Cod-f-pc-4 revista presei 12-14 noiembrie 2013 cuprins

Ariile protejate din judeţ nu sunt... delimitate!

Prefectura Braşov a organizat ieri o întâlnire cu şefii instituţiilor deconcentrate din judeţ, precum şi cu custozii ariilor protejate, pentru a identifica problemele cu care se confruntă cei care gestionează siturile Natura 2000, rezervaţiile naturale sau parcurile naţionale.  Prefectul Mihai Mohaci a afirmat că acesta este un prim pas, „deoarece analiza, separat, pe fiecare arie protejată, necesită clarificarea a numeroase aspecte”. 

Potrivit evidenţelor, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, pe aproape 40% din suprafaţa judeţului sunt zone protejate. În judeţ există 28 de situri Natura 2000 şi 33 de arii protejate, acestea din urmă având o suprafaţă totală de 28.350 de hectare.  Totuşi, custozii sau administratorii i-au comunicat prefectului că au mari probleme cu delimitarea acestor rezervaţii. De exemplu, a afirmat reprezentantul Asociaţiei Geopark Perşani, „noi am preluat Cotul Turzunului. Potrivit anexei Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, noi avem în administrare 0,2 hectare. În schimb, potrivit Asociaţiei Europene a Mediului, Cotul Turzunului are 399 de hectare. Avem în custodie şase arii protejate, iar pentru cinci nu putem elabora planuri de management sau regulamente de organizare şi funcţionare, pentru că există nepotriviri între legislaţie şi situaţia din teren. Nu s-au făcut măsurători şi nici nu am avut consultanţă de la Oficiul de Cadastru. Nu există nici o situaţie clară din teren!”.  Într-o situaţie similară, au completat reprezentanţii APM Braşov, este şi Pădurea Bogăţii, care este inclusă în categoria rezervaţiilor şi înscrisă cu 8,5 ha, deşi în realitate are o suprafaţă cu mult mai mare. Pentru a se rezolva această situaţie, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Braşov, Mircea Paraschiv, a promis că „vom merge în teren, împreună cu reprezentanţii ariilor protejate”.

 Planurile de management, pierdute pe la Guvern 

Numeroşi custozi au reclamat şi faptul că Ministerul Mediului nu se grăbeşte în ceea ce priveşte aprobarea regulamentelor şi a planurilor de management ale ariilor protejate. 

„Aşteptăm de doi ani şi jumătate să ni se aprobe un regulament. Am trimis proiectul, prima dată, iar anul acesta, la puţin timp după ce ni s-a spus ca va fi aprobat, ministerul ni l-a trimis înapoi, pentru că, au spus ei, mai trebuia să organizăm o dezbatere publică, lucru care nu ni s-a spus înainte. Acest regulament prevede ce se poate face în arie şi ce este interzis, iar în lipsa lui nu putem lua nici o măsură. În schimb, dacă Garda de Mediu constată că nu avem un regulament sau un plan de management, ne poate sancţiona”, a declarat, Vasile Boronea, preşedintele Fundaţiei Carpaţi, care este custodele Dealului Lempeş şi a Mlaştinilor de la Prejmer. 

De altfel, aceeaşi problemă au ridicat-o şi reprezentanţii Agenţiei Metropolitane Braşov, care are în custodie Muntele Tâmpa, ei afirmând că, în lipsa regulamentului - care, de mai bine de doi ani aşteaptă să fie aprobat - nu poate fi organizată activitatea turistică în această arie.

 Amenzi de aproape 240.000 de lei

În timpul discuţiilor, conducerea Gărzii Naţionale de Mediu a prezentat şi rezultatele controalelor efectuate anul acesta în domeniul biodiversităţii.  În principal, au precizat reprezentanţii instituţiei menţionate, au fost verificate gaterele, firmele de exploatare a materialului lemnos, ocoalele silvice sau asociaţiile de vânătoare, dar au fost verificate şi cele 318 sesizări. În urma acestor verificări, comisarii de mediu au depus o plângere penală, în 10 situaţii au dispus suspendarea activităţii (pentru că nu existau autorizaţii de mediu), dar au aplicat şi 16 amenzi, în valoare totală de 249.500 de lei.  Principalele probleme, se arată în materialul prezentat de Garda de Mediu, au fost „exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos fără autorizaţii de mediu, nerespectarea prevederilor legislaţiei de mediu şi a condiţiilor impuse în actele de reglementare, realizarea unor construcţii şi activităţi ilegale pe teritoriul ariilor protejate”. 

 Proiect blocat la Moieciu 

Pe de altă parte, prefectul Mihai Mohaci, a afirmat că Prefectura Braşov urmăreşte cu atenţie modul în care sunt efectuate tăierile de păduri în judeţul Braşov, dar şi proiectele ce vizează construcţia unor microhidrocentrale. 

„Am organizat mai multe controale care au vizat exploatarea masei lemnoase şi au fost luate măsuri când s-au constatat nereguli. De asemenea, anul trecut, proiectul unei microhidrocentrale care urma a fi construită la Moieciu a fost oprit, pentru că se dorea realizarea ei, fără a se organiza o dezbatere publică”, a declarat prefectul. /TRANSILVANIA EXPRES,

http://www.mytex.ro/prima-pagina/degringolada-ariile-protejate-din-judet-nu-sunt-delimitate_370994.php

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Peste 10.000 de oameni din localitatea Sangeorz Bai au ramas fara apa

Locuitorii din Sangeorz Bai se confrunta, de doua saptamani, cu probleme mari cu apa si arata cu degetul spre autoritati, care, spune ei, au inchis ochii atunci cand firmele au inceput sa excaveze in apropiere de puturile care alimenteaza toata zona.

De doua saptamani, peste 10.000 de oameni din Sangeorz Bai au mari probleme cu apa potabila si cea menajera. Locuitorii sustin ca excavarile facute de unele firmele de constructii au dus la scaderea nivelului panzei freatice care alimenteaza toata zona. Dupa zeci de plangeri, directorii care ar fi trebuit sa se ocupe de situatie , ridica acum din umeri. „Exploatarile in zona perimetrului puturilor in mod sigur nu s-au efectuat prin acceptul sau avizarea de catre administrarea apelor romane”, sustine Petru Dragan, director Apele Romane Bistrita-Nasaud. De cealalta parte, unul dintre patronii care au excavat in zona spune ca are toate avizele la zi si nu a gresit cu nimic.„Problema cu apa nu sunt din cauza exploateilor, e stanca acolo chiar nu se poate cobori panza freatica si malul. Am autorizatie de exploatare la iesire din Sangeorz Bai”, sustine unul dintre managerii companiilor ce au sapat in zona.In toata aceasta nebuloasa, un lucru e cert - atat localnicii, cat si turistii sunt in impas. Pana cand autoritatile vor gasi o rezolvare la aceasta problema, localnicii se gandesc cu groaza la o iarna fara apa. /Stirile PRO TV, http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/peste-10-000-de-oameni-din-localitatea-sangeorz-bai-au-ramas-fara-apa.html