Cod-f-pc-4 revista presei 12 martie 2013 cuprins

Spațiile verzi, invadate de gunoaie

Odată cu topirea zăpezii bistrițenii s-au trezit înconjurați de mormane de gunoaie. Dacă unii dintre ei au ieșit în fața blocului sau a casei pentru a strânge pet-urile și hârtiile de pe spațiile verzi, alții, mai comozi din fire, preferă să le treacă cu vederea sau așteaptă să vină cei de la Urbana să le strângă, motivând că măturătorii sunt plăti. Hârtii, resturi alimentare, pet-uri sau grămezi de frunze uscate sunt elementele de decor de pe multe dintre spațiile verzi din Bistrița. După ce o iarnă întreagă au fost acoperite de zăpadă, odată cu topirea ei, mizeriile au început să "răsară" una câte una, priveliștea nefiind tocmai una demnă de un oraș european.   Angajații firmei de salubritate și cei ai primăriei au curățat o mare parte dintre gunoaie, la fel ca și cetățenii gospodari, dar există și cartiere unde lucrurile și locuitorii lasă de dorit.

De zile bune, pe spațiile verzi din zona Lamă zac mormane de frunze și gunoaie măturate de angajaţii Urbana, dar uitate pe traseu. Unele au rămas frumos grupate, iar pe altele le-a împrăștiat vântul, astfel că operațiunea va trebui repetată.  Și în alte zone ale orașului trecătorii se pot delecta cu gunoaie lăsate de izbelişte, fie din comoditate, fie din lipsa celor șapte ani de acasă, de la pet-uri și până la pachete goale de țigări. /Bistriţeanul, http://www.bistriteanul.ro/spatiile-verzi-invadate-de-gunoaie-1362916644769.html

Păsările sălbatice blochează reabilitarea unui drum din Gherla. Muncitorii așteaptă depunerea ouălor

Repararea drumului județean Gherla - Țaga - Cămărașu întârzie din cauza păsărilor sălbatice care urmează să își depună ouăle în zona rezervației naturale din zonă. Drumul de 38,3 kilometri face parte din lotul licitat și câștigat de controversata firma KIAT. ”Contractul cuprinde un număr de 423 de kilometri de drumuri județene cu o valoare licitată de 350 de milioane de lei, aproximativ. Inclusiv TVA. În această perioadă, noi suntem aproape gata cu documentele pentru a obține autorizația de construire pentru primul drum din acest lot, drumul Gherla - Țaga - Cămărașu, în lungime de 38,3 kilometri. Sperăm ca în jurul datei de 1 aprilie să putem începe lucrările pe acest drum. Valoarea lucrărilor pe acest drum inclusiv TVA este de 27,7 milioane de lei. Mai avem de ridicat de la Agenția de Mediu acordul de mediu pe acest drum. Ne-au împiedicat obținerea mai repede a autorizației de construire prin faptul că au vrut să verifice, fiind o zonă protejată, dacă îndeplinim condițiile pe care doresc să le impună. Vreau să vă spun că, din cauza faptului că urmează ca păsările din această zonă să depună ouă, până la 1 mai nu putem lucra pe o anumită porțiune de drum, între Sântioana și Țaga. Pe celelalte sectoare vom putea lucra. Vom obține autorizația de construire în jurul datei de 15 - 20 martie, iar la 1 aprilie putem să începem lucrările”, a declarat Liviu Bota, directorul Regiei Autonome a Drumurilor Județene Cluj. ”În avizul de la mediu ne-au cerut să precizăm și ce fel de păsări trăiesc în zona respectivă și care ar putea să sufere din cauza lucrărilor pe care le vom desfășura acolo. Totuși zona are mari probleme și acum de poluare. Sunt gropi, iar mașinile circulă cu viteză redusă, deci poluează atât fonic, cât și prin gazele arse sau nearse pe care le scot prin țeava de eșapamanet. Prin lucrările care se vor desfășura vom scăpa de aceste probleme. Nu se va mai circula cu viteză atât de mică, deci poluarea va fi redusă, atât cea fonică, cât și cea din cauza gazelor arse”, a mai spus Bota./Stiri de Cluj,

http://www.stiridecluj.ro/politic/pasarile-salbatice-blocheaza-reabilitarea-unui-drum-din-gherla-muncitorii-asteapta-depunerea-oualor

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABA

Controale pe cursurile de apă din județ

Administrația Bazinală de Apă Jiu derulează, în această perioadă, un control privind starea de igienizare și salubrizare a cursurilor de apă din județul Gorj. În cadrul acestor acțiuni se vor urmări lucrările de întreținere pe cursurile de apă, lucrări necesare pentru asigurarea scurgerii libere pe timpul apelor mari. De asemenea, angajații ABA Jiu vor urmări și modul și gradul de implicare al autorităților publice locale în întreținerea și menținerea stării de curățenie de pe cursurile de apă. Controalele vor viza și modul cum au fost refăcute capacitățile de transport a podețelor subdimensionate, șanțurile de colectare și dirijare a apelor provenite din precipitații. „Prin această acțiune inspectorii ABA Jiu își propun o îmbunătățire a stării de igienizare pe cursurile de apă din Gorj. Autoritățile locale și populația trebuie să înțeleagă că prezența gunoaielor de orice natură în albia majoră poate conduce la inundații”, a declarat Marin Talău, directorul ABA Jiu. /Gorj Domino

Exploatãrile de lemn pun la platã Apa Serv

Milioane de euro plãteste firma care trateazã apa în zona Taia din Valea Jiului din cauza exploatãrilor forestiere, care, teoretic, sunt oprite. Asa se face cã acum apa vine cu impuritãti si este foarte murdarã, iar cei de la statia de tratare din Estul Vãii Jiului nu mai stiu cum sã procedeze. Numai în week-endul care a trecut, statia a fost la un pas de a fi opritã si populatia risca sã rãmânã fãrã apã potabilã din cauza turbiditãtii, iar specialstii ne explicã cum se pot cheltui sume uriase pentru ca, apa pe care o bem sã fie potabilã. „În aceste zile am avut o tulburare permanentã a apei care a venit în valuri. În functie de cum erau exploatãrile de pãdure. Am fost în sus pe cursul apei si am vãzut cã se taie lemne. Apa vine murdarã si turbiditatea a ajuns de la 18, cât e normal, la 22,5, dar am avut si 300”, a declarat Mihaela Sitea, sefa Statiei de tratare a Apei Taia. Atât municipiul Petrosani, partea de Nord, cât si toatã zonade Est a Vãii Jiului primeste apã de la statia de pe Taia, iar pentru ca aceasta sã poatã fi folositã, e nevoie de reactivi. Apa Serv cheltuieste sume uriase pentru a contracara efectul tapinarilor. Si asta de ani de zile. „Implicã anumte costuri. Chiar pânã la 2.000 de euro costã solutia pe care o folosim 24 de ore. Si nu mi se pare normal sã functionãm cu reactivi din cauza unor oameni care nu respectã legea”, a mai adãugat Mihaela Sitea. Situatia treneazã de ani buni si cei de la Ape au cerut inspectorilor de mediu sã ia mãsuri, însã, chiar dacã teoretic exploatarea lemnului e opritã, masinile coboarã la vale cu butucii tãiati. în week-end, iar apa e murdarã. „Într-o adresã venitã de la Garda de Mediu ne spune cã aici sunt oprite exploatãrile de lemn, dar, din pãcate, sâmbãtã a fost a doua zi consecutiv când s-a exploatat. Noi avem, fotografii cu nãmolul din apã”, spune Costel Avram, director SC Apa Serv. Exploatãrile forestiere sunt închise pe hârtie, iar cei de la ape sunt decisi sã cearã ajutor celor care pot opri acest fenomen. Asta pentru cã totul implicã niste costuri mari si disfunctionalitãti în sistemul ce alimenteazã o mare parte din populatia Vãii Jiului. Potrivit specialistilor, actiunea exploatãrilor forestiere nu se manifestã doar în momentul realizãrii acestora, ci si în timp, ceea ce face ca efectul poluant sã se mentinã si sã se accentueze în timp. Din cauza eroziunii solului în zonele de exploatare a lemnului turbiditatea se mentine în timp la valori ridicate. În utlimii 7 ani, reprezentantii SC Apa Serv au fãcut numeroase sesizãri la: Ocolul Silvic Petrosani, Composesoratul Obstea Jiana – Petrila, Garda de Mediu, Consiliul Judetean Hunedoara, Prefectura Hunedoara, Directia de Sãnãtate Publicã, Inspectia Silvicã Judeteanã, Directia Apele Române.

Astfel Apa Serv nu numai cã nu-si poate onora contractele de furnizare a apei potabile cãtre o partre a populatiei 24 de ore din 24, dar are si pierderi financiare din aceastã cauzã. /Cronica Văii Jiului