Cod-f-pc-4 revista presei 14 18 aprilie 2012 cuprins



Yüklə 159.17 Kb.
səhifə9/11
tarix17.08.2018
ölçüsü159.17 Kb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11

Teme de mediu

Pasiuni pentru energia verde în Caras-Severin


REŞIŢA – Stimulate de ministerul de resort, mai multe societăţi intenţionează să investească în Caraş-Severin. Există trei segmente înspre care se îndreaptă investiţiile cărăşene, şi anume parcuri eoliene, microhidrocentrale (MHC) şi parcuri fotovoltaice. În ceea ce priveşte procedurile ce cad în seama Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, pe segmentul parcurilor eoliene au finalizată procedura pentru acordul de mediu 13 parcuri (Cornereva, Vrani – Răcăşdia, Moldova Nouă, Măceşti, Coronini, Sf. Elena, Turnu Ruieni – Zăvoi, Slatina Timiş, două la Topleţ şi trei la Oraviţa) şi în procedură de reglementare 12 (patru la Ciuchici, Răcăşdia, Naidăş, Gârnic, două în zona Oraviţa, Socol, Pojejena, Sasca Montană). „În total sunt 25 de zone acoperite de eoliene. Funcţionează doar la Oraviţa şi Topleţ. Cea de la Topleţ este o investiţie veche, este de fapt prima, cu vreo 19 turbine, ridicate două. Societatea le-a lăsat pe cele două funcţionale şi acum a finalizat procedura pe celelalte, ţinând cont de finanţare. Mai sunt încă două zone deschise pe aviz de mediu, pe PUZ – Ciclova Română (cu aviz finalizat) şi Berzasca“, a precizat Marius Vodiţă, şef Serviciu Reglementări în cadrul APM Caraş-Severin. Aceste parcuri, deşi se află în apropierea unor zone protejate, se construiesc în arii în care este permis acest lucru. „Nu se pune problema să se ajungă la compromisuri, dar orice se construieşte aduce modificări morfologice, de peisaj, în structura solului, drumuri de acces. Prin actele de reglementare, deranjul trebuie să fie cât mai mic. Pe lângă faptul că energia este verde, aceste obiective pot aduce şi turişti, cum se întâmplă în alte ţări“, a mai adăugat Vodiţă.

În ceea ce priveşte MHC-urile, trei au procedura finalizată pentru acordul de mediu, zece sunt în procedură şi două au aviz finalizat de mediu. Pentru parcurile fotovoltaice, cinci au procedura finalizată pentru acordul de mediu (Bocşa intravilan, Iaz, Caransebeş, Bozovici şi Luncaviţa), în procedură aflându-se unul singur, în Băile Herculane. /Caras on line, http://www.caon.ro/pasiuni-pentru-energia-verde-in-caras-severin/1092751 /16. aprilie 2012 19:28/ Flavius Rotariu



ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA

În zona Remeţi – Teceu au demarat lucrările de construcţie a digului de pe malul Tisei


După îndelungi tergiversări au fost demarate lucrările de construcţie a digului de protecţie de pe malul Tisei. Remeţiul a fost serios afectat în câteva rânduri de inundaţii din cauza lipsei unui sistem de apărare împotriva inundaţiilor. „Acest dig va proteja o bună parte a caselor din Remeţi împotriva inundaţiilor şi se va extinde şi în localitatea Teceu, unde va proteja toate casele şi DN 19. Digul aferent Remeţiului va avea o lungime de 4 km, iar cel de la Teceu 2,2 km. Fondurile provin de la Ministerul Mediului beneficiarul fiind Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa”, au spus reprezentantii de la Sistemul Hidrotehnic Tisa, din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş. „Este foarte bine că într-un final s-au aprobat fondurile necesare acestor lucrări. Pentru Remeţi, pentru cetăţenii comunei, este un lucru benefic. Ne vom putea redobândi acel sentiment de siguranţă avut anterior ca Tisa să ne inunde şi să provoace pagube materiale foarte mari”, a spus ştefan Durutya, viceprimarul din Remeţi. „Am şi uitat de câte ori am fost inundaţi. Am trecut prin clipe grele şi sperăm ca asemenea momente să nu se mai repete după ce digul va fi terminat”, a spus Maria Colopelnic. /infomm, Liviu ŞIMAN

Văile Stejera şi Tiholţ - regularizate


La finele anului trecut, Primăria comunei Mireşu Mare a dus la bun sfîrşit proiectul de regularizare a Văii Stejera. Pornind din satul cu acelaşi nume, valea străbate localităţile Iadăra, Tulgheş şi Mireş şi se varsă în rîul Someş. Pînă acum, aproape anual, mai ales în perioada viiturilor, Stejera se revărsa pe terenuri agricole şi în gospodării. Cu forţe proprii (bani locali), Primăria a decolmatat valea şi a regularizat-o pe o lungime de cinci kilometri, nemaiexistînd pericolul inundaţiilor. • Primarul comunei, Virgil Prună, precizează că şi Valea Tiholţului crea probleme locuitorilor din Remeţi pe Someş. “Am regularizat, pe doi kilometri, şi această vale, tot din surse băneşti proprii”, ne informează primarul. /Graiul Maramuresului, Mihai Popan

Teme similare

Instabilitate atmosferică accentuată în Maramureş!


Instituţia Prefectului Maramureş a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o informare meteorologică de instabilitate accentuată. Astfel, înintervalul 17 aprilie, ora 09.00- 19 aprilie, ora 21.00 vremea va prezenta instabilitate atmosferică accentuată în judeţul nostru. Vor fi, temporar, averse de ploaie, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată a vântului. Îndeosebi în zonele de deal şi de munte cantităţile de apă vor depăşi local 15-20 l/mp şi izolat 30 l/mp. Prefectul Sandu Pocol a solicitat informarea comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, a membrilor CJSU şi a grupurilor de suport tehnic din cadrul acestuia. S-a solicitat, de asemenea, pregătirea echipelor de intervenţie pentru a veni în sprijinul populaţiei, dacă situaţia o va impune. A fost luată măsura de a fi înştiinţate echipele de intervenţie pentru putea acţiona operativ şi a remedia eventualele defecţiuni în serviciile de utilitate publică, sistemele de alimentare cu energie electrică, distribuţia şi furnizarea gazului metan, apei potabile. Comitetul judeţean recomandă cetăţenilor să evite parcarea autovehiculelor în apropierea copacilor sau în zona de clădiri părăsite şi cu infrastructura arhitectonică degradată . O atenţie deosebită trebuie acordată şi şarpantelor de pe blocurile de locuinţe, ce pot fi smulse de rafalele de vânt puternic şi pot pune în pericol viaţa persoanelor aflate în zonă. Precipitaţiile de ploaie, cu caracter torenţial pot conduce la formarea de torenţi pe versanţi şi creşterea debitelor unor văi sau cursuri de apă, antrenând material lemnos, deşeuri sau aluviuni care pot contribui la colmatarea podurilor sau podeţelor. În acest context, este de evitat lăsarea autovehiculelor pe podurile şi podeţele aferente, din faţa gospodăriilor şi anexelor proprii. Cetăţenii sunt rugaţi să anunţe, prin sistemul unic de apeluri de urgenţă 112, apariţia unor situaţii de urgenţă generate de ninsorile viscolite sau intensificări ale vântului. Pompierii militari din cadrul Centrului operaţional al ISU Maramureş şi angajaţii SGA vor monitoriza, în această perioadă, situaţia fenomenelor hidrometeorologice la nivelul judeţului nostru. /infomm


Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə