Cod-f-pc-4 revista presei 12 martie 2013 cuprins

Noroc cu proiectul parcării: Ministerul Mediului va da bani pentru consolidarea malului stâng al Crișului

După cum orice om care se află în zonă a putut observa acest lucru de aproape o jumătate de an, șantierul din centru, între Sinagoga de pe str. Independenței și statuia lui Mihai Eminescu, menit a consolida și reamenaja malul Crișului Repede, a încremenit (foto). Lucrarea a fost demarată de firma Repcon, fără bani, în virtutea bunelor relații pe care aceasta o are cu Administrația Bazinală de Apă „Crișuri” și cu Primăria Oradea. Totuși, la un moment dat, constructorul s-a oprit din lucru, așteptând să vadă dacă va (mai) primi sau nu bani. Vineri, directorul de investiții din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (partea de Ape, Păduri și Piscicultură coordonată de deputatul PNL Lucia Varga), bihoreanul Ioan Oprean (ex-director la Ape „Crișuri” în timpul Guvernului Tăriceanu), a asigurat că ministerul la care lucrează va aloca banii necesari întregului proiect de consolidare/reamenajare, asta pentru ca investiția demarată deja să poată continua, dar și pentru ca proiectul de parcare subterană dorită de Primărie să nu fie decalat foarte mult. Practic, demararea efectivă a lucrărilor la parcarea finanțată în comun de firma RCS/RDS și Municipalitate ține, oarecum, de recoafarea malului stâng al Crișului, în zona amintită. După cum bihorstiri.ro v-a înformat la momentul respectiv, proiectul noului mal prevede un fel de amfiteatru cu deschidere spre cursul de apă, cu trepte, astfel încât acolo să fie o zonă de agrement, doritorii urmând să poată coborî până la râu. Oprean nu a vorbit despre sume sau despre termene concrete. / Bihor Ştiri, http://bihorstiri.ro/noroc-cu-proiectul-parcarii-ministerul-mediului-va-da-bani-pentru-consolidarea-malului-stang-al-crisului

Strategie de luptă cu inundaţiile

Dupa opt ani de la inundaţiile care au afectat mai bine de jumatate din Romania, zonele cu probleme vor figura într-o bază naţională de date. Autorităţile au realizat hărţi de risc care indică suprafețele care pot fi afectate de viituri. Investiţiile pentru înlăturarea pericolelor vor fi făcute de anul viitor din fonduri europene. Localnicii din Suplacu de Tinca îsi aduc aminte cu groaza de perioadele când apa le intra în gospodarii. Cele 300 de gospodarii care alcatuiesc localitatea Suplacu de Tinca se afla la doar câtiva metri de albia Crisului Negru, care la fiecare precipitatie mai puternica se revarsa peste localitate.  "Mergea cu barca, cu salupa prin sat. Va dati seama cât era de mare", "Foarte tare ne temeam când era apa", sunt doar doua marturii ai localnicilor care au trait pe viu teroarea apelor revarsate. Temerile localnicilor au ramas simple amintiri. Pe cursul Crisului Negru, in apropiere de localitatea Ginta, s-au amenajat o zona pe unde poate fi deviat raul in cazul unor viituri. 155 de milioane de lei au costat lucrarile. In cazul unei viituri polderul de la Ginta intins pe 450 de hectare poate absorbi 12 milioane de metri cubi de apa ceea ce apara de la inundatie 300 de case, poduri si obiective economice. Gheorghe Vid, primarul comunei Capâlna,spune: "Singura solutie e alocarea de resurse din partea guvernului Romaniei si cred ca acest lucru ar trebui facut existând chiar o prioritizare a acestor situatii netinând cont de orinetarea politica a celor care pastoresc aceste comunitati." Cazul din Bihor este exceptia care intareste regula lipsei investitiilor. Aceasta situatie a facut ca multe zonele inundabile din ţară să ramană la fel ca în 2005. Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultura declara: „Am facut niste reparatii minime în zonele afectate, astfel încât cursurile de apa sa poata tranzita."  Ioan Oprean, director general adjunct in ministerul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura crede ca: "Prima noastra prioritate este aceea de a incerca sa facem investitii in zonele cu populatie ridicata si cu un grad mare de risc. Ministrul bihorean al Apelor da asigurari ca in 2014 vor fi accesate fonduri europene de zeci de milioane de euro pentru construirea de baraje si indiguiri. Pentru aceasta, in acest an vor fi realizate harti de risc, care vor cuprinde toate zonele inundabile identificate de consiliile judetene. / Digi 24 Oradea, http://www.digi24.ro/stire/Strategie-de-lupta-cu-inundatiile_86199

De peste 50 de ani în slujba apelor

Anul acesta, Staţia hidrologică Ineu (judeţul Arad) sărbătoreşte 50 de ani de la înfiinţare. Alături de încă şase staţii hidrologice, şi anume Oradea, Marghita, Beiuş, Stâna de Vale (jud. Bihor), Moneasa (jud. Arad) şi Brad (jud. Hunedoara), staţia colectează, prelucrează şi transmite datele hidrometeorologice de pe cursurile de apă. Aceste date se obţin prin cele 88 de staţii hidrometrice de bază şi prin cele 11 staţii hidrometrice din bazinele reprezentative. La staţiile hidrometrice se măsoară: precipitaţiile, nivelul apei, debitul, temperatura, aluviunile transportate precum şi observaţii asupra poluării cursului de apă. Nivelul apei subterane este monitorizat prin cele 288 de foraje din bazinul hidrografic Crişuri. În total, vorbim de o reaţea hidrografică cu o lungime de 5785 km curs de apă care se întinde pe o suprafaţă de peste 14.000 kmp. Totodată, sunt monitorizate perioadele cu ape mari, numite viituri şi perioadele cu ape foarte mici, numite secetă hidrologică. Astfel, cele mai mari viituri înregistrate pe cursurile de apă au fost în anii: 1980 pe Crişul Repede, 1981 pe Crişul Negru, 1997 şi 2001 pe Barcău şi din anul 2000 pe Crişul Alb. Fenomenul de secetă hidrologică a fost resimţit în anii 1961 şi 2012. „Anul acesta este pentru prima dată când , pe 7 martie, A.B.A. Crişuri sărbătoreşte cele 7 staţii hidrologice din bazin. Zi de zi, prin activitatea hidrometrică se furnizează date de bază pentru întocmirea studiile hidrometrice şi date esenţiale pentru prognozele hidrologice şi pentru avertizările hidro. Fără aceste date, fără această activitate, gospodărirea apelor ar fi practic imposibilă. Din acest motiv, am considerat că, sărbătorirea activităţii trebuie să fie un prilej de informare a opiniei publice întrucât, starea cursurilor de apă este o temă care ne priveşte pe fiecare dintre noi.” a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A Crişuri. Aplicaţia numită „Situaţia Hidrologică”, disponibilă on-line pe http://www.rowater.ro , oferă cetăţenilor posibilitatea accesării informaţiilor în timp real cu privire la o serie de parametri cheie pentru activitatea de monitorizare a stării apelor. În bazinul hidrografic Crişuri cea mai veche staţie hidrologică este cea de la Oradea, înfiinţată în anul 1954, iar cea mai nouă staţie este cea de la Marghita, înfiinţată în anul 1983. În România primele posturi de observaţie hidro au fost înfiinţate în anul 1872, iar în anul 1950, prin reorganizarea şi modernizarea reţelei hidrometrice naţionale, au apărut primele staţii hidrologice din ţară. /Informaţia de Bihor, http://www.informatiadevest.ro/bihor/8033-de-peste-50-de-ani-in-slujba-apelor