Cod-f-pc-4 revista presei 11 mai 2011 cuprins

11.05.2011

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNE

http://www.rowater.ro





Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

11 mai 2011

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ 3

 Amenajarea complexă a Canalului Siret – Bărăgan 3

Teme similare 5

Romania ar putea redeveni granarul Europei. E nevoie de 3,6 miliarde euro 5

Vara va aduce secetă şi preţuri ridicate la alimente în România 5

Proiect româno-bulgar pentru calitatea apei Dunării 6

Teme internaționale 7

Turcia, la un pas de un dezastru ecologic 7

S-au „scumpit" dezastrele naturale 8

Arctica, în pericol! Emisiile globale de mercur ar putea creşte cu 25% până în 2020 9

PRESA LOCALĂ 10

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU 10

A.B.A Jiu a primit finanţare pentru două din cele şapte lucrări de investiţii 10

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA 11

Lupta pentru amenajarea raului Somes incepe in 2 iunie 11

Teme similare 13

O noua fata pentru Canalul Morii 13

Teme de mediu 14

La poluare inainte-E oficial: Romplumb a primit autorizatia integrata de mediu 14

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ 15

Teme similare 15

Asigurarea stării favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani-Gurghiu 15

Teme de mediu 16

Elevii au participat la "Ziua Pământului" 16

Bani pentru reţea de apă 17

CL, Aquaserv şi preţul apei 18

Primăria Turda atrage fonduri pentru siturile contaminate 19

Nicolae Ioţcu a făcut, astăzi, un tur al judeţului! 20

Oaza Mureşului, la mâna voluntarilor 21

Peste 90 de voluntari şi sute de tineri au ecologizat Parcul Municipal din Câmpia Turzii 21

„Ziua Biodiversităţii” 22

Ziua Păsărilor şi a Arborilor cu panseluţe, petunii şi garofiţe 23

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT 23

Teme de mediu 23

Proiecte cu bani de imprumut la Doclin 23

Ne vor sufoca deseurile si amenzile 24

Lectii despre importanta protejarii mediului 25

AquaCaras inchide robinetele la Resita 25

Exceptie pentru Comtim 26

ARPM Timişoara primeşte proiecte privind calitatea aerului şi gestionarea apelor 26

PRESA CENTRALĂ

 Amenajarea complexă a Canalului Siret – Bărăgan

Marţi, 10 mai 2011, secretarul de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor, Cristian Apostol, a participat la conferinţa de presă organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cadrul căreia unul dintre subiecte a fost amenajarea complexă a Canalului Siret – Bărăgan. Proiectul Canalului Siret – Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km, urmând ca tronsonul II aferent etapei a II – a, în lungime de 140 km, să fie aprobat ulterior. Obiectivul Canal magistral Siret – Bărăgan între Adjud şi Dridu este prevăzut în Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, Anexa Nr. 5: Direcţii de Dezvoltare şi a devenit ”obiectiv de investiţii în perioada imediat următoare”, conform declaraţiilor ministrului agriculturii, Valeriu Tabără. Secretarul de stat Cristian Apostol  a declarat că realizarea canalului va fi posibilă prin încheierea unui parteneriat public privat ce va fi implementat de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională ”Apele Române”. ”Este vorba de un proiect foarte mare, cu o valoare totală de 3 miliarde de Euro, etapizat. Noi suntem pregătiţi cu documentele, astfel încât la sfârşitul lunii iunie să putem formula anunţul oficial despre parteneriat şi sperăm să avem oferte în acest sens”. Canalul va avea o lungime totală de 190 km, cu un debit între 50-200 mc/s şi va putea alimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi şi 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare în râul Siret. Suprafaţa de aproximativ 500.000 hectare propusă a fi alimentată cu apă pentru irigaţii din Canalul Magistral Siret – Bărăgan este situată în Spaţiul Siret – Ialomiţa, în partea de Sud – Est a României, pe teritoriul cuprins între zona de confluenţă a râului Trotuş cu râul Siret la Nord, râul Ialomiţa la Sud, limita sistemelor de irigaţii existente alimentate din Dunăre la Est. Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri. ”Refacerea habitatelor în zonele afectate de secetă este ţinta de mediu pe care dorim să o atingem. Apa va reface vegetaţia şi biodiversitatea în ansamblul ei şi tocmai de aceea suntem interesaţi să găsim parteneri şi sperăm să avem succes”, a mai spus Cristian Apostol. / Comunicat de presă, Direcţia de comunicare

Teme similare

Romania ar putea redeveni granarul Europei. E nevoie de 3,6 miliarde euro

Pentru asta ar trebui insa finalizat canalul Siret-Baragan, inceput inainte de revolutie si apoi abandonat. Constructia pare vitala pentru agricultura deoarcere cu apa din canal s-ar putea iriga 700.000 de hectare de teren. Afirmatia ii apartine ministrului agriculturii care cauta acum cateva miliarde de euro pentru acest proiect. Constructia acestui canal ar insemna pentru Romania o productie in plus de fructe, legume si cereale in valoare de 120 de milioane de euro pe an. Prin irigarea corecta a terenurilor am putea produce in zona peste 300.000 de tone de grau si peste 100.000 de tone de fructe si struguri. Visul frumos costa insa 3,6 miliarde de euro. Banii pot fi alocati atat din fonduri europene, cat si prin parteneriate publice private. Din 1986 si pana in 1989 am construit 11 kilometri de canal. De la punctul zero Acumularea Calimanesti de pe Siret pana la Visita. Asta inseamna doar 5% din proiect si putin peste 20.000 de hectare irigate. Dupa Revolutie s-au mai construit putin peste 5 kilometri dintre cei 190 preconizati, iar pana la kilometrul 50 au fost facute doar amenajarile, asa ca, potrivit specialistilor de la mediu si agricultura, si acestea vor trebui reparate partial. Odata construit, canalul va strabate judetele Vrancea, Braila, Buzau si Ialomita pana la punctul final, kilometrul 190, Lacul Dridu, la nord de Bucuresti. Canalul Siret-Baragan va avea intre 8 si 20 de metri latime, 8 metri adancime. Sefii de la Agricultura iau in calcul si varianta in care acesta va fi navigabil ca sa impuste doi iepuri dintr-un foc: si irigatii si transport de marfuri. Ministrul Agriculturii spune ca a discutat inclusiv cu comisarul european Dacian Ciolos varianta finantarii anumitor tronsoane din bani europeni. In iunie, sefii de la Agricultura vor scoate la licitatie tronsoanele canalului Siret - Baragan.

/PROTV, http://stirileprotv.ro/stiri/social/19-canalul-siret.html

Vara va aduce secetă şi preţuri ridicate la alimente în România

România va traversa din nou o vară secetoasă, anunţă hidrologii, iar cele mai afectate zone vor fi Oltenia, sudul Moldovei şi Dobrogea. Şi Europa suferă de la începutul anului de o secetă severă. Centrul Global pentru Precipitaţii şi Climatologie a precizat că în vestul şi în centrul continentului nu a plouat nici jumătate din cât ar fi fost normal. Specialiştii spun că seceta prelungită este provocată de un câmp de presiune ridicată etrem de stabil deasupra întergii Europe, care nu a permis ca aerul umed dinspre ocean să formeze nori şi să apară ploile. Ţări ploiase precum Marea Britanie, Germania sau Elveţia, traversează cea mai secetoasă perioadă din ultimii 50 de ani. Iarna a fost uscată şi rezervele de apă din sol sunt etrem de scăzute, iar primăvara nu a adus suficiente precipitaţii. Situaţia cea mai critică este în bazinul Rinului, unde din cauza uscăciunii alerta pentru incendiile de vegetaţie este la un nivel maxim. Meteorologii estimează că şi august va fi o lună caniculară pentru români, iar în timp ce ministrul agriculturii susţine că lipsa ploilor nu va afecta drastic culturile, producătorii nu exclud posibilitatea ca preţurile la alimente să explodeze în vară, din cauza secetei. /Antena 3,

http://www.antena3.ro/romania/vara-va-aduce-seceta-si-preturi-ridicate-la-alimente-in-romania-124875.html

Proiect româno-bulgar pentru calitatea apei Dunării

Comitetul Comun de Selecţie (CCS) al Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-2013 a aprobat proiectul strategic „Danube Water” privind managementul integrat al apelor, în valoare totală de 14,98 milioane euro. Acesta fiind depus în cadrul celui de al doilea apel de proiecte strategice, informează un comunicat al Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), potrivit Agerpres. Din valoarea totală a proiectului, circa 12,7 milioane de euro provin din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Proiectul a fost depus în cadrul Axei Prioritare 2: Mediu - Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi de mediu şi promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră, Domeniul Major de Intervenţie 2.1 - Dezvoltarea sistemelor comune de management pentru protecţia mediului, având drept partener lider Ministerul Mediului şi Pădurilor din România. Proiectul se va implementa pe o perioadă de 24 de luni şi are ca obiectiv stabilirea unui sistem comun de management şi control al calităţii apei Dunării în condiţii extreme, determinate de calamităţi naturale şi tehnologice.

/Evenimentul Zilei,

http://www.evz.ro/detalii/stiri/proiect-romano-bulgar-pentru-calitatea-apei-dunarii-929588-1.html

Teme internaționale

Turcia, la un pas de un dezastru ecologic

Turcia se află la un pas de un dezastru ecologic, după ce la finalul săptămânii trecute 15 milioane de tone de deşeuri cu cianuri au ajuns într-un iaz din regiunea Kutahya, în urma unui accident la o mină de argint a companiei Eti Silver, scrie publicaţia Hürriyet Daily News.Până acum două diguri au cedat, iar un al treilea se poate prăbuşi în orice moment, deşeurile din iazul aflat la 34 de kilometri distanţă de capitala provinciei, ameninţând direct câteva localităţi. Astfel, există riscul producerii unui dezastru de 25 de ori mai mare decât cel de la iazul de decantare din Ungaria, de la Kolontar. Mai mult, construirea unui nou dig pentru a pune stavilă apelor poluate nu este o soluţie permanentă, avertizează experţii citaţi de publicaţa turcă. Iar lipsa de intervenţie rapidă a autorităţilor se va traduce într-un risc de poluare de 100 de ori mare, susţine Güven Eken, care conduce asociaţia de mediu Doğa Association.„Acesta nu este nici primul, nici ultimul incident de acest fel din Turcia”, avertizează Eken, precizând că mentalitatea curentă pune mediul pe ultimul loc, ceea ce face posibile astfel de accidente. „Ministerul Mediului susţine că s-au luat măsuri de precauţie, dar e prea târziu pentru măsuri de precauţie. Acum e nevoie de intervenţie rapidă”. Riscul: poluarea Mării Negre. Riscul lipsei de reacţie şi prăbuşirea şi celui de-al treilea dig pot împinge apele poluate în râul Sakarya, prin râul Porsuk, şi apoi direct în Marea Neagră. Specialiştii se tem că efectele pot fi de necontrolat şi avansează proporţiile dezastrului în termeni comparativi: de 25 de ori mai rău decât deversarea de deşeuri chimice de la iazul de la Kolontar, din octombrie 2010. Chiar dacă în Turcia cantităţile de deşeuri chimice sunt mai mici decât în cazul accidentului de mediu din Ungaria, riscul de poluare este mult mai mare din cauza toxicităţii ridicate a cianurii. /Evenimentul Zilei,

http://www.evz.ro/detalii/stiri/turcia-la-un-pas-de-dezastru-ecologic-929755.html

S-au „scumpit" dezastrele naturale

Dacă acum 20 de ani riscurile de a fi ucis de o tornadă sau de o inundaţie erau mai mari, astăzi au crescut costurile la care se ridică pagubele produse de un dezastru natural. Potrivit unui raport publicat de ONU, majoritatea ţărilor din lume şi-au îmbunătăţit capacităţile de a reduce pericolul de moarte în cazul dezastrelor naturale legate de vreme, informează swissinfo.ch. Acelaşi raport afirmă însă că acest lucru nu se întâmplă suficient de repede. Potrivit Băncii Mondiale, pagubele materiale provocate de catastrofele naturale au crescut de la 68 de miliarde de dolari în 2009 la 180 de miliarde în 2010. În 2011, guvernul Japoniei a estimat pagubele materiale provocate de cutremurul de 9.0 magnitudine şi tsunami la aproximativ 300 de miliarde de dolari, plus o centrală nucleară care continuă să împrăştie elemente radioactive în mediul înconjurător. Numărul celor care şi-au pierdut viaţa în această catastrofă sau care nu au mai fost de găsit s-a ridicat până la aproape 26.000. Adunare bienală la Geneva: „Ne aflăm într-o maşină care circulă cu viteză foarte mare şi ne aşteaptă un accident iminent. Trebuie să acţionăm," a declarat Margareta Wahlström, reprezentantul special al secretarului general pentru reducerea riscului de dezastre în cadrul acestei adunări. Organizaţia Naţiunilor Unite susţine în perioada 10-13 mai a treia conferinţă internaţională pe tema reducerii riscului dezastrelor, adunând peste 3.000 de experţi şi oficiali din 180 de ţări. Aceştia vor discuta despre cum să facă faţă mai bine dezastrelor naturale. Renè Holenstein, şefa diviziei de afaceri multilaterale din cadrul Agenţiei Elveţiene de Cooperare şi Dezvoltare, a declarat pentru swissinfo.ch: „Trebuie să existe o coordonare mai bună între acţiunile internaţionale de ajutorare şi momentul când încep eforturile de reconstruire - uitaţi-vă doar la Haiti." Raportul a mai confirmat faptul că Elveţia este printre puţinele ţări foarte bine pregătite în caz de calamitate naturală, alături de Suedia, Danemarca, Irlanda, Norvegia şi Finlanda. Pentru multe alte state, Elveţia este un model mulţumită investiţiilor făcute în acest domeniu. România se află pe lista statelor care prezintă un risc de hazard natural mediu, alături de Japonia, Germania, Rusia, Grecia, Canada, Elveţia, Belgia şi Olanda, potrivit unui studiu realizat de compania Maplecroft, specializată în analiza riscurilor globale de dezastru natural./România Liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/s-au-scumpit-dezastrele-naturale-224874.html

Arctica, în pericol! Emisiile globale de mercur ar putea creşte cu 25% până în 2020

Urşii polari, în pericol din cauza mercurului

Un studiu intrenaţional, citat de Associated Press, atrage atenţia că până în anul 2020 emisiile globale de mercur ar putea creşte cu 25% dacă nu vor fi luate măsuri pentru limitarea lor. Creşterea emisiilor de mercur va conduce la otrăvirea urşilor polari, balenelor, focilor, dar şi a comunităţilor din zona arctică. De asemenea, procesul de încălzire globală va înrăutăţi situaţia prin eliberarea mercurului stocat de mii de ani în permafrostul siberian şi prin iniţierea unor procese chimice prin care mercurul se poate transforma în compuşi şi mai periculoşi pentru viaţă, atrage atenţia studiul realizat în opt ţări din emisfera nordică."Este foarte îngrijorător faptul că observăm concentraţii de mercur în continuă creştere în organismul unor animale din zone întinse ale cercului polar de nord", în pofida măsurilor de limitare a emisiilor de mercur luate de ţările din Europa de Nord, dar şi de America de Nord şi Rusia, susţin cercetătorii AMAP (Arctic Monitoring and Assessment Program). Emisiile de mercur au crescut în alte zone ale lumii, în special în China, ţară care este în prezent cel mai mare poluator cu mercur din lume, fiind responsabilă de aproape jumătate din emisiile totale de mercur de pe planetă), mai spun cercetătorii AMAP. Aceştia vor prezenta, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Copenhaga, raportul "Arctic Pollution 2011", obţinut de către AP. Un alt raport, prezentat la începutul săptămânii la întâlnirea a circa 400 de oameni de ştiinţă, a evidenţiat faptul că topirea gheţarilor va duce la creşterea nivelului mării cu circa 1,6 metri în acest secol. Ambele studii vor fi trimise secretarului de stat american Hillary Clinton şi miniştrilor de Externe ai Rusiei, Canadei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei, Finlandei şi Islandei la Consiliul Artic care va avea loc săptămâna viitoare. Potrivit raportului de poluare al AMAP, urşii polari, balenele beluga şi focile se numără printre speciile în organismul cărora s-au găsit niveluri ridicate de mercur, în zonele polare canadiene şi în Groenlanda. Totodată, au fost găsite cantităţi semnificative de mercur şi în organismul altor animale din ţările nordice ale Europei. Mercurul din corpul urşilor polari poate conduce la un dezechilibru chimic în creier care afectează tot comportamentul animalului, supravieţuirea şi reproducerea sa, mai spune studiul. Urme de mercur au fost găsite şi în aproape toate tipurile de peşti sau crustacee. La anumite niveluri, mercurul poate afecta dezvoltarea sistemului nervos al fetusului sau al unui copil mic în cazul în care mama sau copilul au consumat fructe de mare în exces. Potrivit OMS, în părţile lumii în care hrana are la bază peştele, există o rată mai mare a copiilor cu dificultăţi psihice. Comunităţile de inuiţi sau eschimoşi din zonele artice au, de asemenea, de suferit din cauza poluării cu mercur pentru că vânează şi se hrănesc cu carne de focă şi de balenă. /Adevărul,

http://www.adevarul.ro/actualitate/verde/Arctica-in_pericol-_Emisiile_globale_de_mercur_ar_putea_creste_cu_25-_pana_in_2020_0_475752701.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

A.B.A Jiu a primit finanţare pentru două din cele şapte lucrări de investiţii

Prin Hotărârea de Guvern nr. 431/27 aprilie 2011, Administraţiei Bazinale de Apă Jiu i-a fost aprobată finanţarea a două lucrări de investiţii: “Punerea în siguranţă a barajului Valea de Peşti”, judeţul Hunedoara, şi “Regularizarea râului Amaradia în zona localităţii Melineşti – confluenţă râu Jiu”, judeţul Dolj. Finanţarea celor două obiective de investiţii se realizează din împrumutul acordat României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului “Investiţii prioritare în domeniul gospodăririi apelor”. Lucrarea “Punerea în siguranţă a barajului Valea de Peşti a fost promovată de către Administraţia Bazinală de Apă Jiu în anul 2003, iar cea de-a doua – “Regularizarea râului Amaradia, în zona localităţii Melineşti – confluenţă râu Jiu”, în anul 2006. “Aşa cum se cunoaşte, conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu face o serie de propuneri de lucrări în fiecare an, iar Administraţia Naţională Apele Române le transmite mai departe la Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar acolo, în urma unor analize, sunt aprobate lucrările în ordinea priorităţilor”, se arată într-un comunicat de presă. “Pe lângă aceste două lucrări aprobate deja, există un portofoliu de alte 5 lucrări avizate la nivelul Ministerul Mediului şi Pădurilor, urmând a se stabili modul şi sursa de finanţare”, precizează Cosmin Călin, director A.B.A Jiu. Guvernul, prin hotărârea dată, a aprobat pentru proiectul de la Valea de Peşti suma de 35,6 milioane de lei şi o durată de realizare de 18 luni, iar pentru cel de-al doilea proiect, “Regularizarea râului Amaradia, în zona localităţii Melineşti – confluenţă râu Jiu” - suma de 58 de milioane de lei cu durată de execuţie de 36 de luni.“Amintim că aceşti bani vor fi alocaţi prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor din împrumutul de la BDCE”, se mai arată în comunicat. (Indiscret)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Lupta pentru amenajarea raului Somes incepe in 2 iunie

Licitaţia pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţie a lucrărilor de deviere a Someşului Mic, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, s-a amânat până luna viitoare. Amenajarea Someşului implică şi lucrările de deviere a râului, din zona aeroportului, care să permită construcţia noii piste de aterizare-decolare, de 3.500 de metri. Având în vedere complexitatea întregului proiect, societăţile interesate au solicitat ca termenul licitaţiei să se amâne cu peste două săptămâni. Astfel, conform informaţiilor transmise de reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABAST), licitaţia se va deschide în 2 iunie. Contractul a fost evaluat la peste 101 milioane de lei. Unul dintre cele mai importante contracte de lucrări va fi scos la bătaie de ABAST în 2 iunie. Licitaţia urma să se desfăşoare în 13 mai, însă având în vedere volumul documentaţiei solicitate, operatorii economici interesaţi au solicitat amânarea termenului. S-a decis ca această licitaţie să se deschidă în 2 iunie. Sper ca până atunci toate societăţile interesate să aibă timp suficient pentru a-şi pregăti ofertele, a transmis purtătorul de cuvânt al ABAST, Luminiţa Petre. Amenajarea râului Someşul Mic, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca - execuţie şi proiectare - a fost estimată la peste 101 milioane de lei, urmând ca lucrările să se deruleze pe o perioadă de maximum cinci ani. Potrivit planului ABAST, se vor efectua lucrări pe Someşul Mic şi afluenţi - Becaş, Murători, Zăpodie, Nadăş. Lucrările constau în amenajarea albiei, devierea cursului în zona aeroportului, îndiguire, ziduri de sprijin şi consolidări de mal pe Someşul Mic şi pe afluenţi. Consiliul Judeţean Cluj se aşteaptă ca acest contract să se atribuie cât mai repede, având în vedere că lucrările de deviere a Someşului reprezintă o condiţie obligatorie pentru realizarea noii piste de aterizare-decolare a aero-portului. În prezent, administraţia judeţeană a deschis procedura de atribuire pentru prima etapă a proiectului noii piste, ce implică lucrări de până la 2.100 de metri. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, cel care coordonează comisia acestei licitaţii, a afirmat că va mai dura câteva zile până când se vor putea pronunţa asupra câştigătorilor. "Deocamdată, suntem de abia la etapa de calificare. Sper ca săptămâna aceasta să putem merge mai departe la analiza ofertei tehnice şi financiare, pentru ca, în final, să anunţăm câştigătorii", a spus Radu Bica. La rândul său, preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe, a anunţat că imediat ce vor fi terminate lucrările de deviere a Someşului, noua pistă a aeroportului va putea fi continuată până la 3.500 de metri. "Acum, cursul Someşului este unul şerpuit şi trebuie adus paralel cu zona unde dorim să amenajăm pista. Prima porţiune, de 2.100 de metri, din această pistă poate fi realizată, însă până la 3.500 de metri este nevoie mai întâi de finalizarea lucrării de deviere a cursului Someşului. Din câte am fost informaţi de Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, această lucrare are nevoie de un an, un an şi jumătate, apoi vom putea continua cu proiectul pistei", a informat Tişe. / Ziua de Cluj

Teme similare

O noua fata pentru Canalul Morii

Tronsonul Canalului Morii cuprins între strada Regele Ferdinand şi Piaţa Mihai Viteazu a fost reabilitat. Clujenii sunt invitaţi să se plimbe în zona pietonală nou creată.Primarul Sorin Apostu a inaugurat azi tronsonul reabilitat al Canalului Morii cuprins între strada Regele Ferdinand şi Piaţa Mihai Viteazu. Zona a fost complet igienizată. Clujenii vor putea savura în curând şi o cafea la terasele ce vor amenajate în zona pietonală creată de-a lungul tronsonului reabilitat al Canalului Morii. „Este, aş îndrăzni să spun, un eveniment istoric, o demonstraţie pe care am dorit să o fac tuturor celor care s-au îndoit şi tuturor celor care s-au opus acestui proiect. Am vrut să arăt că se poate ca zona Canalului Morii să fie o oază de linişte şi relaxare pentru oraş şi nici într-un caz o zonă plină de mizerie şi gunoaie. Am finalizat acest prim sector şi vrem să mergem mai departe să modernizăm toate părţile Canalului Morii. Avem aici o investiţie de 1,6 milioane de lei care se traduce prin mărirea suprafeţei pietonale, unde vor fi amplasate nouă terase. Dacă altădată această zonă era de ocolit din cauza gropilor şi a mirosurilor emanate de Canalul Morii, acum s-a transformat într-o zonă benefică pentru oraş. Acesta este unul dintre numeroasele puncte care vor închide puzzle-ul pentru Cluj-Capitală Culturală Europeană în 2020”, a declarat primarul Sorin Apostu cu ocazia inaugurării primului tronson reabilitat al Canalului Morii. Nouă terase pe malul Canalului: Licitaţia pentru amenajarea celor nouă terase a fost programată pentru data de 20 mai. Accesul auto în zonă va fi permis doar celor care au curţi, fiind deja montate bariere care să restricţioneze accesul cu autovehiculele. Lucrările de reamenajare a Canalului Morii au fost realizate de firma sibiană Concefa, valoarea acestora fiind de peste 1,6 milioane de lei. Lucrările au început în primăvara anului 2010 şi ar fi trebuit finalizate până luna trecută. Din cauza întârzierilor, executantul a fost penalizat de Primărie. „Noi suntem extrem de severi cu termenele. Din pricina întârzierii în finalizarea lucrărilor, practic partea electrică, stâlpii de iluminat, au fost executaţi gratuit, din banii constructorului”, a precizat primarul. Reprezentantul Concefa a explicat că întârzierea a fost cauzată în principal de condiţiile meteo nefavorabile. Lucrările au fost realizate în două etape. În prima etapă s-au construit ziduri de sprijin din beton armat amprentat pe fiecare mal al tronsonului şi a fost acoperit fundul albiei cu beton. În etapa a doua, zona aferentă parcărilor a fost amenajată în scop pietonal, prin pavare cu piatră cubică, circulaţia auto fiind limitată numai pentru riverani. Urmează zona străzii Argeş: De asemenea, în zonă a fost modernizat iluminatul stradal, iar strada Andrei Şaguna a fost reabilitată prin pavare cu piatră cubică. În plus, au fost montate de-a lungul Canalului Morii 16 bănci cu jardiniere şi 15 coşuri de gunoi. Primarul a promis că lucrările de modernizare a Canalului Morii vor continua, chiar dacă momentan proprietarii gheretelor din zona străzii Argeş se împotrivesc în instanţă proiectului municipalităţii. „Zona ar trebui să se extindă şi cu ceea ce se întâmplă astăzi în Piaţa Mihai Viteazu, unde unii consilieri s-au opus planurilor noastre de decopertare a Canalului Morii”, a subliniat edilul./ Monitorul de Cj

Teme de mediu

La poluare inainte-E oficial: Romplumb a primit autorizatia integrata de mediu

Agentia Regionala de Protectia Mediului Cluj a emis autorizatia integrata de mediu societatii Romplumb, astfel ca aceasta poate polua… in legalitate. Directorul Romplumb, Vasile Uta, a spus ca autorizatia prevede aplicarea unor masuri pentru reducerea poluarii. “Da, s-a eliberat, chiar am primit-o in original. Noi va trebui sa ne incadram in ceea ce inseamna reglementarile prevazute in autorizatia integrata de mediu, si tot ce inseamna obligatiile in acea autorizatie. Fata de ce a fost, va trebui sa mai luam niste masuri pentru reducerea poluarii, astfel incat, acel putin care a ramas, sa fie rezolvat. Sunt si alte lucruri, interne, care tin de inregistrari, evidente, materie prima, si altele”, a declarat Vasile Uta. /Ziarmm

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Asigurarea stării favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani-Gurghiu

La Cabana Trocuţa – Sovata a avut loc, recent, dezbaterea publică cu tema conştientizarea şi implicarea factorilor locali în implementarea acţiunilor de reabilitare a habitatelor prioritare în cadrul sitului NATURA 2000 Călimani-Gurghiu, ce fac parte din proiectul "Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani-Gurghiu”. În cadrul proiectului "Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI CălimaniGurghiu”, finanţat prin componenta Natura şi Biodiversitate a programului LIFE+ al Comisiei Europene, în perioada 3-13 mai, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, în parteneriat cu Direcţia Silvică Mureş, derulează o acţiune de plantare a 15.000 puieţi de anin negru (Alnus glutinosa), în Defileul Mureşului Superior. Activitatea este o componentă a măsurii de reabilitare a unei suprafeţe de 10,58 hectare din habitatul prioritar la nivel european 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Pandion, Alnion incanae, Salicion albae). Aceasta reprezintă unul din obiectivele majore de conservare la nivelul sitului NATURA 2000 CălimaniGurghiu şi nu numai, întrucât ponderea habitatului este redusă, are un rol ecologic deosebit de important, iar presiunea antropică tinde să-l afecteze tot mai accentuat. Valoarea ecologică deosebită a acestui habitat constă în concentrarea în aceste păduri de luncă a unor eşantioane reprezentative de specii de interes conservativ, biodiversitatea fiind mult mai bogată comparativ cu alte tipuri de păduri. Astfel, în Defileul Mureşului Superior, în sectorul de luncă, se regăsesc numeroase specii de mamifere, păsări sălbatice, reptile, amphibieni şi nevertebrate, al căror habitat face obiectul reabilitării. De asemenea, importanţa aninului negru este deosebită, întrucât valorifică staţiunile cu exces de umiditate, extrage o mare cantitate de apă din sol, contribuind la asanarea acestuia şi la protecţia malurilor în faţa proceselor erozionale. Plantările vor fi efectuate în gropi cu compost, cu puieţi de 2 ani, proveniţi din populaţii naturale, care vor intra în asociaţie cu răchita, salcia, frasinul comun şi alte specii caracteristice malurilor râului Mureş în sectorul Deda-Topliţa. Acţiunea de reabilitare a acestui tip de habitat a debutat în cursul lunii decembrie 2010, când Direcţia Silvică Mureş a eliminat exemplarele de salcam din Defileul Mureşului, specia fiind invazivă în acest sector şi nespecifică asociaţiilor vegetale naturale. Cuvântul Liber MS

Teme de mediu

Elevii au participat la "Ziua Pământului"

În ziua de 22 aprilie s-a sărbătorit în întreaga lume civilizată cea de-a 41- a aniversare a „Zilei Pământului", după ce în anul 1970 un congresman american a propus ca Pământul, această casă a noastră, a tuturor să fie omagiat prin manifestări festive. În acest an, ziua de 22 aprilie a coincis cu Vinerea Mare şi cu vacanţa elevilor, acesta fiind motivul pentru care şcolile din Luduş au amânat cu o săptămână manifestările dedicate sărbătorii. Plantări de puieţi. Una dintre activităţile desfăşurate de elevii de la Şcoala Generală Nr. 1 Luduş, director Cornelia Căpuşan, s-a desfăşurat pe un teren indicat de Ocolul Silvic Luduş, acolo unde elevii însoţiţi de părinţi şi profesori au plantat un număr de 200 de puieţi de arbori. Această acţiune a făcut parte dintr-un proiect „Salvaţi pădurea!", iniţiat şi coordonat de învăţătoarea Monica Russu de la clasa a IV-a. La şcoala din Luduş s–a aplicat o parte dintr-un proiect mai amplu al Inspectoratului Şcolar Judeţean, care este patronat de Organizaţia „Salvaţi copiii". Cornelia Căpuşan spune că şcoala pe care o conduce face parte dintre cele nouă şcoli cuprinse în Proiectul care îi învaţă pe copii să scrie şi să propună proiecte, unele dintre acestea fiind premiate. Elevii Tudor Bălaş, Cătălin Sologub şi Andra Fărcaş au creat un blog în cadrul unui proiect iniţiat de DSP Mureş prin care iniţiatorii doresc să formeze în rândul copiilor o conduită alimentară sănătoasă. Dar, despre celelalte proiecte cu altă ocazie. Concurs pe teme ecologice. La Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu" Luduş, Cercul pedagogic al profesorilor de geografie din zona Luduş – Iernut – Sărmaşu al cărui coordonator este Adrian Banea, directorul şcolii din Luduş, s-a desfăşurat un concurs al cărui principal scop a fost acela de a sensibiliza elevii şi profesorii în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător şi ecologizarea zonei în care trăim. „Avem datoria morală de a conştientiza tinerii că un mediu curat nu face nimic altceva decât să păstreze o planetă sănătoasă pentru noi şi pentru generaţiile viitoare", spune Adrian Banea. Concursul a fost structurat pe două părţi – practică şi teoretică şi a cuprins trei probe. Împreună cu ing. Florin Nistor de la Administraţia Bazinală dec Apă Mureş, secţia Luduş, concurenţii au ieşit pe digul de protecţie al oraşului, unde au primit informaţii interesante despre zona îndiguită a Luncii Mureşului şi Podişul Transilvaniei. Apoi, fiecare echipaj a prezentat o lucrare practică în care a arătat principalele surse de poluare şi de degradare a mediului, după care au dat răspunsuri la problemele teoretice. Răspunsurile fiind foarte bune, departajarea finală s-a făcut la punctaje apropiate, iar proba practică a stabilit… clasamentul final. Pe primul loc s-a clasat echipajul format din elevii Daniel Suciu, Alexandru Mureşan şi Adelin Timar, pregătit de prof. Raluca Popa de la Şcoala Generală Sînger. Pe locurile următoare s-au clasat: Şcoala Generală „Ioan Vlăduţiu" şi „I. Th. Oltean" Luduş (prof. Antoniu Berar şi prof. Horaţiu Roman), Gabriela Coman, Letiţia Macavei şi Andreea Robu; Şcoala Generală Nr. 1 Luduş (prof. Marcela Berar), Ruxandra Boca, Szekely Eugen, Cristian Bârlean; Şcoala Generală Sărmăşel Gară ( prof. Stela Cătinean), Larisa Naciu, Cristina Cîmpean, Remus Bobiş; Şcoala Generală Iernut (prof. Adela Şerban), Alexandra Grigoreanu, Simona Moldovan, Rareş Belean. Succesul acestei primei ediţii îi determină pe organizatori ca la ediţia a II-a, cu sprijinul ISJ şi a Societăţii de Geografie din România, filiala Mureş, concursul să primească un caracter judeţean. Mai mult, Adrian Banea spune că şi-a propus, la fel ca şi colegii Mirena Roman, Horaţiu Roman şi Antoniu Berar ca în viitorul an şcolar fiecare elev să participe la un curs opţional care tratează istoria şi geografia locală. Punctul MS - Ioan A. Borgovan -

Bani pentru reţea de apă

Consiliul Judeţean Arad, Compania de Apă şi un consorţiu de firme au semnat contractul pentru asistenţa tehnică pentru managementul proiectului „extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Arad”. Contractul semnat este parte a unui proiect care beneficiază de fonduri europene şi are o valoare de 14,9 milioane de lei. În urma contractului semnat astăzi un consorţiu de firme româneşti, despre care preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, a afirmat că are o mare experienţă în gestionarea proiectelor pe fonduri europene, va realiza proiectele tehnice pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în Ghioroc, Cuvin, Miniş, Păuliş, Lipova, Nădlac, Ineu, Pecica şi Pâncota. Pe lângă beneficiile aduse locuitorilor judeţului, acest proiect va contribui şi la îmbunătăţirea calităţii mediului. West TV AR – ştiri -

CL, Aquaserv şi preţul apei

Aşa cum am promis săptămâna trecută, ne-am documentat asupra unui subiect care poate provoca noi conflicte, procese penale şi chiar compromiterea unui proiect de 110 milioane de euro. Pentru că anul acesta consilierii locali din Reghin nu au votat o creştere a preţului apei cu 7%, operatorul regional de apă şi canalizare, Compania Aquaserv SA a emis o scrisoare acum două săptămâni prin care sublinia că nu va achita redevenţa (adică acea chirie pentru utilizarea reţelei), deoarece penalităţile acumulate pentru lipsa unui vot în Consiliu s-au ridicat la acelaşi cuantum. Executivul a susţinut că între redevenţă şi votul consiliului nu ar trebui să existe o legătură directă deoarece consiliul reprezintă legislativul unei administraţii locale. Ce am aflat? Interfaţa dintre primării şi Aquaserv este ADI-AQUA-INVES, o suprastructură căreia, toate autorităţile locale, prin hotărâre de Consiliu au cedat printr-un contract de delegare gestiunea implementării proiectelor operatorului regional, Lokodi Edita fiind împuternicită să semneze contractele. În cadrul acestui contract, există un capitol care se referă la politica tarifară şi care spune că până în iulie 2013 apa potabilă va avea un preţ unitar la nivelul operatorului regional, şi anume 3,4 RON/mc. Chiar dacă consilierii sunt de acord sau nu, în 2013 nu li se va mai supune la vot acest preţ, ci efectiv se va regăsi pe facturile cetăţenilor. Propunerea de creştere treptată, care trebuie să treacă prin Consiliu, are trei motive: populaţia nu va avea un şoc atât de mare peste doi ani; banii acumulaţi din diferenţa de preţ vor putea fi alocaţi pentru investiţii; există o cerere expresă de creştere a preţului apei cu 7% pentru a putea accesa un proiect în valoare de 110 milioane de euro prin POS Mediu, bani care vor fi folosiţi în investiţii şi din care Reghinului îi revin 14 milioane de euro. Cele şapte procente se cer pentru că în acest proiect Aquaserv va trebui să vină cu o contribuţie de 10%, bani care vor fi accesaţi printr-un credit, iar majorarea solicitată va acoperi rata creditului respectiv. Vă reamintim că, în urmă cu o lună de zile chiar ministrul Bórbély Lászlo a semnat contractul de finanţare de 110 milioane de euro. Concluziile...Cu toate că în 2013 preţul apei va fi de 3,4 RON/mc (la ora actuală preţul apei la Reghin este de 1,8 RON/mc), consilierii se încăpăţânează să nu voteze o majorare a cărui efecte pot fi majore: Chiar dacă acum nu votează o creştere de 7%, consilierii au fost de acord cu creşterea preţului în momentul în care au semnat contractul de delegare cu ADI AQUA INVEST. O astfel de decizie duplicitară se poate transforma chiar în proces penal; Primăria pierde redevenţa pe primul trimestru din cauza penalităţilor aplicate de Aquaserv; Compromiterea unei investiţii de 110 milioane de euro în Mureş şi Harghita, din care Reghinului îi revin mai mult de 10%, adică 14 milioane de euro; Un conflict deschis cu conducerea judeţului, dar şi cu ministrul Bórbély Lászlo care a ajutat foarte mult Reghinul. Punctul MS

Primăria Turda atrage fonduri pentru siturile contaminate

Viceprimarul Mircea Irimie a declarat cu ocazia unei "mese rotunde" că Turda a depus un proiect de finanţare pentru primul program pilot dedicat celor peste 1.000 de situri contaminate din România. "Turda este parte a programului alături de Primăria Câmpina. Localitatea noastră este inclusă cu cele trei situri cu o valoare de peste 24, 5 milioane de euro pentru decontaminarea sitului din Poşta Rât cu o suprafaţă de 10 hectare" spune Irimie. Proiectul intitulat “Reabilitare Poşta Rât” a ajuns în faza etapei de încadrare. Consiliul Local al municipiului Turda este titular al proiectul “Reabilitarea siturilor poluate istoric - depozit deşeuri periculoase fosta UCT–Poşta Rât, Turda”. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că în România sunt peste 1.000 de situri contaminate, care sunt monitorizate de Garda de Mediu. "Noi, prin Garda de Mediu, prin autorităţile care au responsabilitate în acest domeniu, verificăm şi avem o monitorizare a acestor situri, dar o să vin cu o notă în Guvern să fim şi mai stricţi şi mai precauţi’, a subliniat ministrul. TurdaNews CJ – Daciana Derda –

Nicolae Ioţcu a făcut, astăzi, un tur al judeţului!

A inaugurat noua staţie de epurare de la Săvârşin şi a verificat stadiul lucrărilor de la Juliţa şi Bata. Nicolae Ioţcu a văzut, astăzi, stadiul lucrărilor de construcţie la drumul Juliţa- Mădrigeşti. Preşedintele Consiliului Judeţean Arad a constatat că lucrările se desfăşoară conform graficului, inaugurarea acestui drum urmând a se face în luna iulie. Valoare totală a investiţiilor este de 56.324.534 lei, proiectul fiind finanţat pe Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2, iar contribuţia CJA este de 929.606 lei. Lungimea drumului reabilitat este de 24,671 Km. „Prin realizarea acestei investiţii, vom creşte atractivitatea zonei pentru turismul balnear şi de odihnă şi pentru noi investiţii. Suntem convinşi că drumul va stimula crearea de noi locuri de muncă şi atragerea de investiţii străine în zonă, precum şi creşterea numărului de turişti care vizitează staţiunea Moneasa pentru sejururi scurte”, a spus preşedintele CJ Arad. În comuna Săvârşin, Nicolae Ioţcu a inaugurat 10 km de reţea de canalizare şi Staţia nouă de epurare.,,Prin Ordonanţa de Guvern 7 /2006, am reușit să accesăm fonduri pentru construirea reţelei de canalizare şi Staţia de Epurare în comuna noastră. Suntem deosebit de mândri că acest proiect s-a finalizat şi vom continua să atragem fonduri pentru comunitatea noastră. Am reuşit să accesăm şi măsura 322, care cuprinde lucrări de modernizare a DC Săvârşin- Troaş, modernizarea străzilor, înfiinţare Cămin de Bătrâni precum şi dotarea Căminului Cultural,, a declarat Gheorghe Pleş primarul comunei Săvârşin. Nicolae Ioţcu a vizitat, apoi, lucrările de ranforsare la DJ 682 Ostrov- Bata, finanţate din bugetul CJA şi care trebuie finalizate în luna iunie a acestui an. ,,Am efectuat acest turneu prin judeţ, astăzi, pentru a mă informa la faţa locului, de modul în care se desfăşoară o serie de lucrări la infrastructura rutieră, investiţii pe care Consiliul Judeţean le are în contractare. Consider că sunt deosebit de importante aceste vizite şi am invitat alături de mine şi mass media arădeană, care poate spune că a avut astăzi o zi cu preşedintele prin judeţ. Mulţumesc pe această cale şi administraţiilor locale care ştiu să se implice în atragerea de fonduri pentru comunităţile lor, iar rezultatele lor se văd,, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedinte CJArad. www.ArTvNews AR

Oaza Mureşului, la mâna voluntarilor

Oaza Mureşului, în lucrări de amenajare. Aproximativ 80 de elevi de clasele a XI- a, de la Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” şi Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta” alături de iniţiatorii proiectului „Oaza Mureşului” au început să formeze potecile viitorului loc de recreere. „Am iniţiat o acţiune de voluntariat care constă în amenajarea acestei zone sălbatice de pe malul Mureşului, pe care am ales să o numim „Oaza Mureşului”. Activităţile vor dura toată ziua. Până la ora prânzului avem deja 80 de voluntari, iar mai târziu aşteptăm şi voluntari studenţi de la UVVG Arad”, a declarat Sebastian Popescu, secretar Consiliul Local Civic Arad. Zsolt Torok, iniţiatorul proiectului şi o persoană emblematică pentru Arad, ne spune: „În momentul în care hectare întregi de pădure sunt tăiate în întreaga lume, noi avem obligaţia să valorificăm tot ce avem. Nu avem de făcut foarte multe, ci doar să ne uităm în ograda noastră. Tot proiectul se bazează pe voluntariat. Vrem să trezim conştiinţa arădenilor şi să le spunem cât de valoros poate să fie un astfel de teren. Vârstnicii şi cei care nu au posibilităţi să meargă departe vor putea să se delecteze cu o plimbare plăcută aici, să se simtă în natură, iar pentru tineri acest loc poate să reprezinte un loc de joacă mai sălbatic decât parcurile amenajate”. Jurnalul Arădean AR - V.G. -

Peste 90 de voluntari şi sute de tineri au ecologizat Parcul Municipal din Câmpia Turzii

Primăria municipiului Câmpia Turzii, în colaborare cu Asociaţia pentru Promovarea Incluziunii Sociale (APIS) din localitate, a organizat o acţiune de ecologizare, cu sprijinul unor voluntari din municipiu, ca acţiune componentă a Săptămânii Naţionale a Voluntariatului. Aceasta a avut drept scop conştientizarea şi dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor municipiului şi în mod special al tinerilor . Astfel, specialişti în domeniul protecţiei mediului şi ecologiei , împreună cu tinerii voluntari, sub egida : ECOLOGIA DE LA ŞTIINŢĂ LA CONŞTIINŢĂ, au participat la o serie de acţiuni practice: distribuire de pliante informative ce cuprind procedurile de colectare selectivă a deşeurilor, colectarea selectivă a deşeurilor abandonate, curăţarea crengilor uscate ale copacilor, văruirea arborilor, văruirea bordurilor aleilor, creşterea densităţii arboricole prin plantare de puieţi, plantare flori în rondourile existente. Baza materială necesară acţiunii a fost asigurată de către Primăria Municipiului Câmpia Turzii, S.C.Domeniul Public SA şi SLCIAS SA. În cadrul Săptămânii Voluntariatului, astăzi se desfăşoară activitatea de ecologizare a parcului mare, în colaborare cu autorităţile locale, şcoli şi toţi cetăţenii care vor să pună psul la o treabă bună şi un sistem voluntar. Participarea este destul de numeroasă. Se pare că ceea ce am iniţiat noi în Câmpia Turzii, pentru voluntariat, va avea efect. Sperăm să ţinem stindardul acesta sus şi să mobilizăm cât mai multă lume pentru o implicare cât mai mare în viaţa socială", a declarat Zoltan Kovacs, preşedintele APIS Câmpia Turzii.

La acţiune au participat aproape 100 de voluntari şi circa 450 de tineri de la şcolile din municipiu. TurdaNews CJ – Raluca Pop –

„Ziua Biodiversităţii”

Elevi de la mai multe şcoli şi licee din municipiul Deva vor participa la un concurs pe teme de biodiversitate şi vor putea afla totul despre protejarea şi conservarea mediului înconjurător, prin intermediul unui eveniment care va avea loc marţi, 17 mai, în sala mică a Casei de Cultură „Drăgan Muntean” din reşedinţa judeţului, fiind organizat de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu”. Manifestarea va începe la ora 12:00 şi are scopul de a marca „Ziua Biodivesităţii”. În cadrul acesteia, Stelian Radu, doctor în silvicultură, fost director al Parcului Dendrologic din Simeria va face o prezentare în Power Point în faţa publicului format din elevi, iar aceştia vor avea ocazia să câştige mai multe cărţi prin participarea cu succes la un concurs pe tema biodiversităţii. În data de 22 mai, se celebrează, la nivel mondial, „Ziua Diversităţii Biologice”. 2010 a fost declarat „Anul Internaţional al Biodiversităţii”, iar perioada care îi urmează, 2011-2020 este declarată „Deceniul Biodiversităţii”./Servus HD - Oana Bimbirică –

Ziua Păsărilor şi a Arborilor cu panseluţe, petunii şi garofiţe

Elevii clasei a III-a A de la Şcoala Eco-Europeană "Andrei Şaguna" din Deva au ales să sărbătorească într-un mod aparte data de 10 mai - Ziua Păsărilor şi a Arborilor. Coordonaţi de învăţătoarea Anca Dan, aceştia s-au înarmat cu panseluţe, petunii şi garofiţe pe care le-au plantat în curtea şcolii. Prichindeii au dat viaţă unui rond de flori multicolore, înfrumuseţând astfel zona verde a unităţii de învăţământ. Copiii au adus plantele la şcoală încă de săptămâna trecută, însă din cauza vremii urâte au reuşit să le planteze abia în cursul zilei de ieri, când au sărbătorit în avans Ziua Păsărilor şi a Arborilor, pe care au cumulat-o cu Ziua Europei. “Bunicul unuia dintre copii ne-a ajutat şi a săpat pâmântul, iar elevii s-au ocupat de plantarea florilor. Ei sunt împărţiţi pe patru grupe, iar de acum încolo fiecare va avea o anumită zi în care trebuie să se ocupe de îngrijirea muncii pe care au depus-o”, a declarat învăţătoarea Anca Dan. Acţiunea elevilor nu a fost prima de acest gen, întrucât acordă mare grijă mediului înconjurător şi obişnuiesc să participe periodic la activităţi de ecologizare./Adevărul de Seară HD

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Proiecte cu bani de imprumut la Doclin

DOCLIN - Chiar dacă s-a împrumutat de la bancă, administraţia din Doclin şi-a propus ca toţi cetăţenii să aibă apă la robinet. Cu banii obţinuţi în urma unui proiect depus pe Măsura 3.2.2, în această perioadă, în comuna Doclin şi în satul aparţinător Biniş, se află în plină desfăşurare lucrările ce se vor finaliza cu realizarea unei reţele de apă şi canalizare şi a unei staţii de epurare. „Este vorba despre un proiect în valoare de trei milioane de euro ce prevede alimentarea cu apă pentru toţi locuitorii din cele două localităţi, mai exact 500 de case. Şi asta se va întâmpla în toamna acestui an, în luna septembrie“, ne-a spus Dănuţ Oană, primarul comunei Doclin. Chiar dacă de la Consiliul Judeţean s-au primit doar 200.000 de lei, reprezentanţii primăriei au găsit soluţii şi au contractat un credit pe termen scurt. Dar pentru care acum se plătesc dobânzi şi comisioane imense. „Avem destule probleme, însă trebuie să le facem faţă aşa cum putem. Abia reuşim să ne plătim energia, carburanţii pentru microbuzul ce transportă elevii sau salariile…“, a mai spus primarul. Pe lângă această lucrare, Doclinul mai are alte trei proiecte depuse pentru care se aşteaptă finanţarea sau aprobarea. Este vorba despre realizarea unui drum agricol de 10 km ce leagă cele două sate, Tirol şi Biniş, cu o valoare de un milion de euro, înfiinţarea unui centru de informare turistică la Doclin (200.000 de euro) şi încă un proiect ce vizează construirea unui stadion comunal. „Proiectul pentru stadion a fost deja câştigat, am organizat şi licitaţia pentru execuţie, numai că Guvernul nu ne-a virat încă banii“, a mai spus Oană. (www.caon.ro)

Ne vor sufoca deseurile si amenzile

BOCŞA - Groapa de gunoi de la Bocşa, unde ajung deşeurile din multe localităţi, inclusiv de la Reşiţa, nu este altceva decât o porţiune de pământ îngrădită neglijent. În acest morman de gunoi am găsit copii, femei, bărbaţi şi câini, cu toţii scormonind sau cărând în spate saci cu resturi. Pe lângă această problemă a sărăciei extreme, există şi cea a protecţiei mediului, aspect pentru care se pot da amenzi usturătoare dacă se încalcă legislaţia în vigoare. Garda de Mediu Caraş-Severin a urmărit, la cele mai recente controale, situaţia depozitelor de deşeuri aflate în funcţiune, printre care şi Bocşa. „Situaţii necorespunzătoare s-au întâlnit la Oţelu Roşu, unde haldina arde în permanenţă, şi la Bocşa, unde s-au depozitat şi alte deşeuri decât cele prevăzute, depăşindu-se în plus şi capacitatea de depozitare. În ambele situaţii, administraţiile locale nu se implică suficient în asigurarea condiţiilor legale de funcţionare“, a spus Marius Cîrpean, şeful Comisariatului Judeţean de Mediu Caraş-Severin. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte punerea în practică a sistemului integrat de gestionare a deşeurilor în Caraş-Severin, există mari întârzieri, având în vedere că în luna iunie a acestui an se vor închide trei mari depozite (Bocşa, Oţelu Roşu şi Anina). În afară de cazul în care se va găsi o soluţie miraculoasă pentru rezolvarea problemei, toate deşeurile din judeţ vor sufoca haldina din Oraviţa, întrucât aceasta are termen de închidere abia în 2012.

(www.caon.ro)

Lectii despre importanta protejarii mediului

REŞIŢA - Două evenimente importante cuprinse în calendarul ecologic al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin sunt sărbătorite în aceste zile de instituţie. Este vorba despre Ziua Păsărilor şi Arborilor, celebrată în fiecare an în data de 10 mai, şi despre Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă, sărbătorită duminică, 15 mai. Pentru a marca cele două evenimente, reprezentanţii Agenţiei organizează întâlniri cu elevii din Reşiţa şi Bocşa. Materialele prezentate de aceştia cuprind informaţii referitoare la schimbările climatice şi la diversitatea faunei şi florei din Caraş-Severin. „La fel cum am procedat şi în anii trecuţi, colegii mei vor discuta cu elevii despre factorii care duc la aceste schimbări climatice. Vom insista asupra importanţei luptei împotriva schimbărilor climatice şi asupra măsurilor minime pe care le poate lua fiecare dintre noi pentru păstrarea unui mediu curat şi sănătos“, ne-a declarat directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, Ilie Chincea. (www.caon.ro)

AquaCaras inchide robinetele la Resita

REŞIŢA - O nouă întrerupere de apă ce va opera miercuri, 11 mai, între orele 8 şi 20, a fost anunţată de către AquaCaraş cu o zi înainte. Aceasta va afecta reşiţenii de pe Aleile Nedeea, Treptelor, Pantei, străzile Parcului, Canalului, Oituzului, Ţiglăriei, Carpaţi, Cozia, Rândunica, Izvorului, Nicolae Bălcescu, Romul Ladea, Ciocârliei, Vânătorilor, Alexadru Vlahuţă, Semenic, Gozna, Feroviarului, Avram Iancu, Siret, Ceretului, Ţerovei, Rândurile I, II, III şi IV, Vântului, Dorna, Căprioarei, Badea Cârţan, Vârfului, Dealu’ Mare, Simion Mangiuca, Nikolaus Lenau, Alunilor, Mierlei, Turturelelor, Vulturilor şi Banaduct. Potrivit celor de la AquaCaraş, alimentarea cu apă este sistată la solicitarea Hidroconstrucţia, pentru efectuarea de noi lucrări în cadrul ISPA. „AquaCaraş a solicitat constructorului Hidroconstrucţia să se încadreze în perioada de timp comunicată oficial“, se mai arată într-un comunicat remis redacţiei. La fel, şi municipalitatea a solicitat ca întreruperile de apă să se facă numai cu avizul autorităţilor locale, aşa cum au hotărât consilierii reşiţeni, şi cu înştiinţarea din timp a populaţiei. Însă în realitate lucrurile nu stau niciodată ca în solicitările de pe hârtie, în detrimentul consumatorilor.(www.caon.ro)

Exceptie pentru Comtim

Fostele ferme ale Comtim se vor excepționale și ca atare, să facă excepție de la normele legale existente. Pe principiul că e… fostă Comtim, ferma de la Grabați vrea să funcționeze chiar dacă este situată în loc nepermis. Consiliul Județean Timiș a impus o serie de reglementări și criterii obligatorii pentru fermele de porci, printre care și faptul că acestea au voie să funcționeze numai dacă sunt situate la cel puțin un kilometru față de drumurile naționale și orice localitate și la nu mai puțin de 500 de metri față de drumurile județene. Or, ferma de la Grabați se află la 270 de metri de drumul județean. Pe principiul că a fost construită înainte de apariția hotărârii CJ Timiș și că va avea parte de reabilitare și modernizare, actualii proprietari le cer consilierilor județeni să modifice hotărârea respectivă, pentru a beneficia de excepție. În acest caz, situația fermei de la Grabați ar deveni un precedent. Proiectul de hotărâre CJT chiar specifică acest lucru: „Fermele de creştere şiîngrăşare porci se vor amplasa la minim 500 m (…) faţă de orice aşezare umană şi drumurile naţionale, conform Ordinului nr. 536/1997 al Ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind modul de viaţă al populaţiei, şi 500 m faţă de drumurile judeţene. Prin excepţie, fermele de porci ale fostului Comtim care sunt supuse procesului de reabilitare/modernizare pot fi amplasate şi la distanţă mai mică” . Proiectul CJT are avizul comisiei de urbanism, amenajarea teritoriului, lucrări publice și protecția mediului, comisiei de sănătate și protecție socială și comisiei de administrație publică locală.(www.debanat.ro)

ARPM Timişoara primeşte proiecte privind calitatea aerului şi gestionarea apelor

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara informează factorii interesaţi din judeţul Timiş (autorităţi şi instituţii publice locale, organizaţii neguvernamentale, instituţii de învăţământ sau cercetare, agenţi economici, alte persoane fizice sau juridice) că pot face propuneri de proiecte, în luna mai, pentru actualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. Gabriela Lambrino, directorul ARPM Timişoara, a precizat că propunerile vor fi de importanţă naţională şi pot viza: calitatea aerului, protecţia atmosferei, schimbări climatice, cantitatea şi calitatea apei potabile, gestionarea apelor uzate, amenajarea cursurilor de apă, deşeuri şi substanţe chimice periculoase, protecţia naturii, biodiversitate, păduri, calitatea solului, reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate, dezvoltarea mediului urban şi a mediului rural, protecţia împotriva zgomotului, educaţie ecologică, dezvoltare durabilă şi calitatea vieţii, turism ecologic. Pentru proiectele de investiţii, acestea trebuie să aibă o valoare minimă de 210.000 lei, excepţie fac propunerile de proiecte referitoare la conştientizare şi educaţie ecologică.(www.ziuadevest.ro)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]