Europenii consultați pentru acțiunile de mediu
Comisia a lansat o consultare publica pentru a colecta opinii cu privire la cel de-al saptelea Program de actiune pentru mediu al UE, care va stabili obiectivele prioritare ce trebuie urmarite pana in 2020. Consultarea ramane deschisa pana la 1 iunie. „UE a adoptat unele dintre cele mai ambitioase norme din lume in domeniul protectiei mediului. Aceste norme contribuie in mod semnificativ la protectia mediului si a populatiei. Insa forta lor depinde de modul in care sunt puse efectiv in aplicare si trebuie sa le adaptam pentru a raspunde noilor provocari. Am dori sa aflam opiniile cetatenilor cu privire la actiunile pe care le-am putea intreprinde, impreuna cu statele membre si cu toate celelalte parti interesate”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik. Cel de-al 7-lea Program de actiune pentru mediu ar trebui sa ofere un cadru global si coerent pentru aceste initiative strategice, stabilind obiective prioritare si aratand clar modul in care politica in domeniul mediului poate sa contribuie la cresterea ecologica, la ameliorarea sanatatii si la cresterea bunastarii. Programul ar trebui sa garanteze aderarea tuturor partilor interesate – institutiile UE, statele membre, autoritatile regionale si locale, intreprinderile, partile interesate din sectorul privat, ONG-urile si societatea civila - la un program comun.
Etapele urmatoare
Rezultatele consultarii publice, impreuna cu opinia Consiliului Uniunii Europene, a Parlamentului European, a Comitetului Regiunilor si a Comitetului Economic si Social European, vor fi luate in considerare la elaborarea ulterioara a propunerii Comisiei privind cel de-al 7-lea Program de actiune pentru mediu, pe care aceasta intentioneaza sa-l prezinte pana la sfarsitul anului. In cadrul elaborarii propunerii sale privind cel de-al 7-lea Program de actiune pentru mediu, Comisia va tine seama, pe langa rezultatele acestei consultari, de provocarile evidentiate in Raportul privind starea mediului din 2010 al Agentiei Europene de Mediu, de concluziile evaluarii finale a celui de-al saselea Program comunitar de actiune pentru mediu, precum si de observatiile altor institutii ale UE cu privire la rezultatele celui de-al saselea Program de actiune pentru mediu. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/europenii-consultati-pentru-actiunile-de-mediu
Dacă procesul fracturării hidraulice este un potenţial avantaj pentru România, de ce această secretomanie privind acordurile încheiate, se întreabă analistul John Daly într-un articol publicat de site-ul online pe probleme energetice de primă mărime, Oil Price.
Fracturarea hidraulică a depozitelor subterane de gaze naturale pare a fi o mană cerească pentru ţările lipsite de energie, în special cele din Europa Centrală şi de Est, care şi-au văzut independenţa energetică ştirbită de dependenţa de importurile din Rusia. Polonia şi Bulgaria au în vedere acest proces, iar cea mai recentă intrare la "loteria" autarhiei energetice, România, a încheiat un parteneriat cu gigantul energetic american Chevron pentru a dezvolta o alternativă autohtonă de gaze naturale la importurile din Federaţia Rusă. "Prea frumos să fie adevărat, nu?", se întreabă analistul. După cât se pare, anumite aspecte ale acordului rămân secrete, ceea ce duce la un contratimp public "indecent" între compania Chevron şi Bucureşti, este de părere semnatarul articolului.
O decizie "guvernamentală"
Asumându-şi dreptul moral de a interveni, Country Manager-ul Tom Holst de la Chevron a declarat că decizia de a păstra secretul cu privire la acordurile Guvernului român cu Chevron pentru situri din Dobrogea a fost una guvernamentală. Platforma Civică din România, o organizaţie neguvernamentală, a pornit imediat contraofensiva. Nicolae Rotaru, membru al Platformei Civice, a declarat că "problema forajului de gaze de şist prin fracturare hidraulică este de cea mai mare importanţă pentru întreaga ţară... Este periculos pentru viaţa umană. În contractul Chevron am întâlnit o secretomanie suspectă la toate nivelurile. Vrem să se elaboreze o lege care să reglementeze forajul pentru şisturi bituminoase de gaze în România".
Pericole potenţiale
Semnatarul analizei aminteşte că presa din România s-a întrebat dacă acest lucru va realiza independenţa energetică pentru români, observând, la rândul ei, dispoziţiile secrete ale contractului, în pofida declaraţiilor recente ale preşedintelui român şi unor oficiali ai coaliţiei de guvernământ că nici un contract cu prevederi secrete nu ar trebui acceptat, iar cele existente ar trebui declasificate. Presa a relevat că Chevron va exploata şisturile de gaz într-o zonă uriaşă, ce include regiunea din jurul oraşului Bârlad, localităţi renumite turistic, arheologic şi cultural, cum ar fi Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Totodată, a apreciat că metoda folosită, fracturarea hidraulică, este una veche, considerată tot mai discutabilă de către ecologişti, aminteşte analistul argumentele presei. Opoziţia faţă de fracturarea hidraulică s-a construit de ceva timp în România. John Daly se întreabă cine are dreptate? Corporaţiile energetice multinaţionale, care preferă să nu lucreze în lumina reflectoarelor publicităţii, guvernele ţărilor care duc lipsă de energie şi care doresc autonomie sau activiştii care se opun unor proceduri periculoase pentru mediu? /Jurnalul, http://www.jurnalul.ro/observator/secretomania-din-contractul-cu-chevron-sub-lupa-analistilor-610115.htm
Teme economice Hidroelectrica are programate în acest an investiţii mai mari decât în 2011. Ce buget a alocat compania
Compania Hidroelectrica are prevăzute pentru 2012 investiţii în valoare de 1,5 miliarde de lei, cu 47,4 milioane de lei mai mari faţă de cele din 2011, conform bugetului de venituri şi cheltuieli publicat în Monitorul Oficial. Aproximativ 60% din aceste investiţii (890 milioane de lei) urmează să fie realizate din surse proprii, iar restul din credite bancare externe - 410 milioane de lei şi din alte surse - 257,485 milioane de lei. Veniturile totale ale societăţii au fost estimate la 3,088 miliarde lei, în acest an, mai mari cu 17,6 milioane lei faţă de cele din 2011, iar cheltuielile la 3,038 miliarde lei, în scădere cu 22,381 milioane de lei. Guvernul a aprobat, la începutul acestui an, vânzarea unui pachet de acţiuni de 10%, nou emise, rezultate ca urmare a majorării de capital social la Hidroelectrica. Capitalul social al Hidroelectrica este deţinut în proporţie de 80,0561% de statul român prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi în proporţie de 19,9439% de Fondul Proprietatea. /Adevarul, http://www.adevarul.ro/financiar/Hidroelectrica-programate-investitii-alocat-compania_0_683331779.html#
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT
Dostları ilə paylaş: |