Cod-f-pc-4 revista presei 15 noiembrie 2011 cuprins

Strategii de apărare împotriva inundaţiilor de tot râsul la Iaşi

În loc să consolideze sau să construiască diguri pe cursurile de apă din judeţului Iaşi expuse riscului inundaţiilor, şefii Administraţiei Bazinale „Apele Române“ vor cheltui din fonduri europene 25,36 de milioane de lei pentru a întocmi hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Noile hărţi de risc ar trebui să ajute specialiştii de la Iaşi să se protejeze împotriva inundaţiilor şi să ia deciziile tehnice şi financiare pentru a gestiona eficient situaţiile de urgenţă. „La finalizarea acestui proiect, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va utiliza hărţile de hazard şi risc în elaborarea unui plan de măsuri pentru prevenirea, protejarea şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Prut-Bârlad", a spus Dan Buruiană, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Pentru realizarea noilor hărţi, şefii administraţiei vor scana cei 20.000 de kilometri pătraţi ai bazinului hidrografic în zbor, survolarea fiind programată pentru sfârşitul toamnei, atunci când suprafaţa solului este liberă de vegetaţie. Ulterior, vor fi realizate măsurătorile pe teren, iar toate datele care ţin de configuraţia terenului vor fi transpuse în modele digitale. Noile hărţi de risc vor fi utile din ianuarie 2013. Adevarul de seara Iasi

Proiect pentru prevenirea inundatiilor la Iasi

Autoritatile au i9mplementat un nou proiect pentru prevenirea calamitatilor produse de revarsarea apelor. Astfel, Administraţia Naţionala “Apele Romane” prin Administraţia Bazinală de Apă Prut-Barlad a implementat un proiect ce vizeaza unele hărţi de hazard şi risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Barlad , proiect care ar urma sa fie finalizat ce va fi finalizat pana la 31 ianuarie 2013. Proiectul beneficiaza de finantare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu. Practic, pe baza modelului digital creat se pot elabora modelele hidrologice si hidraulice care vor conduce la realizarea unor harti de hazard şi risc ce vor ajuta autorităţile competente să stabilească priorităţile şi să ia deciziile tehnice şi financiare, cu privire la gestionarea eficienţă a riscurilor la inundaţii din bazinul hidrografic respectiv. Valoarea totală a acestui proiect este de de 25.367.640 le, suma care nu include TVA. Din aceasta sumam, 80 la suta reprezinta finantare europeana, iar alte 20 procente o reprezinta cofinantarea de la bugetul de stat. Iasinews

DEZVĂLUIRI Mafia balastului, stăpână pe albia Siretului. A fost confiscat pietriş de un milion de euro

Un control integrat, făcut de autorităţile de Mediu, ITM, Garda Financiară, Apele Române şi Poliţie, a scos la iveală grave nereguli în activitatea celor 17 firme care au balastiere pe râul Siret, pe raza judeţului Galaţi. „Este o mafie incredibilă", a caracterizat, sec, situaţia unul dintre inspectorii care au participat la control. Absolut toate firmele au fost amendate, fie de una, fie de mai multe dintre instituţiile menţionate. La balastiera Movileni, în cele două puncte de lucru - pustiu. Utilaje amorţite, grămezi de balast. Cel puţin teoretic, aici ar trebuie să scoată pietriş din râu două firme din Vrancea: Micky Rock SRL şi Solid Rock SRL. Patronii spun că nu mai lucrează de ceva vreme. Urmele de roţi de camioane mari din zonă, precum şi drumurile bătătorite trădează însă faptul că de fapt există o activitate intensă la balastieră. Prima dintre firme nu mai are autorizaţie de exploatare şi de la „Ape" din 3 septembrie 2011, iar staţia de sortare este oprită deoarece este în litigiu cu Solid Rock SRL. Unde nu se lucrează - teoretic - dar sunt urme foarte proaspete de excavare. Culmea, firma fusese amendată de Garda Naţională de Mediu, în 20 iulie, cu 30.000 de lei pentru că exploata balast fără a avea autorizaţie de mediu, însă tot nu a intrat în legalitate. Firma amintită are o situaţie financiară suspectă, prin comparaţie cu volumul mare de excavaţii din albia Siretului. Pe 2010 a înregistrat, oficial, venituri înregistrate de doar 26.000 de lei. Cum o basculantă de balast se vinde cu circa 500 de lei, ar însemna că tot anul, firma n-a vândut decât vreo 50 de transporturi, lucru contrazis de sătenii din zonă. „Cum? Spun că nu lucrează? Eu văd 5-6 camioane pe zi, chiar şi în zilele proaste. Măcar 30 pe săptămână se scot", spune săteanul Victor Marcu. Balast falimentar: Onuxal SRL din Blânzi scoate balast din aceaşi zonă şi pare să fie un fel de asociaţie filantropică. Nu de alta dar situaţia ei financiară, pe ultimii doi ani, este dezastruoasă. Cheltuielie sunt duble în comparaţie cu veniturile, iar pierderile depăşesc 200.000 de lei pe an. De ce lucrează în pierdere? O explicaţie o oferă Garda Financiară, care a găsit firma în ofsaid, în august 2011. Mai precis, comisarii au constatat că activitatea se desfăşoară de-a valma, fără acte, motiv pentru care au amendat societatea. Şi Negredor SRL Tecuci (balastiera Ionăşeşti) are o situaţie financiară la fel de controversată. Firma declară venituri de doar 5.743 de lei pe întreg anul 2010, în vreme ce cheltuielile sunt de de 50 de ori (!) mai mari şi se transformă în pierderi. Datoriile firmei „bat" la 1,2 milioane de lei, iar activitatea, cel puţin pe hârtie, tinde către zero. Cert este că echipa de inspecţie a constatat că activităţile din cariera de la Ionăşeşti au fost concesionate către firma Dicaro Construct SRL Tecuci, care nici ea nu pare mai decisă să facă afacerile „la vedere". Garda Financiară i-a dat o amendă de 1.000 de lei deoarece la balastieră nu existau actele contabile stabilite de lege. Transport ilegal, egal dosar penal: La balastiera Salcia, firmele Redoxim 98 SRL Tecuci (administrator Tatiana Taşcă) şi Blastador SRL Suraia (administrator Marin Vasile Sorin) aveau avizele necesare, lucrau la scoatea balastului, dar nu aveau registru de livrări, motiv pentru care au fost amendate de Garda Financiară cu câte 1.000 de lei. Explicaţia acestora a fost că în ultima vreme n-au mai vândut balast, de aceea nu au operat în registru dar - surpriză! - în apropiere este depistat basculanta cu numărul B-05-UHE, proprietatea Redoxim 98 SRL, care transporta pietriş fără a deţine licenţă de transport şi alte documente. De altfel, în această cauză a fost întocmit şi un dosar penal, care este instrumentat de Poliţia Tecuci. Evaziune fiscală: Probleme au fost descoperite şi la balastiera Salcia. Aici sunt înregistrate două firme obscure cu sediul în Iaşi. Prima, Biotehnic Grup SRL a exploatat balast până în primăvara anului 2011, când a cedat amplasamentul unei firme pe nume West Minerals SRL. Înainte de asta, a fost amendată de ITM Galaţi pentru că a fost prinsă cu mai mulţi angajaţi care lucrau „la negru". Despre Biotehnic Grup SRL vă putem spune că are o activitate dubioasă din punct de vedere fiscal. În ultimii trei ani, activităţile de extracţie şi comercializare a balastului i-au produs pierderi totale cifrate la peste 2,5 milioane de lei noi, cheltuielile fiind de regulă de 3-4 ori mai mari decât veniturile înregistrate. Deoarece există indicii clare de evaziune fiscală, comisarii Gărzii Financiare Galaţi a cerut sprijinul colegilor lor de la Iaşi pentru un control încrucişat. Nici West Minerals SRL nu are, în ciuda denumirii sofisticate, rezultate mai bune. Mai precis, firma nu a declarat pe anul 2010 niciun fel de rezultate financiare. Mai mult, reprezentanţii acesteia au declarat că nici la Salcia nu s-au apucat de treabă. În schimb, la faţa locului a fost găsită o organizare de balastieră în toată regula, utilaje şi un mic depozit de carburanţi. De altfel, Garda de Mediu a şi dat o amendă de 3.000 de lei pentru că depozitul de carburanţi era amenajat necorespunzător şi polua solul. Mai mult decât atât, în imediata apropiere a balastierei a fost depistat un autovehicul care transporta agregate minerale, pentru Gavrilă Gheorghe. Marfa n-avea acte, maşina n-avea licenţă de transport, deci s-a întocmit un dosar penal care a fost preluat de Poliţia Tecuci. Potop de amenzi şi confiscări. Mafia rezistă! Potrivit Apelor Române, balastierele de pe Siret provoacă mari probleme în fiecare an. În 2010 şi 2011, instituţia a dat amenzi de peste 350.000 de lei şi a confiscat balast de circa un milion de euro. „Pe zona Galaţi ar trebui să se scoată din Siret circa 750.000 de metri cubi de balast pe an, dar pe acte se scoate mult mai puţin", spune Dan Buruiană, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Apelor „Prut", care are în responsabilitate zona. Pe acte puţin, în teren foarte mult, am completa noi. Patronii balastierelor vând peste 90% din marfă fără acte, evitând astfel să plătească impozitul pe profit, TVA, dar şi redevenţa de 4,47 de lei pe metrul cub înregistrat în acte.Adevarul de Seara Galati