Cod-f-pc-4 revista presei 14-16 iulie 2012 cuprins

Teme ABA

Vasluietul a secat!

ANORMAL Chiar dacã principalul afluent al acumulãrii de la Solesti, râul Vasluiet, este aproape secat, rezerva de apã potabilã a municipiului Vaslui pare sã nu fie în pericol din cauza secetei. Cel putin asa ne asigurã conducerea Apelor Române, aceeasi care nu a sesizat faptul cã Vasluietul este secat, iar barajul de la Puscasi este plin de vegetatie pe cale de putrezire. Rezerva de apã a municipiului Vaslui este, în aceste zile, de peste 8,5 milioane mc, si ar ajunge fãrã probleme, conform declaratiei celor de la Apele Române, pânã cel putin în primãvara viitoare. Râul Vasluiet, principala sursã de apã a barajului de la Solesti, este aproape în întregime secat, de la Schitu Duca, din judetul Iasi, pânã dincoace de Pribesti. Se pare cã motivul o constituie nu atât seceta prelungitã si lipsa, de mai bine de o lunã, a precipitatiilor, cât faptul cã proprietarul iazurilor de la Schitu Duca, aflate pe cursul Vasluietului, doreste ca exploatarea sa piscicolã sã nu ducã lipsã de apã. Dat fiind cã râul este secat, ici si colo mai fiind doar câte o bãltoacã pe jumãtate umplutã cu nãmol, animalele, atât cele domestice, cât si cele sãlbatice, nu prea mai au de unde bea apã, pe un parcurs de mai bine de 20 km a râului. Râul Vasluiet este principala sursã de umplere a acumulãrii de la Solesti, principala sursã de apã a municipiului Vaslui. Sursa secundarã pentru alimentarea cu apã a vasluienilor este barajul de la Puscasi, dar pânã acum nu s-a folosit aceastã sursã. Un motiv ar putea fi faptul cã, la reumplerea acumulãrii de la Puscasi, în aceastã primãvarã, nu a fost înlãturatã, asa cum ar fi fost obligatoriu, vegetatia din bazinul acumulãrii. Conducerea Apelor Române sustine cã: “Se iau sãptãmânal probe din apã, pânã acum acestea nu au dovedit cã apa ar fi nepotabilã”.

“Este apã pânã anul viitor”

Contactatã, conducerea Apelor Române infirmã faptul cã cineva ar îndigui, cu bunã stiintã, cursul râului. “Debitul râului Vasluiet este unul normal pentru aceastã perioadã a anului, nu ati putut dvs. vedea apa din cauza vegetatiei dese din albia râului (!?). Oricum, acumularea de la Solesti are destulã apã pentru alimentarea municipiului Vaslui, chiar dacã nu ar mai ploua deloc, apa din Solesti ar ajunge cel putin pânã în primãvara viitoare!”, a declarat Iancu Arcãlianu, directorul Serviciului de Gospodãrire a Apelor Vaslui din cadrul Directiei Apele Române. Declaratiile acestora sunt contrazise de localnici, care sustin cã nu au mai vãzut nivelul barajului atât de scãzut de când a fost cea mai mare secetã din ultimii ani, din 2007. “La ora actualã, la Solesti sunt înmagazinati circa 6,5 milioane mc de apã, iar la Puscasi alti 2,1 milioane mc. De altfel, în acest an, nici nu a fost nevoie sã folosim pentru alimentarea cu apã a populatiei apã din Puscasi, acumularea de la Solesti fãcând fatã consumului. Doar din când în când, în vârf de consum, mai este folositã apã din râul Bârlad, prin statia de la Rediu. Ultima datã a fost cazul acum douã sãptãmâni, iar debitul folosit a fost de 180 l/sec de la statia Rediu”, încearcã sã linisteascã apele directorul Arcãlianu. Dacã problema sursei de apã se pare cã nu este una presantã, în schimb aducerea apei pânã la robinetele vasluienilor este ceva mai grea, dat fiind desele avarii ale retelei de conducte, dar si întârzierea în care se aflã proiectul de reabilitare a acestei retele. În schimb, un lucru e sigur, cât de curând va urma scumpirea apei potabile în cea mai mare parte a judetului, în mod sigur în municipiile Husi si Bârlad./Vremea Nouă

Teme similare

Creşte numărul localităţilor care rămân fără apă în fântâni

Seceta pune stăpânire pe mai multe localităţi din judeţul Botoşani. Numărul localităţilor care au rămas fără apă este în creştere. Astfel, pe lângă localitatea Hilişeu Horia, unde fântânile au secat iar pompierii cară zilinic câte 30 tone de apă, a rămas fără apă şi satul Doina din comuna Răuseni. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi la Vorniceni, primarul comunei solicitând sprijinul Instituţiei Prefectului şi pompierilor. “La Hilişeu Horia peste 66% din fântâni au secat sau au un nivel foarte scăzut de apă. Satul Doina- Răuseni este un sat mai sus situat şi pestze 650 de locuitori au aceeaşi problemă acum. Am solicutat în cazul celor de la Răuseni, pentru că acolo era mai simplu de rezolvat pentru moment problema, ca pe timpul nopţii să fie oprită alimentarea altor comune astfel încât să urce apa în satul Doina, moment în care cei de acolo îşi fac rezervele de apă de care au nevoie“, a spus prefectul Adrian Constantinescu. /Botosaninews

Apă prea scumpă pentru un oraș sărac

Aleșii vasluieni s-au contrat, vineri, în ședința Consiliului Local (CL) pe aprobarea planului anual de evoluție a tarifelor, aferent proiectului “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”. “Suntem la 65-70% la asigurarea apei și a canalizării în acest moment. Trebuie să ajungem la 100%. Trebuie să asigurăm toate elementele, modernizarea sistemului și extinderea lui astfel încât vasluienii să beneficieze de servicii. Finanțatorul spune și că trebuie să suportăm tot noi costurile, cum e și firesc. Inițial, sumele au venit de la guvern, apoi s-au blocat (75% și 25% de la bugetul local). Analiza prețului pentru Vaslui este de competența CL”, a spus primarul Vasile Pavăl. Consilierul PDL Marius Arcăleanu a votat împotriva proiectului de hotărâre, motivând astfel: “Ultima modificare la prețul apei și canalizării la Vaslui a fost în iulie 2010. La fel am votat împotrivă. Prețul a crescut de la 2,02 lei la 2,37 lei fără TVA la apă potabilă. Atunci s-a spus că avem cel m mic preț din toată zona Moldovei, dar erau orașe care aveau prețurile sub nivelul nostru. Vreau să
expun situația, iar colegii consilieri să cântărească foarte bine când vor vota. Azi venim cu acest proiect și prezentăm creșterea până în 2014 la apă și canalizare-epurare. Din tabelul anual, se vede că orașul este condamnat să plătească și pentru celelalte orașe. În 2014 noi vom avea prețul aproape dublat, la 5.90! Anul acesta creștem sau nu prețul la apă? Vizavi de gradul de încasare, noi, pe lângă apa consumată, plătim în plus pentru indicele de corecție, care se aplică fiecărui consumator, deci încă o sumă care dovedește activitatea nu tocmai performantă desfășurată de Aquavas.
Încasarea facturilor face parte din activitatea celor de la Aquavas. Consider că nu se justifică creșterea prețului. Propun să ne conformăm normelor europene, dar să facem graficul de creștere a prețului cu începere din 2014, când poate vom depăși perioada de criză”. Vasile Pavăl a replicat că nu el mărește tariful la apă: “Nu pot ști dacă Aquavas va veni sau nu cu solicitarea de majorare. Cert este că azi se discută despre strategia de majorare, până ajungerea la tarif unic, necesară pentru ca investiția să poată fi promovată și modernizarea să se poată face. Eu cred că această strategie trebuie să meargă mai departe. Cu privire la calitatea apei, rog Aquavas să vină să prezinte mai multe elemente care stau la baza activității dumnealor”. Cei de la Aquavas spun și ei că Vasluiul nu suportă pierderile din alte orașe ale județului.
“Fondurile Vasluiului rămân aici. Nu facem transfer de fonduri. Fiecare are fonduri proprii. Nu există riscul ca Vasluiul să suporte pierderile de la Bârlad sau Huși. Calitatea apei este cea mai importantă problemă asupra căreia ne aplecăm. Nu este la cele mai înalte standarde, cu parametrii la maximum, dar ne încadrăm în cei legali. Cu privire la indicele de corecție, împreună cu asociațiile de proprietari, încercăm să rezolvăm situația”, a declarat directorul Aquavas, Dorin Bălănescu . /Obiectiv de Vaslui

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA