Cod-f-pc-4 revista presei 12-14 noiembrie 2013 cuprins


Redeschiderea minei de uraniu de la Grinţieş-Neamţ, o „fata morgana” pentru responsabilii de mediu



Yüklə 400,37 Kb.
səhifə27/27
tarix01.09.2018
ölçüsü400,37 Kb.
#76183
1   ...   19   20   21   22   23   24   25   26   27

Redeschiderea minei de uraniu de la Grinţieş-Neamţ, o „fata morgana” pentru responsabilii de mediu


Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, a declarat la Piatra Neamţ că pentru începerea exploatării zăcământului de uraniu din Neamţ va trebui reluată o lungă procedură a documentelor.

Ministrul Mediului nu ia în calcul posibilitatea redeschiderii minelor de uraniu din comuna Grinţieş-Neamţ prea curând. La finele unei vizite inopinate la depozitele de deşeuri periculoase din Neamţ, Rovana Plumb a declarat că proiectul Companiei Naţionale a Uraniului nu poate începe înainte de a se reface Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al perimetrului unde sunt situate minele.

„Mina nu are plan urbanistic zonal (PUZ), iar proprietatea a fost modificată. Noi am dispus Agenţiei de Protecţie a Mediului Neamţ să restituie toată documentaţia către agentul economic. Pentru obţinerea acordul de mediu sunt mai multe etape. Prima etapă este de schimbare a PUZ-ului. Dacă trece, apoi este vorba de hotărârea consiliului local. Mingea este la Consiliul Local Grinţieş după care putem discuta pe partea de procedură”, a precizat Rovana Plumb.

Problema a apărut după ce suprafeţele de teren împădurite sub care se află galeriile miniere au ajuns în proprietatea moştenitorilor boierului Sturdza prin procesul de retrocedare.

Minele de la Grinţieş sunt închise de la începutul anilor 2000

După perioada de documentare şi întocmire, noul PUZ va fi supus aprobării Consiliului Local Grinţieş. Odată obţinut votul legislativului local, pentru investitor (CNU) reîncepe procedura de obţinerea a acordului de mediu care presupune şi un studiu de impact prealabil.   Uraniul din Neamţ, sursă de combustibil pentru reactoarele de la Cernavodă Compania Naţională a Uraniului anunţase în vară că s-a găsit finanţarea necesară reluării activităţii. În urma prospecţiunilor făcute până în anul 2000, când gurile de mină au fost închise, specialiştii au concluzionat că în perimetrul Primatar-Grinţieş (Neamţ) - Tulgheş (Harghita), subsolul conţinea cel mai mare zăcământ de uraniu din ţară. „Vă pot spune că sunt şanse foarte mari de a găsi finanţare pentru deschiderea zăcământului de la Tulgheş-Grinţieş. Nu se va închide mina de la Crucea (judeţul Suceava - n.r.), ci se va dezvolta un alt perimetru care va îngloba resursa umană şi profesionalismul angajaţilor de la sucursala Suceava”, declara în luna august Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei citat într-un comunicat al Companiei Naţionale a Uraniului. Estimările avansate dinspre Ministerul Economiei arătau că uraniul extras din această zonă va asigura necesarul celor două reactoare de la Cernavodă, dar şi a celorlalte două reactoare ce ar putea fi date în folosinţă în următorii ani. Planurile au avut în vedere şi faptul că singura exploatare din ţară în funcţiune, cea de la Crucea-Botuşana (Suceava), ar putea fi închisă după ce licenţa de concesiune îşi va înceta valabilitatea (aprilie 2015). Guvernul a aprobat în şedinţa din 2 octombrie a.c. proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Deschiderea şi exploatarea zăcământului uranifer Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani şi Zona III”, din Grinţieş, judeţul Neamţ. Conform acestuia, valoarea totală a investiţiei este de 407,331 milioane de lei, din care 322 de milioane de lei reprezintă cheltuielile aferente lucrărilor de construcţii - montaj. În proiectul de hotărâre se mai preciza că durata de realizare a investiţiei este de 108 luni, capacitatea de exploatare medie anuală de minereu de uraniu este de 124.000 de tone, iar finanţarea va fi asigurată din surse proprii ale CNU SA Bucureşti, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei - Departamentul pentru Energie.



Adevarul Piatra Neamţ / http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/redeschiderea-minei-uraniu-grinties-neamt-fata-morgana-responsabilii-mediu-1_5283d5b2c7b855ff56f0de08/index.html

Şefii de la Mediu amână redeschiderea minei de uraniu


Zăcământul aflat în perimetrul Tulgheş (Harghita) - Grinţieş (Neamţ) este considerat cel mai bogat din ţară

Posibilitatea redeschiderii minei de uraniu de la Grinţieş a stârnit numeroase discuţii. Edilul comunei susţine că investiţia ar aduce bani frumoşi la bugetul local în urma taxelor şi impozitelor pe activitatea din minerit. „În primă fază, se vor crea în jur de 500 de locuri de muncă, iar în următorii doi ani se va ajunge la aproximativ 1.200 de angajaţi. Oamenii au trăit bine aici când a fost activitate minieră”, a spus Vasile Alexandroaia, primarul comunei Grinţieş.

El a făcut şi câteva simulări privind încasările la bugetul local pentru a vedea cum ar putea fi folosiţi banii: „Sunt multe lucruri de făcut în comună şi mi-aş dori ca, la sfârşitul mandatului, fiecare uliţă să fie asfaltată şi în fiecare curte să fie apă”.

Cât priveşte impactul asupra mediului ori sănătatea populaţiei, edilul spune că a discutat cu specialiştii de la Direcţia de Sănătate Publică, inclusiv cu cei de la Protecţia Mediului, Apele Române şi cu cei de la Compania Minieră a Uraniului şi nu ar trebuie să fie probleme: „Măsurătorile făcute nu au indicat o creştere a nivelului de radiaţii peste limita normală. Noi am primit asigurări că vor fi respectate toate condiţiile de mediu”.

Referendumul, o cheltuială inutilă?

În timp ce oamenii din Grinţieş vor redeschiderea minei, autorităţile judeţene cer referendum, nefiind convinse că demersul ar fi util. „Dacă se va impune, îl vom organiza, dar va fi o cheltuială inutilă. Eu cred că şi comunităţile alăturate sunt de acord cu redeschiderea minei”, susţine edilul din Grinţieş. Subiectul a fost dezbătut şi de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Culiţă Tărâţă, şi de omologul său de la Harghita, Borboly Csaba, ei fiind de părere că ar trebui consultată şi populaţia. „Este nevoie de locuri de muncă, dar nu oricum”, este convins Culiță Tărâță. Şi preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat, în luna septembrie, cu ocazia unei vizite la Piatra Neamţ, că va propune locuitorilor din comuna Tulgheș să se pronunţe în cadrul unui referendum: „Trebuie să se facă o conştientizare, oamenii să aibă posibilitatea să decidă şi să cunoască avantajele şi dezavantajele”.

Veşti proaste de la Ministerul Mediului: mina nu se va deschide prea curând
Cele circa 10 hectare pe care se întind galeriile aflate în conservare fac parte din suprafaţa retrocedată prinţilor Sturdza, care deţin în comuna Grinţieş 7.005 ha de teren. „Eu am purtat discuţii cu reprezentanţii familiei Sturdza şi, în principiu, sunt de acord, nu se vor opune”, a spus primarul Alexandroaia. Dincolo de aşteptările autorităţilor şi dorinţei localnicilor de a munci, există câteva probleme care trebuie rezolvate.

Aflată marţi, 12 noiembrie, într-o vizită de lucru în judeţul Neamţ, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, a venit cu veşti proaste: „Nu se pune problema, la acest moment, de redeschidere a minei, pentru că nu are PUZ, iar proprietatea a fost modificată. Prin urmare, am dispus Agenţiei de Protecţie a Mediului Neamţ, să restituie toată documentaţia către agentul economic”.

Potrivit primarului comunei Grinţieş, PUZ-ul nu ar fi un impediment. El a precizat că actele de retrocedare au fost încheiate în 2008, terenul este intabulat, dar în PUZ-ul vechi (care se reactualizează odată la 10 ani) figurează Romsilva. „Teoretic, s-ar putea rezolva până la sfârşitul anului, dar aşteptăm publicarea hotărârii de Guvern”, a spus Vasile Alexandroaia.

Pentru obţinerea avizului de mediu sunt mai multe etape, prima fiind schimbarea PUZ-ului. Apoi, acesta trebuie aprobat prin hotărâre de Consiliu Local, după care se va putea discuta şi din punctul de vedere al mediului.

Principalele temeri sunt legate de sănătatea oamenilor şi de turismul în zonă, însă trebuie să spunem că nici la acest moment, turiştii nu se înghesuie să vină în zonă. Cred că redeschiderea minei va anima localităţile şi va duce şi la dezvoltarea zonei Durău” - Vasile Alexandroaia, primarul comunei Grinţieş

Potrivit estimărilor, uraniul extras de la mina Grinţieş va asigura necesarul celor două reactoare de la Cernavodă, dar şi a celorlalte două reactoare ce ar putea fi date în folosinţă în următorii ani. /Evenimentul regional al Moldovei / http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/sefii-de-la-mediu-amana-redeschiderea-minei-de-uraniu--118258.html

Chelaru a dat de pământ cu Gold Corporation


Senator nemțean – artizanul principal al raportului negativ Roșia Montană

Senatorul nemțean Ioan Chelaru este unul dintre principalii artizani ai avizului negativ dat de Comisia parlamentară special consituită pentru analizarea cazului Roșia Montană. Prin raportul Comisiei a fost respins proiectul Guvernului, se recomandă o nouă lege cadru pentru realizarea exploatărilor aurifere și, de asemenea, a fost sesizat Parchetul pentru investigarea condițiilor în care licența de exploatare a fost transmisă gratuit de la o firmă a statului roman la compania canadiană.

”Firește că am votat pentru raport și împotriva proiectului propus de Guvern. Și să știți că a fost o comisie care chiar a muncit pe acest subiect. Am stat de vorbă cu toate părțile implicate, de la angajați din ministere, alți funcționari sau specialiști, cu reprezentanții investitorului, ai sindicatelor dar și cu cei de la ONG-urile de Mediu. A fost o activitate imensă și greoaie pentru că dincolode aceste discuții lămuritoare a fost destul de greu și ca noi, membrii Comisiei, să ne putem întâlni, de fiecare dată, în plen. Fiecare parlamentar din Comisie nu se ocupa doar de asta, avea de asemenea de onorat activitățile curente, de la prezenta la vot în plen, pe comisiile din care facem parte, activitatea din teritoriu etc. Dar ne-am mobilizat, am analizat problema pe toate părțile și am dat soluția corectă. Poate mai are de insistat pe partea de sprijinire viitoare a investitorilor dar, dacă se preia și recomandarea noastră privitoare la schimbarea cadrului legal, de va rezolva și această problemă”, spune senatorul nemțean.

În raportul negativ votat de Chelaru și alți 16 parlamentari (au fost și două abțineri) s-a propus și desecretizarea licenței de exploatare. Astfel s-ar putea afla cine a făcut presiuni sau a intervenit pentru ca licența inițială deținută de Minvest Deva (firmă a statului roman) să fie dată gratis către Compania Roșia Montană (care aparține canadienilor).

Comisia a anunțat și că va sesiza DNA și Parchetul General pentru anchetarea posibilelor încălcări ale legislației.

Întrebat dacă transferul gratuity al respective licențe de putea face de la o firmă de stat la una particular, cu capital străin, fără complicități din rândul salariaților statului, senatorul Chelaru a răspuns: ”E o întrebare retorică. Fiecare poate răspunde și cred că e evident. Dar nu Comisia parlamentară trebuie să ancheteze aceste presupuse ilegalități”. De asemenea și faptul că dacă nu ar fi apărut această Comisie nu s-ar fi aflat niciodată cum o firmă de stat a dat de pomană licența unui investitor străin este, pentru senatorul Chelaru iarăși un mister care ar fi trebuit cunoscut de mult.

Dincolo de faptul că o comisie parlamentară are un mandat clar și limitat, cea privitoare la exploatarea de la Roșia Montană a venit cu un rezultat surprinzător, contrazicând versiunea inițială cum că această comisie a fost creată pentru ca Victor Ponta să spună că trebuie sprijiniți canadienii. Nu numai că echipa din care a făcut parte și senatorul nemțean a dat peste cap calculele inițiale ci a mai și găsit ”capete de acuzare”.

Rămâne – tot în zona retoricii – că dacă astfel de fapte nu au fost descoperite, până acum, de instituțiile cu atribuții de anchetă, românul care-și caută dreptatea (de multe ori ascunsă sau ignorată chiar de instituțiile de stat) nu are altă speranță decât să se roage ca, și pe cazul lui, să fie înființată o Comisie Parlamentară Specială. Și atunci rezultă că ar trebui să mărim și mai tare numărul parlamentarilor, ca să fie destui pentru a se ocupa de fraudele pe care nu le vede Parchetul sau Poliția. Ziarul Ceahlăul / http://ziarulceahlaul.ro/chelaru-dat-de-pamant-cu-gold-corporation/


Primarul Rotaru nu a găsit întelegere la ministra Plumb


• el a abordat-o pe sefa Mediului, căreia i-a povestit despre lipsa unei retele de canalizare în colonia Bisericani • Garda de Mediu Neamt a sustinut că treaba nu e chiar asa de gravă precum o vede primarul •

Lipsa retelei de canalizare în colonia Bisericani nu s-a dovedit a fi percepută ca o problemă stringentă de către Rovana Plumb, care a primit asigurări de la sefii Gărzii de Mediu Neamt că nivelul poluării nu e asa cum l-a descris primarul. Ion Rotaru a întîmpinat-o pe Rovana Plumb, ministrul Mediului si Schimbărilor Climatice, în timpul vizitei făcute marti în judet. „O situatie gravă se întîlneste la Spitalul Bisericani, unde nu există statie de epurare si de la care apa uzată se scurge în cele două captări, de suprafată si de adîncime, care se află pe teritoriul comunei noastre. Pe lîngă spitalul acesta, la care ajung circa sase mii de bolnavi pe an din mai bine de jumătate din tară, nu au canalizare nici cele 100 de hoteluri si pensiuni din zonă si locuintele particulare. Este strict necesară o statie de epurare pentru colonia Bisericani. Sînt aproape 200.000 de oameni care beau apă din captarea în care ajung apele uzate, adică locuitori ai comunei cărora li se alătură beneficiarii din Piatra Neamt si împrejurimi, care sînt alimentati tot de acolo. Nu e o hachită a mea această situatie, e în joc sănătatea oamenilor. Vă rugăm să ne ajutati cu această retea de canalizare si statie de epurare“, a spus primarul. Demnitarul i-a răspuns că principala grijă a ministerului este să atragă fonduri europene, pe care să le investească în proiecte, si că aceeasi grijă trebuie să o aibă si primarul. „Prioritatea este să atragem fonduri europene, ceea ce a început deja, si la fel de mult mă interesează ca oamenii să aibă acces la infrastructura de apă rece si canal. Problema cu reteaua de canalizare trebuie prinsă într-un masterplan II, care se va derula în perioada 2014-2020 de către Ministerul Mediului. Dacă nu se prinde această retea în masterplanul II, va trebui implementat un alt proiect, pentru că se vor aloca fonduri pentru canalizare. Acum sînt bani, trebuie doar să fie accesati“, a mai spus Rovana Plumb. Iftime Petrariu, prim comisar al Comisariatului Judetean Neamt al Gărzii de Mediu, i-a explicat ministrului că lucrurile nu sînt atît de grave pe cît le prezintă primarul. „Acolo la sanatoriu există o statie de epurare, care e mai veche. Avem o procedură aproape finalizată cu Apa Serv si DSP, necesară pentru implementarea unui proiect. Noi am făcut măsurători în zonă si nu există depăsiri ale parametrilor, astfel încît apa să pună în pericol sănătatea oamenilor“, a spus seful Gărzii de Mediu Neamt. În aceste conditii, canalizarea si epurarea la Bisericani se vor realiza în termeni „normali“, fără vreo urgentare a implementării vreunui proiect. Monitorul de Neamţ / http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20131114&pagina=1&articol=37345


Rotaru, canalizarea şi ministrul Mediului: Alarmă de la Bisericani!


Primarul Ion Rotaru an profitat de prezenţa ministrului Mediului, Rovana Plumb, pentru a lansa o cerere de ajutor. O cerere disperată după cum prezenta situaţia primarul comunei Alexandru cel Bun.

Se vorbeşte de multă vreme de posibilitatea contaminării pânzei freatice cu reziduri de la Sanatoriul TBC Bi-sericani. Având în vedere că din aceeaşi zonă este alimentată cu apă potabilă cea mai mare aglomerare urbană din judeţ, până acum s-a vorbit despre această problemă mai mult pe la colţuri şi cât mai în şoaptă, pentru a nu crea panică în rândul populaţiei şi pentru a nu pune încă o frână economiei locale. Rotaru spune însă că situaţia a devenit critică. Are soluţii pentru evitarea unui dezastru, are proiecte întocmite, mai are nevoie de finanţare. Până acum a primit doar promisiuni, deşi despre Rotaru se ştie că este unul care ştie (cum) să ceară şi să obţină finanţări.

Ajuns la capătul răbdării Ion Rotaru a încercat ieri o ultimă şansă, în faţa ministrului Mediului. Răbdarea i-a fost pusă din nou la încercare. S-a prezentat la întâlnirea cu ministrul, programată la ora 11.00, purtând un dosar consistent în care a ataşat toate do-cumentele necesare realizării proiectului de canalizare în comunitatea pe care o gospodăreşte. Alături de reprezentanţii presei locale şi naţionale şi-a prelungit apoi aşteptarea până la ora 12.00, apoi încă o oră şi încă o oră, pentru ca în final să ia urma ziariştilor la depozitul de deşeuri periculoase de la Girov. Toţi şi-au amintit de alte două vizite cu întârzieri similare, dintr-o altă perioadă în care PSD conducea ministere.

S-a vorbit despre vestitele şi memorabilele vizite ale lui Adrian Năstase (trei ore) şi a lui Octav Cozmâncă (patru ore). Rovana Plumb s-a încadrat în acelaşi registru şi a întârziat doar „un pic“.

După aproape patru ore de aşteptare, primarul Rotaru a stat răbdător alte câteva zeci de minute, în câmp la Girov, până când girofarurile poliţiei au trecut de peste deal şi a ajuns şi delegaţia oficială. Alaiul a mers direct în gura depozitului care s-a dovedit a fi neconform cu normele legale, iar imediat ce ministrul a terminat declaraţiile pentru presă a intervenit încercând să forţeze un răspuns favorabil din partea Rovanei Plumb. „Am o situaţie similară la mine în comună, doamna ministru, în care oamenii sunt puşi în pericol“, a început prezentarea Ion Rotaru. „Comuna Alexandru cel Bun are pe teritoriul său un sanatoriu TBC, unde vin aproape 6.000 de bolnavi pe an, nu avem staţie de epurare şi toate reziduurile se duc în pânza freatică. Asta în condiţiile în care cele două surse de apă pentru o mare parte din judeţ sunt tot în comuna Alexandru cel Bun. Ultimele controale şi studii au demonstrat că este necesară o staţie de epurare nouă la acest spital şi canalizare în comună. De curând am depus un proiect la ministerul pe care îl conduceţi şi mi s-a transmis să trebuie să primesc avizul dumneavoastră. Vă rog să susţineţi acest proiect pentru că nu este o hachiţă a mea, este vorba de viaţa cetăţenilor dintr-o mare parte a judeţului“, a spus ministrului primarul Rotaru. El i-a mai explicat că, pe lângă spital, mai sunt în comunitatea sa peste 100 de pensiuni şi locuinţe mari care folosesc fose septice neconforme şi contaminează pânza freatică.

