Cod-f-pc-4 revista presei 14 18 aprilie 2012 cuprins



Yüklə 159.17 Kb.
səhifə4/11
tarix17.08.2018
ölçüsü159.17 Kb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Bravo, Oprișan! Asta e opera ta! Cum a risipit președintele CJ Vrancea 13 milioane de euro


Peste 6.000 de oameni din Nereju, județul Vrancea, sunt izolați după ce drumul 205 D s-a surpat, zilele trecute, din cauza ploilor, dar și a râului Zăbala, care a „mușcat” din terasamentul drumului. În timp ce oamenii jelesc că n-au cum să-și asigure unele urgențe, autoritățile județene pasează vina distrugerii drumului de la o instituție la alta.

Umbrărescu a încasat 13 milioane de euro

Șoseaua județeană 205 D se află în grija Consilului Județean Vrancea, condus de Marian Oprișan, care, în 2008, a oferit contractul de modernizare și asfaltare a drumului lui Dorin Umbrărescu, un prieten apropiat, banii fiind din fondurile proprii ale CJ Vrancea.

13 milioane de euro a încasat „Regele asfaltului” pentru un drum de 34 km, din care a reușit să reabiliteze 31 km, pe care a întins covorul asfaltic. Oprișan a declarat ieri că lucrarea nu-i nicidecum terminată, alte 20 de milioane de euro fiindu-i necesare pentru terminarea lucrărilor - adică sistematizarea cursului râului Zăbala, prin realizarea gabioanelor de protecție și a lucrărilor de consolidare a malului drept. Pentru toate acestea, Oprișan a cerut guvernului o suplimentare de fonduri, care nu i-a fost aprobată.

Unde s-a greșit

Dar ce-a făcut șeful CJ a fost să asfalteze de formă un drum pe un terasament total instabil și pentru asta a cheltuit 13 milioane de euro. Consilierul PDL Cornel Negru a declarat, ieri, că va sesiza Curtea de Conturi în legătură cu „jaful” pe care l-a comis Marian Oprișan, care nu s-a gândit să facă lucrările de sistematizare a râului înainte să toarne asfaltul. Oprișan a mai precizat că drumul va fi reparat provizoriu. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/bravo-oprisan-asta-e-opera-ta-cum-a-risipit-presedintele-cj-vrancea-13-milioane-de-euro-977199.html


Drumurile noastre rupte


Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, şi „regele asfaltului“, Dorinel Umbrărescu, au făcut praf 13 milioane de euro pe o lucrare grăbită de alegeri în 2008.

Cei 4.000 de oameni care trăiesc în localităţile vrâncene Spulber şi Nereju sunt izolaţi încă din prima zi de Paşte, după ce o porţiune de 60 de metri din Drumul Judeţean 205D, care face legătura între cele două localităţi, a fost luată de torenţii formaţi în urma ploilor. Drumul, în lungime de 34 de kilometri, a mai fost distrus şi de inundaţiile din anul 2005, de refacerea sa ocupându-se firma lui Dorinel Umbrărescu, „regele asfaltului".



Doi baroni şi un simulacru de drum

Modernizarea DJ 205D a început în anul 2008, în plină campanie electorală: în mare grabă a fost turnat un strat de asfalt pe 31 din cei 34 de kilometri ai drumului, fără să se ţină cont de alte lucrări necesare într-un astfel de proiect. Costurile pentru un kilometru de drum reabilitat au fost de 4,8 milioane de lei, preţ similar cu cel perceput pentru un kilometru de autostradă. Firma UMB Spedition, aparţinând omului de afaceri Dorinel Umbrărescu (cunoscut ca fiind un apropiat al lui Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea), a încasat până acum din această lucrare aproape 55 de milioane de lei, adică aproape 13 milioane de euro, bani proveniţi din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean. Costul pentru un kilometru de drum reabilitat a fost de aproximativ 400.000 de euro. Contractul semnat în 2008 de Consiliul Judeţean Vrancea cu UMB Spedition are o valoare de 130 de milioane de lei. Oprişan spune că, între timp, s-a constatat că este nevoie de şi mai mulţi bani pentru finalizarea lucrării.

„Ce s-a făcut până acum reprezintă 37,6% din totalul lucrărilor care se impun pentru reabilitarea şi modernizarea completă a DJ 205D. În acest moment, pentru finalizarea investiţiei mai este nevoie de 104,5 milioane de lei, bani necesari pentru realizarea celor mai importante lucrări, respectiv sistematizarea cursului Zăbalei prin realizarea de gabioane de protecţie, realizarea lucrărilor de consolidare a malului drept, pentru realizarea rigolelor", a precizat Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea. Dacă s-ar aloca şi suma de care vorbeşte Oprişan (echivalentul a aproximativ 23 de milioane de euro), s-ar ajunge la costuri totale de 36 de milioane de euro. Ceea ce ar însemna că un kilometru reabilitat la DJ 205D s-ar ridica la circa 1,1 milioane de euro, cost similar celui pentru construirea unui kilometru de autostradă. În ciuda încercărilor noastre, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu n-a putut fi contactat.Conducerea Prefecturii Vrancea îl ameninţă pe preşedintele Consiliului Judeţean cu controale. „S-a dovedit că Marian Oprişan n-a ştiut şi nu ştie să gestioneze banii publici. Trebuia ca înainte să se toarne acel asfalt electoral să se execute obligatoriu lucrări de regularizare a râului, pentru că era la mintea cocoşului că apa râului Zăbala va rupe din mal şi va afecta în timp drumul. O să iniţiez un control să vedem pe ce s-au cheltuit banii", a declarat Dragoş Mircea, subprefectul judeţului Vrancea.

Oprişan, anchetat de DNA pentru drumuri

Preşedintele CJ Vrancea a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2006, acuzat că a prejudiciat bugetul judeţului cu 2,2 milioane de euro. Procurorii afirmă că Marian Oprişan, în calitate de preşedinte al CJ, a numit o comisie de licitaţie care a selectat şi a atribuit lucrări de construcţie unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi de-ai săi. „Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru 41 de drumuri comunale, dintre care o parte erau deja asfaltate, iar pe altele nu s-a executat niciun fel de lucrare, însă banii au fost încasaţi. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate şi efectuate fără proiecte tehnice", au arătat procurorii DNA.



De la tractorist la „regele asfaltului"

Dorinel Umbrărescu (51 de ani) este - potrivit „Forbes Top 500 Miliardari" - cel mai bogat dintre băcăuani. Până în 1990, Dorinel a fost tractorist la IAS Podu Turcului şi apoi „ajutor de şef de coloană" la autobaza IRTA din aceeaşi localitate. Dorinel Umbrărescu a debutat în afaceri imediat după 1990, cu bani împrumutaţi de la o cunoştinţă din Germania, de profesie medic stomatolog. Cu 28.000 de mărci, Umbrărescu a cumpărat două camioane cu care a început să facă transport internaţional, reuşind să ajungă în câţiva ani la peste o sută de mijloace de transport. Succesul adevărat în afaceri a venit, însă, după mai multe contracte cu statul, îndeosebi cu CNADNR. Umbrărescu şi-a construit o reşedinţă faraonică pe Drumul European 85, între Adjud şi Bacău, înconjurată de vile în care stau directorii companiei.



Sălaj: crăpături în drumul făcut de Umbrărescu

La reabilitarea DN 1H Zalău-Aleşd, lucrare câştigată de Dorinel Umbrărescu în Sălaj, au fost semnalate fisuri în fundaţia drumului la doar câteva luni de la începerea lucrărilor.

Problemele au fost semnalate, în septembrie 2011, de prefectul judeţului, Alexandru Vegh. Şeful Secţiei de Drumuri şi Poduri Sălaj, Mircea Crişan, ne-a declarat la acea vreme că şi el a constatat nereguli în calitatea lucrărilor pe tronsonul respectiv.

Gheorghe Roşu, inginerul rezident al firmei Primacons Bucureşti, care a câştigat licitaţia pentru serviciile de consultanţă a proiectului, ne-a confirmat şi el existenţa acestor probleme. „Materialele folosite - mă refer aici la balastul stabilizat - se comportă într-un fel în laborator şi în alt fel în teren. Trebuia încă de la început ca firma constructoare să înceapă lucrul pe o pistă experimentală. Nu a făcut-o, iar acum au apărut deja fisuri în drum", explică inginerul. Şi el susţine că a sesizat firma în cauză (asocierea dintre Spedition UMB şi Tehnostrade) şi spune că lucrările deteriorate de calitatea proastă a materialului folosit vor fi refăcute fără a fi afectat bugetul proiectului. Între timp, Spedition UMB (firmă controlată de Umbrărescu) şi Tehnostrade au dat sub antrepriză lucrarea unei firme din Capitală, Delta ACM Bucureşti. „Lucrurile s-au mai îmbunătăţit de atunci, însă nu s-au rezolvat în totalitate", ne-a declarat ieri prefectul Alexandru Vegh. Reabilitarea Drumului Naţional 1H Zalău-Aleşd se realizează cu finanţare europeană nerambursabilă, în valoare totală de 196,8 milioane de lei. Firma lui Umbrărescu a câştigat licitaţia pentru unul dintre cele două tronsoane ale drumului, în lungime de peste 42 de kilometri.



Caraş: cratere în asfalt

Drumul Naţional 6, care face legătura între Timişoara şi Bucureşti, oferă o imagine de coşmar. În zona localităţii Domaşnea, judeţul Caraş-Severin, terenul de sub drum a luat-o la vale, astfel că în asfalt a apărut un adevărat crater.



Şoseaua distrusă face parte dintr-un proiect care a costat 30 de milioane de euro

Drumul construit recent este, practic, o centură a comunei Domaşnea, localitate prin mijlocul căreia mii de camioane au trecut de-a lungul anilor. Construcţia drumului a durat aproape 10 ani: în 2002 a fost întocmit proiectul tehnic, iar în decembrie 2011 a avut loc inaugurarea oficială. La nici şase luni de la deschiderea drumului, când încă se lucrează la finisaje, o parte a şoselei a luat-o la vale. Practic, la intrarea dinspre Caransebeş, alunecările de teren au rupt asfaltul. Şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, Sorin Lucaci, spune că poate oferi un punct de vedere „doar mâine" (n.r. - azi), după ce primeşte undă verde de la Bucureşti.



Lucrare de 30 de milioane de euro

Proiectul de la Domaşnea a fost unul destul de complex, fiind nevoie ca drumul să „taie" un deal din apropierea comunei. Drumul avariat face parte din proiectul şoselei Caransebeş-Domaşnea, care a costat 30 de milioane de euro, dintre care 17 milioane de euro au fost obţinuţi dintr-o finanţare nerambursabilă înaintea aderării la Uniunea Europeană. Lucrarea a fost efectuată de Pantechniki SA, o firmă din Grecia.



Cluj: „centura de diamant"

Lucrările la centura de est a oraşului Cluj-Napoca, Vâlcele-Apahida, numită şi „centura de diamant" din cauza costurilor uriaşe, au început în 2006 şi nici azi nu s-au terminat. Cum lungimea totală este de 24 de kilometri şi termenul de finalizare este iunie 2012, media de realizare a centurii este de patru kilometri pe an. Centura a costat circa 530 de milioane de lei, fonduri guvernamentale, deşi fusese contractată cu 215 milioane de lei (50 de milioane de euro). Încă înainte de inaugurarea parţială din octombrie 2011 de către fostul premier Emil Boc, pe o porţiune de circa 800 de metri din centură au avut loc alunecări de teren. Aici ar fi urmat să se facă un drum ocolitor, pentru ca întreaga centură să poată fi deschisă traficului. În primele săptămâni ale lui 2012, centura se surpa. Din cele 530 de milioane de lei, 40 de milioane reprezintă lucrări de reparaţii pe porţiunea surpată.Momentan, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu firma maghiară Nemzetkozi Vegyepszer. Experţii susţin că în zona surpărilor a apărut deja fenomenul de faianţare a stratului de asfalt, respectiv crăparea asfaltului. Asfaltul s-a stricat din cauza efectului îngheţ-dezgheţ şi a grosimii insuficiente a stratului de uzură.



Fisuri pe drumul Corabia -Turnu Măgurele

Şoferii care au trecut în ultimele zile pe DN54, Turnu Măgurele - Corabia au observat că şoseaua a cam luat-o la vale. Pe o mare porţiune din carosabil au apărut mai multe fisuri, unele adânci chiar şi de un metru. Un izvor ce străbate DN54 a provocat daune mari drumului, iar o porţiune din şosea, la ieşirea din Turnu Măgurele, a cedat. Potrivit directorului Secţiei DN Alexandria, Alexandru Popa, asfaltul în acea zonă este în fiecare an înlocuit din cauza izvorului. /Adevarul, http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Drumurile_noastre_rupte_0_683932007.html#




Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə