Cod-f-pc-4 revista presei 12 15 mai 2015 cuprins

ACTIUNE - Protest in Baia Mare impotriva taierilor ilegale de lemne

Aproximativ 30 de persoane au participat la sfarsitul saptamanii trecute la o actiune de protest impotriva taierilor abuzive de padure si a vanzarii masei lemnoase direct firmelor din strainatate. Actiunea a avut loc pe Platoul Revolutiei din Baia Mare iar participantii au afisat pancarte cu mesaje de stopare a defrisarilor.
Apelul la protest a fost lansat pe o pagina de socializare.“Au facut ocoale silvice private ca sa diversifice modul de a taia padurile. Administrarea padurii ar trebui sa fie o problema a statului pentru ca sa fie responsabilitatea statului”, a declarat unul dintre protestatari. In opinia celor care au participat la protest, padurea reprezinta sansa pentru un viitor mai bun.“Daca nu tinem cont de natura, nu poate avea loc acea crestere economica care este tinta tuturor politicienilor. Aspiratia lor este asta si toti ne spun de crestere economica. Nu exista crestere economica fara crestere ecologica”, a spus o doamna care a participat la protest. “In mod normal, ar trebui sa se opreasca orice taiere de lemn incepand de maine si pana cand se pune sistemul legislativ. Adica pana ce cade de comun acord cum sa fie cu Ocolul Silvic, pana consulta si societatea civila si proprietarii de paduri. Sa nu se mai taie nimic pana atunci”, a mai adaugat un protestatar. Actiuni de protest similare au fost organizate simultan in cele mai importante orase din tara. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/114041/ACTIUNE-Protest-in-Baia-Mare-impotriva-taierilor-ilegale-de-lemne-VIDEO-

Baia Sprie isi va produce 25% din energia electrica

Orasul Baia Sprie isi va produce 25% din energia electrica de care are nevoie cu ajutorul unor panouri fotovoltaice ce au fost amplasare intr-un parc special amenajat in acest sens.Acest lucru va fi posibil peste aproximativ doua saptamani, cand Primaria va si vinde in sistemul national energia electrica pe care o produce cu aceste panouri.

“Parcul functioneaza, probabil in doua saptamani intram cu licenta in sistemul de plata. Deocamdata furnizam curent in sistemul national, dar nu primim nimic, pentru ca nu suntem licentiati. Noi speram ca 25% din energie sa fie asigurata de parc”, a spus primarul Dorin Pasca.Parcul fotovoltaic se intinde pe o suprafata de 0,4 hectare. /ZiarMM, http://ziarmm.ro/baia-sprie-isi-va-produce-25-din-energia-electrica/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

Teme ABA

Protocoale pentru… albiile râurilor

Prefectul Mihai Oprescu i-a convocat la o şedinţă specială pe primarii din 10 comune şi pe reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea pentru a pune la punct o serie de detalii legate de decolmatarea albiilor unor râuri. Este vorba de cursuri de apă din comune precum Bascov, Miceşti, Valea Danului sau Bârla unde în anii trecuţi s-au înregistrat pagube mari din cauza viiturilor. Primarii respectivi urmează să încheie protocoale de colaborare cu ABAAV şi să pună la dispoziţia acesteia combustibilii necesari desfăşurării lucrărilor. „Apele” se vor implica în acest demers cu utilaje şi asistenţă tehnică. Lucrările vor viza râurile Argeş, Cotmeana, Teleorman, Neajlov şi pârâurile Bascov, Valea Danului şi Miceasca. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/protocoale-pentru-albiile-raurilor/

Niciun demers pentru malurile din Lunca Argeşului

Tatiana Diaconu, director general interimar al Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea, a anunţat că Primăria Piteşti nu a întreprins până acum niciun demers pentru consolidarea malurilor râului Argeş de-a lungul Parcului Lunca Argeşului care anul trecut a fost inundat de două ori. Astfel, eroziunea malului continuă, iar riscul de inundaţii este din ce în ce mai mare. La acest fenomen contribuie nu doar precipitaţiile abundente, ci şi gradul ridicat de colmatare a râului. „Singura colaborare cu Primăria Piteşti este pentru un proiect de amenajare a pistelor de bicicletă pe un mal. Despre consolidare la Lunca Argeşului nu ne-a cerut nimeni ajutorul. În documentaţia de avizare a amenajării Parcului Lunca Argeşului am prevăzut să nu fie construcţii permanente, deoarece Zăvoiul este zonă inundabilă, iar această cerinţă a fost respectată”, a declarat Tatiana Diaconu. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/niciun-demers-pentru-malurile-din-lunca-argesului/

Teme similare

Eroarea ne costă!

Aşa cum v-am informat recent, din cauza unor erori de proiectare la noul pod peste râul Argeş din Căteasca nu au fost făcute toate pragurile de fund necesare. În aceste condiţii, podul construit cu bani europeni riscă să fie luat de ape. Consiliul Judeţean a alocat bani pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care să indice exact care sunt problemele de la pod şi să propună soluţii de remediere. Investiţia de reabilitare va fi suportată din bugetul judeţean. Nu s-ar fi ajuns aici dacă pragurile de fund erau proiectate de la bun început, dar… /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/eroarea-ne-costa/

Teme de mediu

Mafia pădurilor din Argeş pare de neclintit

În ciuda percheziţiilor şi controalelor întreprinse, a amenzilor şi a confiscărilor, furtul de lemn din pădurile judeţului nu conteneşte. Cu toate măsurile luate de instituţiile abilitate, mafia pădurilor din Argeş continuă să-şi facă de cap. A trebuit să treacă un sfert de veac pentru ca defrişările ilegale să fie considerate atentat la siguranţa naţională. N-o fi cumva prea târziu?… Radarul nu sperie pe nimeni Aproape zilnic poliţia informează că au fost identificate persoane care transportau cu căruţele cantităţi între 0,5 şi 1 mc de lemn fără documente de provenienţă. La sfârşitul săptămânii trecute au fost depistaţi Corneliu R., de 47 de ani, Ionuţ Constantin F., de 26 de ani, ambii din Leordeni, Ionuţ Nicuşor T., de 23 de ani, din Leordeni, alţi patru bărbaţi din Călineşti şi din Ştefăneşti care aveau în atelaje lemn de foc şi exemplele ar putea continua. Ei sunt doar plevuşcă neînsemnată, care nu-i pot concura pe marii rechini ai tăierilor ilegale, pe care mult-trâmbiţatul radar al pădurilor nu-i sperie. Camionete ARO ori autocamioane pleacă încărcate cu buşteni de prin văile Bogaţi, Râncăciov, Priboieni, Coşeşti, Pietroşani ş.a., dar toate sunt nimic comparativ cu marile lovituri date prin defrişări ilegale în zone greu accesibile la Nucşoara, Pojarna, Valea Rea ori sub vârful Moldoveanu. Modul de furt, modificat De când cu radarul pădurilor, vechiul sistem de furt a suferit mici modificări, iar procedura a fost adaptată în aşa fel încât autorii să fie cât mai dificil de depistat. Astfel, pe un singur bon de lemne valabil două zile pot fi cărate cantităţi de lemn de zece ori mai mari decât ce e trecut în acte. Dacă transportatorul are ghinionul să fie oprit de poliţişti şi aceştia aplică ştampila de control, bonul e compromis şi totul trebuie luat de la capăt. Pentru a da o aparenţă de legalitate, traficanţii de lemne se înregistrează o dată în aplicaţie (radarul pădurilor), apoi cară lemne de trei ori pe aceeaşi înregistrare. Sau nu se înregistrează deloc, asumându-şi riscul a pica în plasa oamenilor legii. Deocamdată figura ţine, mai ales că, fiind la început, „radarul” mai are şi scăpări. E drept că, după 25 de ani de jaf la drumul mare, timp în care mafia pădurilor a adunat averi colosale, nu se mai fură cu tirurile şi cel puţin teoretic există o şansă ca pădurile să fie salvate de la dispariţie. Acţiuni în forţă Alături de Harghita, Suceava, Mureş etc, Argeşul se află în nedoritul top al judeţelor cu cele mai mari defrişări ilegale. Începând cu anul 2012 şi până acum, Poliţia Argeş a efectuat, cu sprijinul Jandarmeriei şi al personalului silvic, sute de percheziţii şi zeci de mii de acţiuni de control soldate cu amenzi uriaşe, confiscări de material lemnos, bani şi alte bunuri. În acelaşi context, sute de persoane s-au ales cu dosare penale pentru tăieri ilegale, furt de masă lemnoasă, falsificări de documente, evaziune fiscală ş.a. Astfel, în noiembrie 2012, poliţiştii au efectuat 57 de percheziţii la Domneşti, Coşeşti şi Pietroşani în care erau vizate firme de prelucrare a lemnului. La acea dată prejudiciul era estimat la 1,8 milioane lei şi aproape 100 de persoane suspectate de evaziune fiscală în formă continuată şi defrişări ilegale au fost aduse la Piteşti pentru audieri. Nume de cod „Cheresteaua” Din cele 97 de persoane audiate în dosarul numit codificat „Cheresteaua”, 57 au fost puse sub învinuire. La fel s-a procedat şi în cazul a 16 firme. Cu acelaşi prilej au fost ridicate în vederea confiscării sumele de 1.273.800 lei şi 27.600 euro, precum şi 4.000 l alcool şi 1.380 pachete cu ţigări netimbrate. Printre cei vizaţi de poliţişti sunt Ion A. şi fiul său, Daniel A., din Pietroşani, satul Găneşti, ultimul fiind cercetat şi într-un dosar de braconaj. Anchetatorii au confiscat de la cei doi 1,4 miloane lei (14 miliarde lei vechi) şi le-au pus sechestru pe avere. Expertizele aflate în derulare indică un prejudiciu estimat la 12 milioane euro, dar acesta va fi împărţit cu alţi doi „naşi” a cherestelei de pe Valea Argeşului, Paul A., din Coşeşti, şi Ion G., din Pietroşani, ambii patroni ai unor firme de exploatare a lemnului. Furt şi evaziune În aprilie 2013, forţe masive de poliţişti şi jandarmi au descins la Sălătrucu. Sprijiniţi de mascaţi, lucrători de la compartimentul de ordine publică din Poliţia Curtea de Argeş au efectuat patru percheziţii acasă la Elvis L., de 20 de ani, la Ion L., de 24 de ani, la Iliuţă R., de 37 de ani, şi la Gheorghe R., de 53 de ani. Cei patru sunt cercetaţi pentru infracţiunile de furt de lemne şi evaziune fiscală. Împricinaţii nu au înregistrat în evidenţele contabile ale firmelor deţinute de doi dintre ei operaţiunile comerciale derulate cu material lemnos şi nici veniturile realizate. Prejudiciul era estimat la 50.000 lei, iar suspecţii sunt cercetaţi penal în stare de libertate. Defrişări (şi) la Bârla Nu doar nordul judeţului a fost vizat de acţiunile poliţiei, ci şi sudul, chiar dacă suprafeţele împădurite sunt incomparabil mai mici. În noiembrie 2014, 50 de poliţişti din cadrul IPJ şi 20 de ingineri silvici de la Direcţia Silvică Argeş au descins, sprijiniţi de mascaţi, la Bârla. Acţiunea este parte a unui dosar penal instrumentat la Piteşti de lucrători ai Serviciului de Ordine Publică, iar anchetatorii au ridicat 19 persoane bănuite că ar fi sustras copaci din fondul forestier naţional de pe o suprafaţă de şapte hectare. Totodată, au fost ridicaţi 211 mc material lemnos de diferite esenţe şi 10 motoferăstraie. Sinteza pe ani Dacă facem o sinteză pe ani a acţiunilor derulate de poliţişti în domeniul silvic, situaţia se prezintă astfel: * 2012 = 829 acţiuni/controale, 1.712 exploatări forestiere, instalaţii de debitat, depozite şi mijloace auto verificate, 496 dosare penale întocmite, 84 persoane cercetate, început urmărirea penală pentru 392 fapte, 4.152.000 lei amenzi aplicate, 3.852 mc lemn confiscaţi; * 2013 = 1.457 controale, 3.244 exploatări verificate, 515 dosare penale, 113 persoane anchetate, 4.190.950 lei amenzi, 2.786 mc lemn confiscaţi; * 2014 = 1.643 controale, 5.957 exploatări verificate, 386 dosare penale, urmărire penală începută pentru 970 fapte, 83 persoane cercetate, dintre care pentru opt au fost dispuse măsuri preventive, 3.884.000 lei amenzi, 2.329 mc lemn confiscaţi; * ianuarie – aprilie 2015 = 410 controale, 1.331 exploatări verificate, 158 dosare penale, 202 cazuri cu urmărirea penală începută, 59 persoane anchetate, 956.000 lei amenzi, 776 mc lemn confiscaţi. Dosarele se mişcă greu Astfel de dosare sunt considerate cauze complexe, iar cercetările durează ani buni, uneori prea mulţi. Întrebarea firească este de ce trenează finalizarea anchetelor? Răspunsul, devenit clasic de-acum, este că dosarele încă se află în lucru. Unele sunt la poliţie, altele la Parchet. În timp ce justiţia pare legată şi la mâini, nu doar la ochi, suspecţii îşi angajează cei mai buni apărători şi caută tot felul de subterfugii ca să scape de acuzaţii. Se fac expertize şi contraexpertize, se atacă ordonanţe ale procurorilor sau hotărâri ale judecătorilor, se cere recalcularea prejudiciilor, se contestă probele administrate, se „umblă” la martori şi tot aşa. Culmea, în tot acest timp „naşii” mafioţi ai codrilor îşi văd, pe faţă sau mai cu fereală, de afaceri ca şi cum nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. După un sfert de veac defrişările ilegale, despre care noi am scris în repetate rânduri, au devenit o problemă de siguranţă naţională. N-o fi, oare, prea târziu?… /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/mafia-padurilor-din-arges-pare-de-neclintit/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET