniţiativa este una de amploare, întrucât numărul tonetelor de colectare urmează să fie crescut, având totodată legătură cu celelalte proiecte de preluare a diferitelor tipuri de deşeuri. Aşa cum este cazul celui prin care un număr de 52 de „puncte verzi“ care au fost deja amplasate în municipiu. Finanţarea va fi acoperită, în procent de 98%, din bani europeni, municipiul având de contribuit cu 2%, adică exact cu valoarea studiului de fezabilitate. Iar sistemul, chiar dacă este unul nou pentru noi, funcţionează de ceva vreme în celelalte state civilizate. „Proiectul a fost depus şi urmează să fie analizat şi aprobat la Bruxelles în zilele următoare“, spune Mihai Stepanescu. Deşi excelăm la capitolul avangardă, gunoaiele ne stau ca un spin în coastă! Şi asta pentru că „gunoaiele le ducem la Făget, a precizat primarul în cadrul unei recente conferinţe de presă. Acolo au început să le ducă. Operatorul a încheiat înţelegeri cu Făgetul şi Oraviţa. Dar în loc de zece drumuri fac acum unul singur, cu maşini foarte mari. Avem şi un plan B, în sensul că este pregătită o staţie de sortare a deşeurilor, dar nu pot s-o aducă decât după le vine studiul de fezabilitate a proiectului de management integrat al deşeurilor“. În legătură cu acesta, edilul se plânge că există ceva neînţelegeri la nivel judeţean, în sensul că unii spun că documentul e la Bruxelles, alţii că nu. Oricum ar fi, Mihai Stepanescu spunea că nici măcar nu se ştie dacă deponeul va fi la Brebu sau la Lupac. Tot de la judeţ, JCS a aflat însă că în picioare a rămas varianta cu Lupacul, finanţarea pentru acest deponeu fiind deja aprobată.(www.caon.ro)

Praful de sub presul ISPA

REŞIŢA - Au început lucrările de acoperire a brazdelor săpate, în numele apei, în străzile Reşiţei. Chiar dacă ISPA a pus oficial punct de ceva vreme, străzile Reşiţei au rămas sfredelite de vechile lucrări. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun. Întregul oraş a devenit, încă o dată un şantier, însă de această dată nu pentru săpat, ci pentru acoperit. Am fost şi noi chemaţi pe strada Oituzului, pentru a vedea lucrările în plină desfăşurare. La faţa locului, însă, muncitorii plecaseră – spun oamenii – pentru că au rămas fără bitum. Au lăsat în urmă o porţiune de drum asfaltat, al cărui mijloc are trasată deja o „linie discontinuă“, trasată neregulamentar de un şir de gropi şi denivelări. Nimic altceva decât cămine deschise sau capace ISPA, care nu au fost însă acoperite sau aduse la nivelul străzii. Cireaşa de pe tort o constituie un indicator temporar avertizând faptul că drumul este îngustat pe partea stângă. Însă acesta este amplasat chiar în mijlocul drumului, într-una dintre gurile de canal rămasă descoperită în mijlocul drumului, iar strada nu este îngustată în nicio parte a acestuia. Pe restul străzilor adiacente am găsit acelaşi iz de praf pe care ISPA l-a făcut inerent alimentării cu apă. Pe strada Semenicului, oamenii au uitat să pună toate rigolele, iar pe o alta, reţeaua s-a înfundat, fiind necesare noi spargeri în zonă. Cetăţenii spun că muncitorii le-au promis că vor reveni peste trei zile, când vor afla dacă nu cumva reţeaua e înfundată pe strada Oituzului. Adică acolo unde tocmai se turnase ultimul bitum…(www.caon.ro)

Alte știri

Timisorenii au sarbatorit Ziua Marinei cu fast pe Bega

De Ziua Marinei au fost lansate pe Bega mai multe navomodele

Ziua Marinei Române a fost sărbătorită şi la Timişoara, luni, pe malul Begăi, primul canal navigabil din România. La 255 de ani de la prima reglementare a navigației și comerțului pe Bega, timişorenii au avut parte de un program „marinăresc”, menit să marcheze această sărbătoare, în zona Podului Tinereții, la terasa D’Arc. Luni seara, de Ziua Marinei, la Timișoara au fost lansate la apă, pe Bega, mai multe navomodele participante la concursuri naţionale şi internaţionale, unele dintre ele câştigătoare, piese de valoare ale Clubului Sportiv Municipal – Secţia navomodelism. Multe dintre navomodele au putut fi admirate şi în expoziţia deschisă publicului încă de dimineaţa, alături de expoziţia de cărţi poştale din vasta colecţie a lui Octavian Leşcu.Seara a continuat cu un ceremonial militar la care au fost prezente Garda de Onoare, iar timișorenii s-au putut delecta cu muzica militară a Brigăzii 18 Infanterie Banat.După prezentarea Onorului, salutarea Drapelului de luptă şi intonarea imnului de stat al României a fost dezvelită o placuţă comemorativă dedicată aniversării a 255 de ani de la prima reglementare a navigației și comerțului pe Bega. De semenea, a fost lăsată la apă o ancoră de flori în memoria eroilor marinari, după care fanfara Garnizoanei Timişoara a susţinut un concert extraordinar.Timişorenii mai puţin familiarizaţi cu termeni precum „ahoi”, „prova”, „alimbare” sau „bandulă”, sau cei care au vrut să afle şi alte sensuri ale cuvintelor „dragă”, „foc”, „castel”, au avut posibilitatea sa consulte Dicţionarele Marinăreşti pregătite de către organizatori. (www.tion.ro/15.08.2011)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