Cod-f-pc-4 revista presei 12 martie 2013 cuprins

„Oaia neagră” a judeţului Mureş - groapa de gunoi de la Sânpaul

Construcţia depozitului regional de deşeuri din judeţul Mureş este în întârziere de aproximativ 6 luni, terminarea lucrărilor fiind estimată pentru luna aprilie. În prezent o mare parte a deşeurilor solide ajung în depozite din alte judeţe sau în depozite ilegale, fiindcă cele 102 de autorităţi publice locale membre ale ADI Ecolect Mureş aşteaptă de ani de zile construirea depozitului judeţean, şi în acest timp nu au făcut aproape nicio investiţie pentru a îmbunătăţi managementul deşeurilor. În lipsa infrastructurii necesare nici ţintele de colectare selectivă a deşeurilor nu sunt îndeplinite, adică în cele mai multe cazuri sunt atinse doar pe hârtie. În judeţul Mureş primăriile şi operatorii de salubritate se luptă de mai mulţi ani cu lipsa depozitelor de deşeuri autorizate. În judeţ există o singură groapă ecologică: la Sighişoara, iar depozitele istorice din Târgu Mureş, Reghin, Luduş, Sovata şi Iernut au fost închise încă din anul 2009. Cheltuielile de depozitare a deşeurilor se reflectă direct în tarifele serviciilor de salubritate. Tarifele sunt determinate în funcţie de taxele de depozitare şi costurile de transport ale deşeurilor, precum şi de politica de preţuri a operatorilor de salubritate. În Târgu Mureş, pentru colectarea deşeurilor, populaţia plăteşte anual 52 lei pe persoană , la Sovata această taxă este de 70 de lei, la Acăţari se percepe un tarif de 25 de lei/an/persoană, dar sunt şi unele localităţi unde populaţia plăteşte doar 12 lei/an, adică un leu/persoană pentru o lună, de exemplu în Coroisânmărtin. Costurile diferite sunt justificate dacă ne uităm la tarifele practicate de depozitele de deşeuri. Primăria din Acăţari plăteşte 146 lei/tonă pentru gunoiul depus în groapa ecologică de la Sighişoara, societatea STC Sovata plăteşte 65 de lei pentru utilizarea gropii de gunoi din Platoul Cekend administrat de AVE Harghita, în timp ce depozitele de deşeuri neconforme au practicat un preţ de 10-16 lei/tonă pentru preluarea deşeurilor. În judeţul Mureş există deja şase staţii de sortare şi transfer, unul fiind în construcţie la Vălureni. Dintre staţiile existente, cinci au fost construite în cadrul unor proiecte PHARE la: Acăţari, Râciu, Reghin, Târnăveni şi Sighişoara. Cea de a 6-a staţie se află la Bălăuşeri, fiind finanţată din bugetul de stat prin Ordonanţa 7/2006. Staţia de la Bălăuşeri nu funcţionează încă, celelalte proiecte sunt în derulare, dar întreţinerea acestor sisteme nu este rentabilă. Atât primăriile, cât şi operatorii de salubritate se plâng din cauza cheltuielilor exagerate ocazionate cu procesarea deşeurilor, şi susţin că colectarea selectivă a deşeurilor va fi funcţională doar după predarea depozitului ecologic de la Sânpaul. /Târgumureşeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/oaia-neagra-a-judetului-mures-groapa-de-gunoi-de-la-sanpaul.html

Unde ducem gunoiul?

Reghinul se confruntă cu o problemă foarte gravă. De când a fost închis depozitul de deşeuri din localitate, autoritatea locală s-a trezit că nu are unde să ducă gunoiul. Depozitele de deşeuri din Reghin, Sovata, Luduş şi Iernut nu au îndeplinit normele cerute de Uniunea Europeană şi au fost închise. Nu ar fi fost o problemă dacă aceste localităţi ar fi avut şi o alternativă, unde să ducă gunoiul. Alternativa ar fi trebuit să fie depozitul zonal de deşeuri. Contractul de executie a lucrării a fost semnat în noiembrie 2011 şi trebuia să se finalizeze în toamna anului trecut. Acest lucru nu s-a întâplat însă, iar mai multe administraţii locale din judeţ s-au trezit că nu au fonduri pentru depozitarea sau transportarea deşeurilor menajere.  Maşinile care transportă gunoiul din Reghin trebuie să se deplaseze 84 de kilometri până la Sighişoara, ceea ce înseamnă o cheltuială foarte mare pentru o localitate care oricum are un buget relativ mic. 
Primarul din Reghin susţine că localnicii nu ar trebui să suporte această cheltuială şi că trebuie găsită o altă strategie pentru plata transportului acestuia până la Sighişoara. Deasemenea o altă soluţie ar fi depozitarea gunoiului pe o rampă privată aflată în apropiere. /TV Mureş MS, http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/unde-ducem-gunoiul.html

Marş împotriva fabricii de clei

Peste 500 de persoane au protestat joi după-amiaza, la Reghin, împotriva construirii fabricii de clei pe bază de formaldehidă, un produs chimic considerat cancerigen. De la persoane în vârstă, la elevi de liceu, reghinenii au scandat timp de o o oră împotriva fabricii, în faţa Liceului „Petru Maior”, după care au plecat în marş spre Primăria Reghin.

Deşi organizatorii marşului de protest se aşteptau iniţial la peste 1.500 de protestatari, în realitate au ieşit în stradă să spună “nu” construirii fabricii de clei aproximativ 500 de reghineni. Marşul protestatarilor  a blocat circulaţia pe un sens şi apoi o întreagă stradă, până ce protestatarii au ajuns în faţa primăriei. Edilul oraşului a anunţat că urmează să organizeze un referendum la care reghinenii să răspundă dacă sunt sau nu de acord cu construirea fabricii de lei. “Vom face un referendum prin care dăm ocazia fiecărui locuitor din municipiul Reghin să îşi exprime dorinţa dacă doreste sau nu această investiţie pentru că sunt oameni care trăiesc de pe urma acestui investitor, dar nu putem accepta o asemenea investiţie care ar dăuna celor mulţi. Am hotărât să lăsăm pe toată lumea să se exprime şi pe urmă să luăm decizia în consecinţă”, a declarat Maria Precup, primar municipiul Reghin. Edilul municipiul a precizat că în viitorul apropiat va face o vizită la fabrica de formaldehidă de la Rădăuţi care are capacitate de trei ori mai mare decât cea care urmează să se construiască la Reghin. Totuşi, orice ar constata la Rădăuţi, primarul a promis că va ţine cont de rezultatele referendumului.

“Am avut întâlniri cu Organizaţia Mondială Sănătăţii, cu specialişti internaţionali pe mediu care m-au asigurat că nu este niciun pericol. Si am rămas chiar uimită. În ţara noastră, ca şi în Germania ca şi Franţa şi Austria sunt fabrici de formaldehidă lângă casele de locuit şi au zis că nu este niciun pericol”, a mai spus Maria Precup, primar municipiul Reghin. Însă cei care au mai lucrat în domeniul prelucrării lemnului susţin că substanţa este foarte nocivă. Un fost angajat al fabricii de lemn din Reghin spune că trei colegi au decedat la vârsta de 50 de ani din cauza formaldehidei care se foloseşte la prepararea cleiului. “Eu am lucrat peste 20 de ani în fabrica de pal. În zona cea mai periculoasă, nu am lucrat eu ci nişte colegi de-ai mei care în jurul vârstei de 50 de ani au decedat din cauză că formaldehida distruge globulele roşii din sânge”, a declarat Gheorghe Urghiş, fost angajat al fabricii de pal.
Scandalul cu privire la construirea fabricii de clei a pornit după ce oamenii de afaceri au depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş cerere pentru obţinerea avizelor necesare construirii uzinei. /TV Mureş MS, http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/mars-impotriva-fabricii-de-clei.html