Cod-f-pc-4 revista presei 13 aprilie 2017 cuprins

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

http://www.rowater.ro/damures

Cod-F-PC-4


REVISTA PRESEI

13 aprilie 2017

CUPRINS

Teme ABA 3

Investiţii pentru comunitate, pe agenda ABA Mureş

Autoritățile din București sunt de părere, că râul Arieș nu a fost poluat chimic.

Teme ABA 2

Teme similare 7

Teme de mediu 8

Proiect: Ariile naturale protejate ar putea fi modificate pentru exploatare fără decizia Guvernului și avizul Academiei

Teme ABA

Investiţii pentru comunitate, pe agenda ABA Mureş

Începând cu data de 21 martie 2017, conducerea Administraţiei Bazinală de Apă (ABA) Mureş este asigurată de Cristian Constantin Stoian, specialist în domeniul construcţiilor hidrotehnice, fost inginer şef în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş. Care sunt priorităţile noului şef al ABA Mureş, precum şi principalele investiţii prevăzute a fi derulate în decursul acestui an, în interviul următor.

Reporter: Pentru început, vă rog să punctaţi principalele repere ale evoluţiei dumneavoastră profesionale.

Ing. Cristian Constantin Stoian, director general al ABA Mureş: De când am absolvit facultatea, am lucrat în domeniul construcţiilor hidrotehnice, la Antrepriza de Construcţii Hidrotehnice Argeş, după care o perioadă scurtă, de circa doi ani, am lucrat la Combinatul Chimic Târnăveni, unde am fost şef de secţie. Din anii 90 până în 1996 am lucrat ca diriginte de şantier în cadrul Serviciului de Investiţii al Direcţiei Apelor Mureş, cum se numea atunci instituţia. Din 1996 până în 2015 am fost şef de Sistem Hidrotehnic Târnava Mică, din 2015 până în martie 2017 am ocupat funcţia de inginer şef la Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş, iar din 21 martie 2017 sunt director general al ABA Mureş.

Rep.: Ne puteţi spune câteva din priorităţile pe care vi le-aţi propus pentru arealul judeţului Mureş pentru perioada următoare de timp?

C.C.S.: Obiectivele zicem noi sunt măreţe, vrem să realizăm multe lucrări de investiţii şi am să enumăr principalele investiţii din surse proprii prevăzute a fi realizate în judeţul Mureş. Un proiect important este scoaterea de sub efectul inundaţiilor a municipiului Târnăveni, respectiv a cartierului Armatei. Se ştie, în decursul ultimilor zece ani acest municipiu a fost supus inundaţiilor de două ori. Noi vrem să mărim clasa de importanţă a lucrărilor, iar în zonă sunt şi nişte poduri subdimensionate. Mai avem pe tapet apărări de mal în localitatea Văleni, regularizarea şi îndiguirea pârâului Luţ la Goreni – Batoş, amenajarea râului Mureş la Ruşii Munţi, supraînălţare de diguri la Luduş şi bineînţeles continuăm lucrarea de investiţii de pe Târnava mică, în zona localităţii Mica. Este o lucrare începută, sper să o finalizăm în acest an. Mai avem propuse lucrări de reparaţii pe râul Mureş, la lucrări hidrotehnice. Este vorba de reparaţii la Barajul de priză Gurghiu, reparaţii la Barajul de priză numărul 2 cunoscut şi sub denumirea de Barajul Nou, respectiv la sistemul de acţionare a stavilelor, reabilitarea Turnului de manevră la Acumularea nepermanentă Bălăuşeri – proiectare plus execuţie. Restul sunt lucrări care ţin baza noastră de producţie, care au rămas nefinalizate, cum ar fi reabilitări de atelier sau de şopron, pentru a îmbunătăţi condiţiile de lucru ale oamenilor şi de protecţie a utilajelor şi maşinilor, precum şi de depozitare.

Rep.: Care este în prezent situaţia la Bezid?

C.C.S.: Urmează punerea în siguranţă a pasarelei de la Turnul de manevră de la Bezid şi refacerea sistemelor de alimentare cu energie electrică, un efort destul de mare. În prezent, lacul este într-un program de coborâre special. Nu evacuăm non-stop. Am evacuat 4 metri, după care stăm circa două săptămâni, după care continuăm evacuarea, până vom ajunge undeva la cota 352-353 în zona stâlpului care a cedat, să vedem care sunt lucrările necesare acolo. Avem două ipoteze: una că talpa stâlpului a cedat – s-a fisurat sau s-a înclinat – şi cea de-a doua ipoteză este că a cedat terenul de fundare. Vom face un masiv de beton care să pună în siguranţă stâlpul, refacerea pasarelei şi înainte de a face aceste lucruri vom restabili alimentarea cu energie electrică a Turnului de manevră, pentru că unul din evacuatori la ora actuală nu este funcţional. Aceste lucrări vor fi în regim de urgenţă. Există la ora actuală posibilitatea de evacuare prin vana conică, iar în cazul în care se vor depăşi anumite debite mai avem o posibilitate de evacuare prin deversorul lateral care intră în funcţiune automat şi nu pune în pericol lucrarea hidrotehnică. Nu punem în pericol pe nimeni, lucrarea hidrotehnică este stabilă şi funcţională. Dacă nu facem această lucrare, apar situaţii neplăcute, există riscuri, sunt localităţi în aval. Facem aceste lucrări pentru a menţine în siguranţă localităţile din aval. S-a constituit o comisie specială, cu un expert. De asemenea, acest baraj este singurul care are o autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă şi autorizaţie de gospodărire a apelor. Restul sunt în curs. A apărut acest incident, vom vedea care au fost cauzele, dar ce pot să subliniez este că Bezidul este o lucrare sigură. Sperăm ca în maxim o lună să refacem sistemul de alimentare cu energie electrică, ca şi golirea de fund să fie funcţională.

Rep.: În afara investiţiilor din surse proprii, aveţi în vedere şi alte investiţii din alte surse?

C.C.S.: Da, încercăm să accesăm finanţări de la bugetul de stat, dar deocamdată nu avem aprobat bugetul. Aşteptăm adoptarea bugetului. Vrem să promovăm în continuare anumite lucrări, cum este „braţul mort” – braţul de la Pocloş în jos care se continuă până în zona Mureşului, unde vrem să facem o zonă umedă, o zonă de acumulare în caz de inundaţii. De asemenea, dăm şi o altă imagine sectorului respectiv. Ne dorim şi finalizarea lucrărilor de pe Pocloş. Anul trecut nu am putut finaliza lucrările din cauza vremii, dar reuşim garantat anul acesta să finalizăm acele lucrări. Vorbind de zona Mureş, aş aminti şi de zona Weekend, unde am găsit sprijinul Primăriei. Am găsit înţelegere pentru a rezolva problema închiderii liniei de apărare în zona Weekend. Acolo unde este drumul vor fi două porţi care vor închide digul şi vor proteja zona de Weekend, care la ora actuală este expusă. Noi putem interveni cu baraje mobile, dar vrem să facem un sistem definitiv. Chiar ieri, proiectul a trecut prin comisia inginerilor şi tehnicienilor de la nivelul instituţiei noastre şi aşteptăm hotărârea de Consiliu care să ne pună la dispoziţie terenul. Am înţeles că Primăria ne va sprijini în acest sens în realizarea acestor lucrări vitale împotriva inundaţiilor.

Rep.: Ce s-a întâmplat cu Barajul de priză de la Bicapa Târnăveni?

C.C.S.: A fost dezafectat. Populaţia din localităţile situate în aval, respectiv Adămuş, a intrat cumva într-o alertă că o să aibă probleme. Subliniez că respectiva lucrare hidrotehnică nu era pentru scoaterea de sub efectul inundaţiilor a localităţii, ci era pur şi simplu o barare pentru alimentarea cu apă a Combinatului Chimic Târnăveni, care nu mai există. Nu există nici un risc, localităţile sunt apărate de digurile care există acolo şi nu de acea lucrare, care a fost în interesul celor care au deţinut-o să o dezafecteze pentru că nefiind funcţională nu mai era cine să o întreţină. Acea dezafectare s-a făcut cu acordul unei comisii naţionale care monitorizează asemenea tip de lucrări hidrotehnice.

Rep.: Cum colaboraţi cu alte instituţii sau cetăţeni, în special sub aspectul protejării mediului înconjurător?

C.C.S.: Încercăm să rezolvăm toate sesizările pe care le primim de la cetăţeni şi de la unităţile administrativ-teritoriale aferente Administraţiei Bazinală de Apă Mureş, dar cu o prioritizare a lor. Noi ştim priorităţile şi vedem gravitatea unui fapt. Răspundem la toate sesizările şi dăm curs la acestea în funcţie de gravitatea lor. În privinţa relaţiei pe care o avem cu proiectanţii unor lucrări, apelul nostru către aceştia este să vină cu soluţii ecologice, prietenoase cu mediul înconjurător. De asemenea, colaborăm şi cu ONG-uri de profil în această direcţie, de protejare a mediului înconjurător.

Rep.: Aveţi un mesaj şi pentru cetăţeni în privinţa igienizării cursurilor şi a malurilor apelor?

C.C.S.: Aş face o remarcă, şi anume că prin Ordonanţa 21 din 2001, comunităţile locale au această obligaţie de a întreţine aceste maluri. Nu e obiectul muncii noastre, chiar dacă încercăm să colaborăm cu unităţile administrativ-teritoriale de pe aceste cursuri de apă, să menţinem cât putem curăţenia. Există şi alte prevederi legislative, cum ar fi de exemplu colectarea selectivă a deşeurilor, dar probabil că ar fi necesare măsuri suplimentare. Pet-urile sunt marea problemă şi părerea mea este că magazinele care vând aceste pet-uri ar trebui să dea posibilitatea omului să le returneze, contra cost. S-ar diminua mult mai vizibil numărul de pet-uri care vin pe cursurile de apă.

/Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/2017/04/12/interviu-investitii-pentru-comunitate-pe-agenda-aba-mures/

Autoritățile din București sunt de părere, că râul Arieș nu a fost poluat chimic. (traducere)

Diplomatul român a fost chemat la discuții

Ministerul de Externe din Budapesta l-a chemat la discuții pe diplomatul de la Consulatul României din cauza poluării.

Magyar Levente, secretarul de stat al diplomației economice din cadrul Ministerului Externelor din Ungaria l-a chemat la discuții marți dimineața pe diplomatul de la Consulatul României în legătură cu poluarea de pe râul Arieș, care s-a produs săptămâna trecută – a comunicat ministerul luni la solicitarea MTI-ului. În data de 3 aprilie a curs nămol gri în râul Arieș dintr-o conductă de evacuare a iazului de steril de la Geamăna, închis în anul 1988. Iazul aparține de societatea minieră Cupru Min. Purtătorul de cuvânt al Administrația Națională de Apă din Ungaria (OVF) luni declarat la solicitarea MTI-ului: probabil nu va ajunge în Ungaria nămolul gri din râul Arieș. Siklós Gabriella a declarat: specialiștii țin legătură permanentă cu autoritățile din România, dar încă nu sunt informații exacte până unde a ajuns unda de poluare și care este gradul de diluție. Purtătorul de cuvânt a mai adăugat: nămolul ar trebui să parcurgă o distanță de 500 de kilometrii pe râul Mureș de la punctul de formare al poluării ca să ajungă în Tisa. La Direcția de Apă de la Szeged a fost stabilit gradul 3 de alertă, începând din 5 aprilie specialiștii sunt pe teren 24 de ore pe zi și sunt prelevate două probe de apă pe zi la Nădlac. Rezultatele analizelor până acum s-au încadrat sub valorile limită, deci încă nu există semn de poluare. În cazul în care ar veni poluarea, acesta ar trebui să apără marți la Arad iar la mijlocul săptămânii la Nădlac – a mai adăugat purtătorul de cuvânt.

Sterilul a curs în apă

Autoritățile români au declarat, că râul Arieș nu a fost poluat cu materiale chimice, după ce aproximativ 6000 metri cubi de steril au curs în urma unor defecțiuni tehnice în râul Arieș din iazul de steril de pe Valea Șesii al societății Cupru Min. Secretarul de stat, Olimpia Negru a declarat, că nu există pericolul ca poluarea să ajungă la graniță. “În baza informațiilor existente și în baza rezultatelor analizelor de laborator nu există pericolul de poluare cu substanțe chimice. Apa a fost turbulentă o perioadă, dar specialiștii de la Administrația Bazinală de Apă Mureș au suplimentat debitul râurilor Arieș și Mureș ca poluarea să nu se extindă. Nu există problema trecerii poluării pe partea cealaltă a graniței” – l-a citat agenția de presă Agerpres pe secretarului de stat. Joi o comisie mixtă formată din reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor, Administrației de Apă și cercetători universitari a analizat circumstanțele poluării. Specialiștii au constatat, că nu este vorba de o poluare chimică pe râul Arieș, doar apa a devenit tulburentă, nu s-a arătat mortalitate piscicolă și poluarea nu a ajuns nici până la râul Mureș.

Supraveghere permanentă

Sistemul de evacuare a haldei de steril de pe Valea Șesii va fi închisă, lucrările necesare vor fi efectuate cel târziu până la toamnă, iar autoritățile de apă vor supraveghea în permanență calitatea apei pe râurile Arieș și Valea Șesii. În data de 3 aprilie în urma unor defecțiuni tehnice aproximativ 6000 de metrii cubi de steril a cuurs în râul Arieș din iazul de steril de pe Valea Șesii a societății Cupru Min de la Abrud. În momentul în care au observat defecțiunea, Cupru Min și-a oprit activitatea și au încercat să oprească extinderea poluării. Instituția de Situații de Urgențe din județul Alba a atras atenția populației, că apa râului nu este buna pentru consum uman dar nici pentru igienă.

/Nepujag Ms, http://www.e-nepujsag.ro/op/article/megb%C3%ADrs%C3%A1golt%C3%A1k-az-aranyos-szennyez%C3%A9s%C3%A9t-el%C5%91id%C3%A9z%C5%91-b%C3%A1nyav%C3%A1llalatot

 

/Szekelyhon Hr, https://szekelyhon.ro/cimke/marosszek

Teme similare

Panica de la Sâmbăteni

Suspiciune de poluare la Sâmbăteni, neconfirmată până acum de autorități. În localitate s-a răspândit zvonul că pânza freatică este afectată de un depozit de deșeuri provenite de la o fabrică de aluminiu din județul nostru, iar unii localnici au depus plângeri la autorități și au cerut să se investigheze situația. Pe un teren privat din localitate, unde există o balastieră, sunt depozitate câteva mii de tone de reziduuri care arată ca zgura de culoare neagră. Deșeurile au rezultat din topirea aluminiului și, conform documentelor existente, ar fi fost tratate de o firmă specializată care își desfășoară activitatea pe platforma fostului combinat chimic din Vladimirescu, unde mai activează numeroase alte firme. Societatea care se ocupă cu neutralizarea reziduurilor de la fabrica de aluminiu are toate autorizațiile necesare și a fost verificată de autorități, numai că unii localnici din Sâmbăteni suspectează că nu toată cantitatea de deșeuri care ajunge în sat a fost decontaminată. „Au venit de la Garda de Mediu și au luat probe, dar numai de la suprafață, unde, probabil, era așezat un strat de zgură nepericuloasă. Ar fi trebuit să ia din adâncime pentru a găsi deșeuri care poluează”, crede un localnic. „Zgura asta este în neregulă, are un miros înțepător, parcă de sulf. Uneori se simte în toată localitatea mirosul”, spune un alt localnic. Oamenii au diverse teorii. Ei se tem că pânza freatică poate fi contaminată, astfel că nu ar mai putea folosi apa din fântâni nici la irigat. Mai mult, unii cred că aceste deșeuri sunt radioactive. Reprezentanții Gărzii de Mediu nu au oferit declarații pe acest subiect și ne-au direcționat către Primăria Păuliș, căreia i-a transmis un raport însoțit de un buletin de analize. Conform documentului, deșeurile sunt nepericuloase și pot fi folosite pentru diverse lucrări, precum acoperirea gropilor de pe drumuri agricole sau pentru nivelarea terenurilor.

Primarul comunei, Ioan Turcin, spune că a primit acest buletin de analize, însă este unul vechi, din 2016. ”Depozitul de la Sâmbăteni, situat aproape de albia Mureșului, a acumulat peste 3.600 de tone de reziduuri. Consider că sunt binevenite sesizările cetățenilor și ar trebui să luăm toate măsurile care se impun pentru materialul care s-a depozitat. Sunt de acord cu nemulțumirile oamenilor, dar numai în baza unor probe putem spune că acest material este toxic. Nu vom accepta depozitatea materialelor care nu corespund din punct de vedere al sănătății. Săptămâna trecută, au fost prelevate noi probe, la care așteptăm răspunsul Gărzii de Mediu”, spune edilul. Zilele trecute, când au fost prelevate noile probe, în control au mers mai multe instituții sesizate de localnici și de Primăria Păuliș, respectiv Garda de Mediu, Prefectura, Administrația Națională ”Apele Române” și Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

”Stabilizate și nepericuloase”. În răspunsul din 4 aprilie 2017 trimis de Garda de Mediu Primăriei Păuliș se arată că în timpul verificărilor pe teren ”s-a constatat că pe o suprafață de aproximativ 1.000 metri pătrați, într-o groapă de împrumut și pe marginea acesteia, situată pe malul drept al râului Mureș, la o distanță de 150 metri de mal, a fost depozitată anterior o cantitate mare (de ordinul miilor de tone) de substanță sau amestec cu aspect cenușiu care degajă miros de amoniac și care după aspect provine de la topirea secundară a aluminiului, fiind zgură de sare”. Comisarii de mediu arată că au verificat atent firma și că aceasta îndeplinește procedurile legale de funcționare, iar deșeurile sunt ”stabilizate și nepericuloase”. Mai adânc în depozit. Localnicii spun, însă, că nu se vor liniști până când autoritățile nu vor reveni la depozitul de reziduuri și vor săpa mai adânc pentru a preleva probe, ei suspectând că există zgură contaminată care ar fi fost acoperită între timp de firma angajată pentru neutralizarea deșeurilor.

/Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/panica-de-la-sambateni/1813581

/ARQ AR, http://www.arq.ro/descoperirea-care-a-produs-panica-la-simbateni-locuitorii-se-tem-ca-sunt-otraviti/13674

Teme de mediu

Proiect: Ariile naturale protejate ar putea fi modificate pentru exploatare fără decizia Guvernului și avizul Academiei

Ariile naturale protejate ar putea fi modificate în scopul scoaterii din acestea a unor terenuri pe care să poată fi efectuate exploatări de resurse minerale, fără a mai fi nevoie de o hotărâre a Guvernului și de avizul Academiei Române. Prevederea este inclusă într-un proiect legislativ,în baza argumentului că există licențe vechi de concesiune minieră pentru terenuri care au fost declarate ulterior arii naturale protejate.

Proiectul de lege a fost inițiat de mai mulți parlamentari ai coaliției de guevrnământ, PSD-ALDE, având semnătura și unor foști miniștri ai Economiei sau Energiei. Inițiatorii arată că, până în iunie 2007, modificarea limitelor ariilor naturale protejate putea fi decisă doar de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, dar cu avizul Academiei Române. După 2007, legislația a fost modificată prin ordonanță de urgență și stabilește în prezent că, în cazul ariilor naturale protejate de interes național, pentru care nu există limite identificate, stabilirea și modificarea acestora este prin hotărâre a Guvemului, la propunerea custodelui ariei naturale protejate respective, în baza unui studiu științific, cu avizul Academiei Române și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. Autorii proiectului de lege arată că aceste prevederi au făcut imposibilă modificarea limitelor unor arii naturale protejate atât pentru corectarea unor erori majore privind suprafața ariei, cât și pentru scoaterea din interiorul ariei naturale a unor suprafețe de teren aferente perimetrului de exploatare a resurselor minerale, pentru care exista, la data instituirii regimului de arie naturală protejată, o Hotărâre de Guvern, în vigoare, pentru aprobarea licenței de concesiune a activității miniere de exploatare. Autorii propun ca modificarea limitelor ariilor naturale protejate să fie posibilă “prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin Hotărâre a Guvernului României, licențe de concesiune a activității miniere de exploatare, în temeiul legislației miniere în vigoare la data emiterii acestora.” Potrivit prevederilor propuse, modificarea limitelor arie naturale se va realiza “la cererea titularului de licență, prin act administrativ al conducătorului autorității publice centrale de protecție a mediului”, cererea fiind însoțită doar de o copie a Hotărârii Guvernului României privind aprobarea licenței de concesiune a activității miniere de exploatare și de dovada deținerii unor terenuri aduse în compensare. Practic, pentru aceste terenuri nu mai este nevoie de un aviz al Academiei și de o Hotărâre a Guvernului pentru care ele să fie scoase din aria naturală protejată. Poiectul stabilește însă că modificarea va fi avizată numai în situația în care, prin grija și pe cheltuiala titularului de licență, va ti instituit regimul de arie naturală protejată pe o altă suprafață adiacentă ariei naturale protejate, situată oriunde pe granița acesteia. Suprafața minimă a suprafeței aduse în compensare va fi echivalentă cu suprafața scoasă de pe teritoriul ariei naturale protejate, majorată cu 50%. Totodată, modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin extinderea suprafeței ocupate va fi posibilă oricând dacă suprafețele suplimentare îndeplinesc condițiile avute în vedere la desemnarea unei arii naturale protejate. /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/proiect-ariile-naturale-protejate-ar-putea-fi-modificate-pentru-exploatare-fara-decizia-guvernului-si-avizul-academiei-416441/
CEH rezolvă problema de mediu la Paroşeni. Mintia rămâne „în suspans”

Administraţia Complexului Energetic Hunedoara a anunţat ieri că a deblocat investiţia de mediu „înecată la mal” în 2014. Pentru Mintia se speră la un rezultat pozitiv al unor discuţii cu Garda de Mediu. Şansele ca Termocentrala Mintia să câştige în instanţă disputa sunt nule.

CEH a anunţat ieri că a finalizat plata TVA-ului restant datorat consorţiului francez Construction Industrielles de la Méditerranée care s-a ocupat de instalaţia de desulfurare şi cea de şlam dens de la Termocentrala Paroşeni. Investiţia de aici s-a blocat în decembrie 2014, după ce ajunsese la un stadiu de realizare de 95 la sută. CEH a achitat TVA restant în valoare de 20,6 milioane de lei. Investiţia de la Paroşeni se ridică la aproximativ 65 de milioane de euro. „Din punct de vedere financiar, ar mai fi nevoie de vreo 3 milioane de euro, dar avem sursă de finanţare pentru acest proiect, dintr-un credit bancar. Mai sunt de negociat o serie de prevederi ale contractului iniţial. Sperăm ca proiectul să fie gata până la 31 decembrie 2017, dată care este un termen realist, în opinia mea, nicidecum unul forţat”, spune directorul general al CEH, Michael Melczer.

Pentru Mintia se mizează pe „mica înţelegere”

În vara lui 2015, ambele termocentrale din cadrul CEH au primit interdicţie de funcţionare din partea Gărzii de Mediu în urma unui control ordonat de la nivelul Ministerului Mediului. Pentru ambele unităţi de producţie, CEH a contestat în instanţă decizia Gărzii de Mediu şi a reuşit, până acum, doar să tragă de timp, pentru că, strict „pe lege”, nu are nicio şansă de a câştiga disputa juridică. Dacă la Paroşeni, situaţia pare a reveni la normal, la Mintia lucrurile sunt încă foarte complicate. Termocentrala riscă să fie oprită, pur şi simplu, pe parcursul acestui an. A pierdut, pe fond, la Judecătoria Deva, procesul cu Garda de Mediu, iar recursul se apropie, la rându-i, de final. „La Mintia se merge, în continuare, pe ideea transformării Grupului II în grup pe gaz, corelată cu achiziţia unei centrale de pornire. Este însă doar o soluţie tranzitorie, până în momentul în care Grupul III va beneficia de o reparaţie capitală şi, sperăm noi, de o modernizare astfel încât să fie conform cu normele de mediu. Cu un grup pe cărbune modernizat şi cu un grup pe gaz, Termocentrala Mintia va avea o mai mare flexibilitate de funcţionare”, declară Melczer.

Actualitate Administrație CEH Termocentrala Mintia Termocentrala Paroşeni 2017-04-12 /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/ceh-rezolva-problema-de-mediu-la-paroseni-mintia-ramane-suspans/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Bazinală de Apă Mureş

Str. Koteles Samuel nr. 33, Târgu –Mureş, jud. Mureş

cod poştal 540057

Tel. : [phone]; Fax: [phone]