„Mergeţi la operatorul de apă şi canalizare“

Ministrul Plumb nu a pierdut ocazia de a puncta o deficienţă în guvernarea trecută, în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene pe mediu, care a fost slabă (197 milioane de euro). I-a explicat primarului că ea a „atras“ aproape 900 de milioane de lei şi că „sunt veniţi de la Bruxelles, pe zona de mediu, peste un mi-liard de euro“. Apoi i-a mai spus primarului că „axa principală“ este ca cetăţenii să aibă acces la infrastructura de apă şi canal. Plumb nu a uitat să amintească primarului că a fost nevoită, tot din cauza fostei guvernări, să restituie peste 500 de milioane de lei celor care au cerut taxa auto înapoi. „În aceste condiţii, pentru a nu transmite un mesaj pe care să nu-l pot angaja, vă rog să vă adresaţi operatorului de apă care trebuie să vă cuprindă în masterplanul II care va ajunge la Ministerul Mediului. Dacă nu sunteţi în masterplanul II, vă rog să mă contactaţi“, a spus mi-nistrul şi discuţia s-a încheiat. Realitatea media / http://www.realitateamedia.ro/administratie/15196-rotaru-canalizarea-i-ministrul-mediului-alarm-de-la-bisericani.html

Jurnalistii cuprinsi de spiritul civic pe tema apelor uzate de la Bisericani


Apele reziduale de la Bisericani contin microbi intraspitalicesti. Aceste ape sunt tratate doar cu clor, intr-o statie de epurare facuta prin 1950. Microbii intraspitalicesti sunt rezistenti la clor, iar apa de aici ajunge in Bistrita de unde se preia, se epureaza si merge la robinetele noastre.

Ion Rotaru, fostul primar al orasului Piatra Neamt, ne-a explicat de ce apele reziduale de la Vaduri – Bisericani ajung in panza freatica sau in acumularea de apa de unde se preia apa pe care o bem noi in Piatra Neamt. Domnul Rotaru s-a aratat increzator in realizarea in curand, a unei canalizari in comuna, canalizare care sa rezolve aceasta problema, dar ar fi ceva probleme cu aprobarea de la “Sefu’” . Incercand sa aflam cine e “Seful” care isi permite riscul ca apele reziduale de la Bisericani, de exemplu, sa ajunga in panza freatica impreuna cu o sumedenie de microbi intraspitalicesti, am purtat o discutie directa cu domnul Ion Rotaru, primar al comunei Alexandru Cel Bun. Iata ce ne-a declarat:

Eu am realizat un memoriu in care am spus ca in comuna noastra sunt 39 de pensiuni. Am facut acum 2 ani un proiect care privea canalizarea, realizarea unui camin cultural, cu aceiasi oameni care lucrau la primaria din Piatra Neamt, cu aceiasi consultanti, dar nu aveam culoare politica. Am mai spus in memoriu ca exista 500 de vile, un cartier intreg de blocuri, sunt 3 scoli, exista Bisericaniul cu 6000 de bolnavi pe an, 200 de cadre medicale, exista sursa de apa de adancime de la Vaduri. Eu am cerut canalizare ca prioritate, insa pentru ca nu am culoare politica nu s-a intamplat acest lucru.

Doar ca in 2011, unii marii jurnalisti care arata si ei acum cu degetul spre problema de la Bisericani  lingeau clanta de la biroul domnului Gheorghe Stefan si fix in cot le pasa de ceea ce vine de la Bisericani.

Asadar, celor care s-au trezit dupa ani de zile sa fie ei civici si deontologi nu le pot spune decat “Ati fost, sunteti si veti ramane doar niste gaini care in sfarsit au un sef ce le poate da graunte pe indestulate”. Hai pa!

Ziar Piatra Neamţ / http://www.ziarpiatraneamt.ro/jurnalistii-cuprinsi-de-spiritul-civic-pe-tema-apelor-uzate-de-la-bisericani/



- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38


Yüklə 400,37 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   19   20   21   22   23   24   25   26   27




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin