Debitele pe râul Jiu, în creşetere
Administrația Bazinală de Apă Jiu a anuţat creșteri însemnate de niveluri şi debite, cu depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE pe râurile bazinul Jiului. Debitele și nivelurile pe râul Jiu au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitaţiilor lichide, însemnate cantitativ, căzute în interval, celor în curs, cedării apei din stratul de zăpadă pe fondul valorilor ridicate de temperatura şi propagării. Râul Jiu se situează peste COTELE DE ATENŢIE, potrivit datelor Administrației Bazinale de Apă Jiu la:
• Stația hidrometrică Iscroni (județul Hunedoara) unde s-a înregistrat la miră valoarea de 210 cm, cu 15 cm peste Cota de Atenție.
• Stația hidrometrică Sadu (județul Gorj) unde s-a înregistrat la miră valoarea de 320 cm, cu 20 cm peste Cota de Atenție.
• Stația hidrometrică Răcari (județul Dolj) unde s-a înregistrat la miră valoarea de 364 cm, cu 34 cm peste Cota de Atenție. Se situează peste COTA DE INUNDAȚIE râul Motru, județul Mehedinți, la stația hidrometrică Broșteni unde a fost atinsă la miră valoarea COTEI DE INUNDAȚIE de 500 cm. Se situează peste COTA DE ATENTIE râurile interioare la:
• Stația hidrometrică Celei, pe râul Orlea, județul Gorj unde s-a înregistrat la miră valoarea de 242 cm, cu 62 cm peste COTA DE ATENȚIE.
• Stația hidrometrică Runcu, pe râul Jales, județul Gorj, unde s-a înregistrat la miră valoarea de 245 cm, cât este COTA DE ATENTIE.
• Stația hidrometrică Tirmigani, pe râul Motru, județul Mehedinți, unde s-a înregistrat la miră valoarea de 245 cm, cu 45 cm peste COTA DE ATENȚIE.
• Stația hidrometrică Stolojani, pe râul Jales unde s-a înregistrat la miră valoarea 202 cm, cu 2 cm peste COTA DE ATENȚIE.
• Stația hidrometrică Corcova, pe râul Coșuștea s-a înregistrat la miră valoarea de 292 cm, cu 42 cm peste COTA DE ATENȚIE.
Este în vigoare AVERTIZAREA HIDROLOGICĂ nr. 9 emisa de INHGA in data de 13.03.2013, valabilă până în data de 15.03.2013, ora 22.00. În continuare, specialiștii din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu monitorizează cu mare atenție cursurile de apă din județele Dolj, Gorj, Mehedinți și Hunedoara. /Lupa
Dunărea şi-a ieşit din matcă
Precipitaţiile abundente care au căzut în ultimele zile în judeţul Mehedinţi au făcut ca nivelul Dunării să depăşească cota normală. Cele mai mari probleme s-au înregistrat în satele riverane Dunării: Hinova, Bistriţa şi Ostrovul Corbului, acolo unde apa fluviului a pus mai multe gospodării în pericol, iar bărcile pescăreşti au fost răsturnate.
„A plouat mult, iar din cauza vântului puternic valurile Dunării au luat şi bărcile“, a spus un pescar. Faţă de debitul normal, nivelul apei a crescut cu aproape doi metri. /Gazeta de Sud
Inundaţiile din Vulcan, consecinţa zecilor de construcţii ilegale!
Si-au construit cotetele si garajele pe malul pâraielor, iar acum, pe lângã paguba în sine, s-ar putea sã se trezeascã si cu amenzi. Inundatiile din municipiul Vulcan au fost provocate, în mare parte, de cei care au construit ilegal pe malul pâraielor care joi noaptea au iesit din matcã. Vorbim despre cotete de animale sau de garajele amplasate în buza malului sau chiar peste albia pârâului. Inconstienta a mers pânã acolo încât unul dintre proprietarii garajelor si-a amplasat constructia peste pârâu, cã tot era secat în cea mai mare parte a anului. Numai cã ploile abundente, care au depãsit 70 de litri pe mp, le-a dat peste cap planurile si s-au vãzut cu pãsãrile luate de puhoaie sau cu garajele si masinile în apã. Iar de vinã sunt chiar ei. „Am fãcut fotografii la fata locului, a fost si domnul Prefect, iar luni vin cei de la Protectia Mediului. Niciuna dintre aceste constructii nu are autorizatie. Au pus si plasã de sârmã, iar crengile aduse de apã s-au prins în aceste plase si au blocat albia”, a declarat duminicã primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Iar din cauzã cã nu a mai putut sã-si urmeze cursul firesc, apele pârâului au iesit din matcã si au rupt chiar si drumul de acces spre Mãnãstirea Sf. Nicolae de lângã Vulcan. /Cronica Văii Jiului
Închiderea RAAN lasă pe drumuri sute de motreni
Autoritățile centrale vorbesc tot mai mult despre închiderea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) Drobeta Turnu Severin, ceea ce ar însemna șomaj pentru zona Motru. EMC Motru livrează cărbune la RAAN și la Craiova. Cum planul pentru RAAN este închiderea, iar termocentralele de la Craiova sunt mai mult oprite, vin vremuri grele pentru motreni. Peisajul este și mai sumbru dacă amintim și de sutele de șomeri ai firmelor prestatoare. Autoritățile trebuie să identifice o sumă de aproximativ 200 de milioane de euro pentru închiderea în condiții de siguranță a RAAN, a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, Dumitru Costin, președintele BNS. "Pentru închiderea planificată a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare este nevoie de o sumă lunară de 27-28 milioane euro, respectiv de o sumă totală de 200 de milioane de euro, pentru cele circa opt luni (250 de zile) necesare sistării programate a activității", a afirmat Dumitru Costin. Potrivit acestuia, în urma închiderii planificate a RAAN îşi vor pierde locurile de muncă aproximativ 1.000 de salariați. Din Mehedinți, dar vor mai fi câteva sute în Motru. RAAN are o datorie de 100 de milioane de lei la Complexul Energetic Oltenia, a spus managerul Laurențiu Ciurel. Din acest motiv, compania mai livrează la RAAN doar 30 la sută din cantitatea de cărbune. Dacă RAAN va fi închisă atunci minerii din Motru mai livrează cărbune doar la termocentralele Craiova și Ișalnița. Dar, Termocentrala de la Ișalnița a fost oprită trei săptămâni din cauza lipsei de cerere de energie. Mai mult, administrația a trimis deja câteva mii de mineri în concediu de odihnă forțat, iar în aprilie se mai anunță încă o săptămână. Sunt vizați tot minerii din zona Motru și Roșia.
Hanu: Oamenii sunt speriați
Și asta nu e tot. Primarul din Motru Dorin Hanu atrage atenția asupra șomerilor ce vin de la firmele care prestează servicii la CE Oltenia. “Oamenii sunt speriați. Aceste societăți sunt neglijate și sunt lăsate în voia sorții. Nu mă interesează că aceste firme au fost făcute de liderii sindicali. De suferit vor avea tot amărâţii care nu au din ce trăi. Acolo nu lucrează oameni bogați. Oamenii își câștigau pâinea de acolo. Oamenii vin la mine la primărie și mă întreabă”, a declarat primarul Dorin Hanu la Radio Infinit.
Ce-i răspunde președintele Consiliului Județean Ion Călinoiu? „Realitatea este că am avut o vreme în care a fost haos, activitate susținută pentru clientela politică și de asta s-a creat fenomenul social. Locuri de muncă sunt, să fie clar, e nevoie de activitate, dar veniturile trebuie să rămână acolo. Dacă CEO are profit prestatorii își vor relua activitatea”, a menționat Ion Călinoiu. /Pandurul
Dostları ilə paylaş: |