CANALUL conceput de Nicolae Ceaușescu pe care s-au aruncat 130 de milioane de euro. Este cea mai importantă investiție din agricultură și ar aduce 250 de milioane de euro la bugetul de stat | SPECIAL EVZ
/Evz
Teme de mediu Guvernul vrea să interzică exportul de lemn, pe o perioadă limitată
/Bursa
Ministrul Mediului: Consiliul Concurentei are o pozitie nefondata fata de noul Cod Silvic si nu reprezinta interesele romanilor - AGERPRES
Pozitia Consiliului Concurentei prin care se afirma ca noul Cod Silvic ar putea incalca Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene este nefondata, iar in plus se face o mare confuzie intre libera circulatie si limitarea pentru toti operatorii, care are obiectivul de a salva de la disparitie micii producatori si de a elimina monopolul, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Gratiela Gavrilescu.
Mi se pare absolut nefondata pozitia Consiliului Concurentei. Mai mult dect att, aceasta pozitie nu reprezinta interesele romnilor. Dnsii spun ca noul Cod Silvic ar putea incalca Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, insa nici macar nu spun la ce articol din Tratat fac referire. in ceea ce priveste libera circulatie, niciodata nu s-a pus problema unei masuri restrictive. ii rog pe domnii din Consiliul Concurentei sa nu confunde libera circulatie cu o limitare pentru toti operatorii, care are obiectivul de a salva de la disparitie micii producatori si de a elimina monopolul. Am fi incalcat Tratatul daca ne refeream la un singur operator, ceea ce nu este cazul. Am din ce in ce mai multe suspiciuni fata de cei care se opun acestui Cod Silvic', a subliniat Gavrilescu.
Marti, Consiliul Concurentei a solicitat opinia Comisiei Europene referitoare la introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masa lemnoasa din fiecare specie ce poate fi achizitionat de o companie, in proiectul legii de modificare a Codului Silvic. Potrivit autoritatii de concurenta, mentinerea unei limitari la achizitia de masa lemnoasa ar putea reprezenta o incalcare a Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene in ceea ce priveste libera circulatie a marfurilor, ce poate avea ca posibila consecinta declansarea procedurii de infringement impotriva Romniei.
'Nu ne opunem acestei legi si nici masurilor de limitare a taierilor ilegale. Noi avem obiectii referitoare la unele masuri punctuale, care, desi introduse cu bune intentii, risca sa incalce legislatia europeana si pot atrage sanctiuni din partea Comisiei Europene', a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
Chiritoiu a precizat, totodata, ca institutia pe care o reprezinta a transmis si sefului statului o informare prin care atrage atentia asupra unor prevederi ale proiectului de lege de modificare a Codului Silvic care pot incalca legislatia comunitara.
Consiliul Concurentei si-a exprimat, inca din iunie 2014, punctul de vedere privind toate proiectele de modificare a Codului Silvic transmitnd obiectiile sale att Guvernului (Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura), ct si Parlamentului (Comisiei parlamentare pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic, Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor). Pe de alta parte, reprezentantii Consiliului Concurentei precizeaza faptul ca legislatia in domeniul concurentei, care este similara legislatiei Uniunii Europene, contine instrumente pentru depistarea si sanctionarea abuzului unei companii aflate in pozitie dominanta. in perioada urmatoare, autoritatea de concurenta va finaliza analiza derulata pe piata lemnului si va face recomandari pentru imbunatatirea regulilor care guverneaza sectorul si functionarea Romsilva, precizeaza sursa citata. In data de 27 aprilie, Senatul a respins cererea de re-examinare pe care presedintele Klaus Iohannis a transmis-o Parlamentului cu privire la legea care modifica Codul Silvic, adoptnd astfel propunerea legislativa in forma trimisa spre promulgare.
Cererea de re-examinare a Codului silvic a fost respinsa, pe 12 mai, si in Comisiile reunite de mediu, agricultura si juridica din Camera Deputatilor. In comisii, 20 de deputati au votat in favoarea cererii de re-examinare si 35 impotriva. Sambata, 9 mai, locuitorii din intreaga tara, dar si romni din sase orase din strainatate protestat fata de oprirea despaduririlor abuzive, dar si cu scopul ca padurile din Romnia sa devina o prioritate nationala pentru autoritatile statului. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/economie/2015/05/13/ministrul-mediului-consiliul-concurentei-are-o-pozitie-nefondata-fata-de-noul-cod-silvic-si-nu-reprezinta-interesele-romanilor-10-41-36
/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/ministrul-mediului-consiliul-concurentei-are-o-pozitie-nefondata-fata-de-noul-cod-silvic-261444/
/Bizlawyer, http://www.bizlawyer.ro/stiri/interviuri-opinii/ministrul-mediuluiconsiliul-concurentei-are-o-pozitie-nefondata-fata-de-noul-cod-silvic-si-nu-reprezinta-interesele-romanilor
Apar tot mai multe dovezi ale defrişărilor ilegale din România
/Romania Libera
Codul silvic intra din nou astazi in dezbateri la comisiile Camerei Deputatilor
Proiectul de modificare a Codului silvic, initiat in vara anului de 125 de parlamentari PSD si trimis inapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, intra astazi in dezbatere la comisiile Camerei Deputatilor, forul decizional, dupa ce Senatul l-a readoptat in aceeasi forma. Propunerea legislativa semnata de cei 125 de deputati si senatori PSD a fost inregistrat la Senat in 3 iulie 2014, la cteva zile dupa ce proiectul de lege al Guvernului Ponta, initiat de fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri Lucia Varga (PNL) a fost respins (in 24 iunie 2014). O alta initiativa pentru modificarea Codului silvic, semnata de 30 de deputati PSD, era la momentul respectiv in dezbatere la Camera Deputatilor, dupa ce a fost respinsa de Senat. Aceasta prevedea posibilitatea ca padurile proprietate privata ale persoanelor fizice sau juridice sa fie transformate in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, terenuri de recreere sau de agrement. Initiativa a fost respinsa de Camera Deputatilor in 6 mai anul acesta. Propunerea celor 125 de parlamentarilor PSD a atras, la rndul ei, unele critici la vremea respectiva. Nu par a fi masuri care sa asigure o securitate reala si sustenabila a fondului forestier, ca de exemplu: excluderea perdelelor de protectie si a pasunilor impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, din fondul forestier; permiterea constructiilor la 50 metri fata de liziera padurii; reducerea obligativitatii statului romn de a impaduri o suprafata de 2 milioane hectare pna in 2035, la o suprafata de 1 milion hectare pna in 2030, spuneau reprezentantii Camerei de Comert Americane in Romnia (AmCham), dupa ce initiativa a fost adoptata de Senat in 17 septembrie. Ministrul delegat pentru Ape si Paduri de la vremea aceea, Doina Pana (PSD), arata in schimb ca proiectul noului Cod silvic este unul foarte benefic, iar reprezentantii AmCham probabil ca au citit niste declaratii ale unor personaje din spatiul public, care nu sunt reale. Pe 25 februarie, proiectul a fost adoptat de Camera Deputatilor, pe fondul criticilor parlamentarilor PNL. Proiectul prevede, printre altele, ca valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de catre operatori economici atestai. Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpara la licitaie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub forma de lemn rotund fasonat la drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achiztionat. Proiectul mai stabileste ca suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluznd constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 metri patrati in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha. Accesul public in fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul seful ocolului silvic, in cazul administrarii, proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate. Alte articole stabilite de deputati prevad ca pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin hotarre a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Deputatul PNL Tinel Gheorghe afirma ca sunt aspecte contradictorii in continutul legii, care vor crea probleme de aplicare. Deputatul PNL, fost ministru delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga a declarat ca Romnia avea nevoie de un cod silvic european in care sa fie protejata padurea si sa se dea drept de preemptiune agentilor economici din industria de prelucrare a lemnului si sprijin pentru proprietari. E a spus ca premierul a fost de acod initial cu acest lucru, insa apoi s-a razgndit. Ma intreb oare ce la facut sa renunte la acele principiipe care le-am agreat, Oare sa fie interese de partid?, a afirmat retoric Lucia Varga. Presedintele Klaus Iohannis a retrimis, pe 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea si completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv ca are prevederi de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici si creaza premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator. Klaus Iohannis precizeaza ca motivul retrimiterii legii pentru modificarea si completarea Codului Silvic la Parlament se refera la faptul ca unele dintre interveniile legislative adoptate in cuprinsul acestei legi sunt de natura sa limiteze activitatea operatorilor economici 'i sa aiba un impact nedorit asupra mediului concurential si, implicit, asupra economiei, crend premisa legislativa a unui tratament juridic discriminator. A'a cum au fost redactate, unele dintre dispoziiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul romn sa fie acuzat de incalcarea obligaiilor asumate in calitate de stat membru al Uniunii Europene, se arata in comunicatul Administratiei Prezidentiale, cu privire la cererea de reexaminare a sefului statului. in cererea de reexaminare se mai mentioneaza ca Articolul I pct. 9 -15 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic reglementeaza posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate. Consideram ca, pentru incredintarea acestor servicii, trebuie prevazuta o procedura de selectie deschisa, transparenta si neconditionata. in caz contrar, respectiva masura poate institui un avantaj in favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat, apreciaza seful statului. De asemenea, articolul I pct. 29 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea intocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha. Presedintele Iohannis apreciaza ca aceasta reglementare se constituie intr-o premisa a unei masuri legislative discriminatorii intre diferite categorii de proprietari. Totodata, aplicarea acestei dispoziii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii padurilor, ar putea antrena accelerarea taierii padurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuitaii, eficacitaii funcionarii 'i conservarii padurilor, se mentioneaza in cererea de reexaminare. Un alt articol, I pct. 48 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, reglementeaza condiiile 'i situaiile in care este posibila scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national, prin derogare de la regimul general. Presedintele considera ca prin faptul ca sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil in cazul scoaterii definitive a unor suprafete din fondul forestier national, se confera un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de retele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice si/sau educationale), avantaj ce ar putea sa intre in sfera notiunii de ajutor de stat. Un alt articol, I pct.72 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementari privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica poate conduce la ideea crearii unui mediu neconcurenial, mai arata seful statului. Apreciem ca dispoziiile art. 60 alin. (5) lit. f) si g) - prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si dreptul de preemptiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa - sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertaii economice 'i contractuale, ca fundamente eseniale ale economiei de piaa, se arata in cererea de reexaminare. Potrivit sesizarii presedintelui, introducerea unei limitari arbitrare in activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii 'i avantaje pentru alii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurential si ar putea atrage posibilitatea de a fi invocata incalcarea obligaiilor asumate de statul romn in calitate de stat membru al Uniunii Europene. Totodata, pentru asigurarea respectarii procedurilor nationale si comunitare in domeniul ajutorului de stat si al concurentei, consideram ca regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica, ce va fi aprobat prin hotarre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisa la promulgare, ar trebui sa fie elaborat cu avizul autoritatii de concurenta, mai apreciaza seful statului, in cererea de reexaminare. in replica, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor Gratiela Gavrilescu (PLR) a lansat, pe 25 martie, un apel public catre parlamentari sa reexamineze de urgenta proiectul Codului silvic. Noul Cod Silvic vine cu o serie de articole importante care au rolul sa puna capat monopolurilor mari in domeniul prelucrarii lemnului si sa determine intrarea in normalitate a suprafetelor de paduri detinute de micii proprietari din tara, afirma ministrul. De asemenea, referindu-se la decizia presedintelui Klaus Iohannis de nepromulgare a Codului Silvic si de solicitare a reexaminarii acestuia de catre Parlament, ministrul considera ca aceasta nu face altceva dect sa intrzie nejustificat punerea in aplicare a unei legislatii corecte si moderne, menita sa apere micii proprietari de padure, sa combata taierile ilegale si sa stimuleze extinderea fondului forestier national, in special in regiunile cu deficit mare de padure. Si organizatia neguvernamentala WWF Romnia transmitea intr-un comunicat ca blocarea Codului Silvic ameninta padurile si comunitatile locale. Ultima versiune a Codului Silvic dateaza din 2008, in conditiile in care in Uniunea Europeana si la nivel global avem de a face cu noi reguli si principii privind gestionarea durabila a padurilor, pe care legislatia romneasca nu le include in totalitate. in plus, reglementarile silvice trebuie sa se adapteze noului context socio-economic- de exemplu, astazi statul roman detine mai putin de jumatate din padurile tarii. Ritmul degradarii padurilor este extrem de alert, in antiteza cu ritmul cresterii padurilor (un ciclu de productie este de aproximativ 110 ani), iar noul Cod Silvic aduce solutii pentru multe dintre problemele semnalate din teren, din sectorul forestier si include masuri esentiale pentru conservarea biodiversitatii, potrivit WWF Romnia. in plus, s-a speculat in spatiul public ca presedintele ar fi trimis la reexaminare proiectul de Cod silvic pentru ca acesta ar leza interesele companiei austriece de exploatare forestiera Holzindustrie Schweighofer, prin prevederile anti-monopol. Numele companiei austriece a ajuns in ultimele zile in discursul autoritatilor, precum si al ONG-urilor de mediu. Organizatia de mediu Environmental Investigation Agency (EIA) sustinea, intr-un comunicat de presa, ca a dat publicitatii filmari care prezinta conducerea companiei Holzindustrie Schweighofer Romnia acceptnd cu buna stiinta si recompensnd lemnul taiat ilegal printr-un sistem de bonificatie. in replica, intr-un comunicat postat pe site-ul companiei, Holzindustrie Schweighofer a anuntat ca va initia o ancheta interna pentru a verifica procesul de achizitionare a lemnului si sustine ca indeplineste toate cerintele legale impuse de statul romn. Gavrilescu a anuntat, pe 7 mai, ca Ministerul Mediului a declansat un control la Holzindustrie Schweighofer privind legalitatea achizitionarii de catre companie a materialului lemnos taiat din paduri. Peste 20 de ONG-uri de mediu din tara au lansat, tot atunci, o petitie intitulata Salveaza padurea: ia drujba din mna Holzindustrie Schweighofer!. Compania arata, tot joi, ca fabricile ii sunt verificate in mod regulat si ca apreciaza in mod special initiativa autoritatilor de a face supra-controale in acest moment, spernd ca acestea vor combate acuzele nedrepte facute de mai multe organizatii neguvernamentale la adresa companiei. Consiliul Concurentei a fost sesizat, vineri, in legatura cu o posibila pozitie de monopol pe achizitiile de masa lemnoasa a firmei Holzindustrie Schweighofer, plngerea fiind inaintata de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Catalin Baciu. Smbata au avut loc proteste la Bucuresti si in alte orase din tara fata de defrisarile ilegale, dar si de faptul ca presedintele Klaus Iohannis a retrimis in Parlament Codul silvic. Iohannis a anuntat, in aceeasi zi, ca problema defri'arilor ilegale va fi pusa pe ordinea de zi a urmatoarei 'edine a Consiliului Suprem de Aparare a tarii (CSAT), aratnd ca protestul impotriva despaduririlor abuzive este unul perfect legitim. Senatul a respins, in 27 aprilie, modificarile solicitate de presedintele Klaus Iohannis prin cererea de reexaminare si a votat legea in varianta initiala. Proiectul a ajuns din nou pe masa deputatilor si va fi dezbatut marti de comisiile juridica, de mediu si de agricultura. /Bursa, http://www.bursa.ro/codul-silvic-intra-din-nou-astazi-in-dezbateri-la-comisiile-camerei-deputatilor-268914&s=companii_afaceri&articol=268914.html
/Zf.ro, http://www.zf.ro/politica/codul-silvic-intra-din-nou-in-dezbateri-marti-la-comisiile-camerei-deputatilor-14247441
/Bizlawyer, http://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/codul-silvic-intra-din-nou-in-dezbateri-marti-la-comisiile-camerei-deputatilor
/Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/codul-silvic-intra-din-nou-in-dezbateri-marti-la-comisiile-camerei-deputatilor/
/Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/codul-silvic-va-fi-dezbatut--marti--in-camera-deputatilor-378084
/Europa FM, http://www.europafm.ro/codul-silvic-din-nou-in-dezbatere-in-parlament/
Dostları ilə paylaş: |