Cod-f-pc-4 revista presei 16 iunie 2011 cuprins

Distrus de inundaţii, podul de la Vereşti se reface cu un excavator şi un buldozer

■ Lucrările de refacere a podului de peste râul Suceava dintre Vereşti şi Udeşti au început în luna mai 2011 şi trebuie să fie finalizate în termen de nouă luni ■ Locuitorii din cele două comune sunt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri dacă vor să-şi lucreze pământul de pe malurile râului sau să-şi ducă recoltele acasă. La un an după inundaţiile din 20io, podul de peste râul Suceava dintre Vereşti şi Udeşti este în con-tinuare închis circulaţiei rutiere. Locuitorii celor două comune sunt nevoiţi şi acum să parcurgă zeci de kilometri dacă vor să ajungă la terenurile pe care le au pe cele două maluri ale râului Suceava. Asta în condiţiile în care atunci când podul era funcţional, drumul dintre cele două comune era de doar patru kilometri. Criza economică din România a făcut ca fondurile pentru refacerea podului din Vereşti de peste râul Suceava să fie alocate abia anul acesta, lucrările fiind începute de firma Civica în luna mai 2011. Dacă în cazul altor lucrări de refacere sau consolidare a unor poduri, cum sunt cele din Dorneşti sau Suceava, în zona şantierului utilajele şi muncitorii abia mai încăpeau, la Vereşti lucrurile stau altfel. În cursul zilei de marţi, la podul din Vereşti de peste râul Suceava lucrau doar un excavator şi un bul-dozer, utilaje care parcă se chinuiau singure să reuşească să sape un canal pentru devierea râu¬lui Suceava. Lucrările fiind însă abia la început, este posibil ca în perioada imediat următoare locul care acum era „dominat" de exca¬vator şi buldozer să fie împânzit cu muncitori şi utilaje. În cursul zilei de ieri am încercat să contactăm conducerea firmei care realizează lucrările, pentru a ni se explica modul în care acestea vor decurge în perioada următoare, însă la telefoanele date nu a răspuns nimeni. De precizat că lucrările de refacere a podului din Vereşti tre¬buie să fie finalizate în termen de nouă luni. Mai mult, însă, şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, anunţa la începutul lunii mai a.c, că intenţia este de a fina¬liza lucrările până la sfârşitul aces¬tui an. Lucrările la podul de la Vereşti costă cinci milioane de lei (50 de miliarde de lei vechi). Sătenii sunt nevoiţi să-şi care recoltele cu spatele: Lipsa unei legături directe între cele două comune îi afectează în primul rând pe sătenii care au terenuri pe malurile râului Suceava. în prezent, pe pod se poate circula doar pietonal, ceea ce îi face pe oameni să-şi care recoltele cu spatele, în caz contrar fiind nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri. Marcel Avasiloaie, din comuna Vereşti, povesteşte că singurele legături spre Udeşti sunt prin Suceava sau prin Ştirbăţ, caz în care distanţa care trebuie parcursă este de 30 - 40 de kilometri. „Podul era un punct de legătură între Vereşti şi Udeşti. Eu nu cred că se va face anul acesta. Sunt mulţi oameni care au pământ de partea cealaltă. Ajungem fie prin vaduri, când apa e mică, fie roată, prin Ştirbăţ. Oamenii sunt nevoiţi să înconjoare atât de mult pentru a ajunge la bucata lor de pământ. Şi eu am teren în partea aia, dar am fost nevoit să-1 dau unui moş de-al meu din Udeşti. Asta pentru că eu nu pot să merg. Cu ce să aduc pro¬dusele? Mulţi cară cu spatele peste pod. Oamenii aduc căruţa până la pod, după care încep să care cu spatele", povesteşte Marcel Avasiloaie. Un alt bărbat din Vereşti, Aurelian Dănilă, este la fel de scep¬tic în ceea ce priveşte respectarea termenului de finalizare a lucrărilor. „Podul trebuia făcut de doi ani şi nu de un an. Acum eşti nevoit să înconjuri 30 - 40 de kilometri, prin Ştirbăţ sau Suceava. Ce să facem? Aşteptăm. Poate o să se facă", a spus Dănilă Aurelian. Circulaţia rutieră între comunele Vereşti şi Udeşti a fost întreruptă la sfârşitul lunii iunie a anului tre-cut, după ce apele crescute ale râu¬lui Suceava au provocat înclinarea cu 45 de grade a podului. Monitorul de Suceava

Schiloditi de un stabilopod

- un cumplit accident produs in cursul dupa-amiezii de marti, 14 iunie, a facut victime doi copii, un baiat de 11 ani si o fetita de 13 ani – cei doi, verisori se pare, se jucau in zona barajului de la Galbeni, cind, un stabilopod a cazut suprinzindu-i pe acestia dedesubt – din nefericire, baiatul a ramas fara un picior, iar fetita a suferit o fractura la un brat. Baiatul si fata impreuna cu mai multi prieteni se jucau in apropierea barajului Galbeni din comuna bacauana Nicolae Balcescu cind, un stabilopod s-a prabusit, suprinzindu-l pe cel dintii dedesubt si lovind-o pe cea de a doua. Baietelul de 11 ani care tipa ca din gura de sarpe le-a atras atentia pescarilor din zona, iar cineva a sunat la 112 cerind ajutor. “La fata locului au intervenit doua echipe de descarcerare. In prima faza, salvatorii au incercat sa ridice betonul folosind pernele pneumatice, insa efortul a fost in zadar. S-a apelat la o macara care se afla in zona, iar pompierii au reusit astfel sa-l scoata pe copil de sub stabilopod. Victima a fost predata unui echipaj de ambulanta care l-a transportat la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau. Din informatiile mele, a fost pregatit si un elicopter, insa, copilul a intrat direct in operatie”, a spus lt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice in cadrul ISU Bacau. Baietelul, care a ajuns in spital cu trauma severa membru inferior drept, a fost supus imediat interventiei chirurgicale, din nefericire piciorul nemaiputind fi salvat. Impreuna cu acesta, in spital, a ajuns si fetita de 13 ani, ea fiind diagnosticata cu fractura antebrat drept. “In prezent, ambii copii sint internati pe Chirurgie, fetita cu stare generala buna, reducere fractura antebrat sting. Baiatul este stabil, a suferit o amputatie membru inferior drept si se afla in tratament de conservare pentru membrul inferior sting”, a spus dr. Aurelia Taga, manager Spitalul de Pediatrie Bacau. Medicii nu exclud, din nefericire, ipoteza amputarii si celui de-al doilea picior al copilului. Ziarul de Bacau
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Inundaţii simulate

Administraţia Bazinală de Apă Banat va desfăşura pe parcursul săptămânii viitoare un exerciţiu de simulare a inundaţiilor pe râurile Timiş şi Caraş. Scenariul exerciţiului presupune depăşirea cotelor de apărare pe cele două râuri. Simularea are în vedere şi gestionarea unor eventuale viituri care pot produce pagube. Se vor verifica: modul de organizare şi funcţionare a fluxului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei, modul de conlucrare, la nivel interjudeţean, a tuturor structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii şi modul în care primarii şi deţinătorii de lucrări cunosc atribuţiile ce le revin în caz de inundaţii.

(http://www.radio-resita.ro/inundatii-simulate)

Simulare de inundatii in Timis

Pragurile critice de inundatii au fost depăşite în Banat din cauza precipitaţiilor abundente. Mai mult, cotele de alertă au fost depăşite pe râurile Timiş şi Caraş. Din fericire nu este o stiuaţie reală, ci scenariul unui exerciţiu programat pentru săptămâna viitoare de cei de la Administraţia Bazinală de Apă Banat. Reprezenzanţii Administraţiei Bazinale de Apă Banat şi-au propus să organizeze simularea de inundatii pentru a testa viteza de reacţie şi schimbul de informaţie rapid într-o situaţie de urgenţă. Reprezentanţii instituţiei vor implica în exerciţiu atât autorităţile judeţene, cât şi cele locale, în perioada 20-24 iunie. Specialiştii vor verifica modurile în care va fi transmisă informaţia către populaţie pentru salvarea vieţilor şi a bunurilor materiale. Mai mult, specialiştii vor verifica starea tehnică a construcţiilor hodrotehnice aflate în grija autorităţilor locale. (www.tion.ro/15.06.2011/R.J.)

Teme similare

Apa, din nou potabilă

La Caransebeş, apa de la robinetele consumatorilor se încadrează de astăzi în parametrii normali. Timp de aproape 2 săptămâni, din cauza ploilor abundente, turbiditatea apei brute la captările de apă din municipiu a crescut brusc, depăşind capacităţile de tratare ale Uzinei. Societatea Aquacaraş a anunţat însă că de astăzi populaţia poate consuma apa în siguranţă. (http://www.radio-resita.ro/inundatii-simulate)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

Teme similare

Investiţii de amploare pe malul drept al Crişului Repede

În cadrul conferinţei de presă de miercuri, 15 iunie, primarul Ilie Bolojan a prezentat proiectele pe care le are municipalitatea în ceea ce priveşte amenajarea malului drept al Crişului Repede, mai precis, zona cuprinsă între podul de pontoane şi Podul Densuşianu. Această zonă se află deja în curs de amenajare, urmând să fie realizate atât locuri de joacă pentru copii, cât şi spaţii verzi. În ceea ce priveşte partea dinspre Podul Densusianu aceasta se caracterizează printr-o aglomerare de garaje (aproximativ 120 de garaje). Municipalitatea are în vedere amenajarea completă a acestei zone, prin crearea de spaţii de parcare, dublu faţă de numărul de garaje, după în ce, în prealabil, acestor vor fi demolate în trei etape, începând din toamna acestui an. Totodată, aici se va amenaja un teren de sport, locuri de joacă pentru copii, zonă de recreere – amenajată cu arbori, alei, bănci de odihnă.
În ceea ce priveşte rampele de coborâre la mal, acestea vor fi amenajate până la sfârşitul acestei luni, astfel încât persoanele cu handicap şi mămicile cu cărucioare să poată urca şi coborâ de pe dig.
„Prima etapă a lucrărilor de amenajare va debuta în această toamnă, urmând să fie amenajat primul tronson cu locuri de parcare, aproximativ 40 de locuri, dar şi terenul de sport. Cea de-a doua şi a treia etapă de amenajare a zonei, va continua în primăvara, respectiv în toamna anului viitor”, a spus primarul Ilie Bolojan.
Primarul nu a dat un cost estimativ al investiţei, deoarece indicatorii tehnico-economici vor fi prezentaţi la şedinţa ordinară a Consiliului Local din această lună./CRIS TV

Parcari pe garaje

140 de garaje din Oradea, aflate pe malul drept al Crisului Repede, vor fi facute una cu pamantul pana anul viitor. In locul lor, in zona cuprinsa intre podurile Sovata si Densuseanu, autoritatile vor amenaja un numar dublu de locuri de parcare si vor ridica terenuri de sport si spatii de joaca pentru copii. Costul lucrarilor urmeaza sa fie stabilit in urma unui studiu de fezabilitate. TVS,http://www.tvs.ro/administratie/7093-parcari-pe-garaje.html

Primăria va (mai) demola 120 de garaje

Au făcut loc pentru lucrările de casetare a pârâului Adona, demolând peste 100 de garaje, iar acum se pregătesc să mai radă 120 în partea cealaltă a orașului. Primăria Oradea lucrează la amenajarea malului drept al Crișului Repede, între podul de pontoane și Podul Densuseanu. Aici urmează să răsară locuri de joacă pentru copii, spații verzi întreținute și locuri de parcare. Potrivit primarului Ilie Bolojan, Municipalitatea are în vedere amenajarea completă a zonei de lângă Podul Densuseanu prin crearea de spaţii de parcare. Intenția administrației locale este ca acestea să fie în număr dublu față de contingentul actual de garaje, care urmează să fie demolate. În aceeași zonă se dorește realizarea unui teren de sport, a unor locuri de joacă pentru copii și a unei zone de recreere (cu arbori, alei, bănci de odihnă). Miercuri, 16 iunie, șeful Primăriei orădene a declarat că până la finalul lunii iunie vor fi amenajate și rampele de coborâre la mal. Ca și calendar al amenajărilor de pe malul drept al râului, prima etapă e programată să înceapă în toamna anului curent, când se va munci la primul tronson cu locuri de parcare (40 de locuri) şi la terenul de sport. Apoi, probabil în primăvara și în toamna anului 2012, vor urma etapele 2 și 3./Bihor stiri
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme similare

Lacul Varsolt, repopulat cu pesti

Şi in acest an este prevăzută repopularea lacului de acumulare Varşolţ cu o cantitate de cel puţin două tone de peşti din specia crap. Preşedintele Asociaţiei Vanătorilor şi Pescarilor Sportivi Sălaj, Cristian Crişan, ne-a declarat ieri că acţiunea are caracter anual, puietul de crap urmand să fie adus din Ungaria, unde preţul este mai mic şi include transportul pană la destinaţie. Cristian Crişan a mai spus că lacul Varşolţ va fi şi in acest an gazda mai multor concursuri de pescuit, o competiţie la care şi-au anunţat participarea pescari sportivi din şase judeţe, concursul urmand să inceapă sambătă şi să se incheie duminică seara. / Salajeanul

Fonduri…fara numar pentru dezvoltarea infrastructurii din Bistrita-Nasaud

*Peste 300 milioane lei pentru drumuri, alte 200 pentru retele de apa, canalizare, gradinite si scoli. Sute de milioane de lei ar urma să curgă …prin Bistriţa-Năsăud, în investiţii derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Ministerul condus de Elena Udrea ne va pune asfalt de peste 311 milioane lei (fără TVA) pe 127 kilometri de drum judeţean şi communal, în prezent derulându-se pe SEAP procedura de achiziţie a elabărării proiectelor tehnice şi a lucrărilor de execuţie. Investiţiile derulate prin Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin credite stabilite conform O.U.G. 105/2010. Contractul ar urma să se deruleze în perioada 16 august 2011 - 31 decembrie 2019. Adică, durata prevăzută pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor solicitate este de trei ani, iar perioada de rambursare a creditului sau plata lucrărilor se va face în maximum şapte ani, dar nu mai târziu de 2020. Managerul judeţului, Vasile Negruşeri, a prezentat ieri, în cadrul Colegiului Prefectural, şi lista de proiecte cuprinse în acest PNDI – pe alte axe – respective alimentare cu apă, sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate, dar şi edificarea de grădiniţe, centre de îngrijire a copiilor, centre after school şi reabilitare şcoli în mediul rural. Despre aceste investiţii, numai de bine. Adică, cele de infrastructură de apă/apă uzată au fost susţinute de primari şi proiectanţi în Comisia Tehnico-Economică de la MDRT, cele de îmbunătăţire a calităţii vieţii urmează să intre în evaluare. Şi în acest caz, plata lucărilor se va face tot până în 2020. Proiecte cu dedicaţie pentru firme de construcţii despuse să aştepte mult şi bine. Scriptic, marii beneficiari sunt primarii Opoziţiei. Cele mai mari investiţii în sisteme de alimentare cu apă ar urma să se realizeze, potrivit datelor de la Consiliul Judeţean, în comunele Miceştii de Câmpie (aproximativ 21 milioane lei) şi Mărişelu (17,5 milioane lei), ambele cu primari liberali. Într-o altă comună comună liberală – Poiana Ilvei – ar urma să fie dezvoltat un proiect de extindere a reţelelor de apă, în valoare de 1,7 milioane lei. Pe listă mai figurează şi localităţile Ilva Mare şi Matei, ale PDL, Josenii Bârgăului, Milaş, Monor, Negrileşti şi Budeşti, cu primari PSD. Aşa, ca Opoziţia să nu mai ţipe că Guvernul împarte banii politic! Proiectele de canalizare şi epurare a apelor uzate, în valoare totală de 110,59 milioane lei, ar urma să fie implementate în 13 unităţi administrative-teritoriale din Bistriţa-Năsăud. Dintre acestea, şapte sunt conduse de primari PDL – Budacu de Jos, Năsăud, Cetate, Matei, Nuşeni (19,8 milioane lei), Dumitra, Maieru, trei sunt ale PNL – Livezile (?), Poiana Ilvei şi Miceştii de Câmpie, iar trei sunt ai PSD – Josenii Bârgăului (?), Chiuza şi Şieuţ. Pentru grădiniţe, şcoli şi centrele after school din 14 localităţi bistriţene, ministerul de resort ar urma să deconteze într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, peste 21 milioane lei. Astfel, pe lista transmisă la MDRT apare construcţia de grădiniţe la Şieuţ, Sânmihaiu de Câmpie, Josenii Bârgăului (Strâmba), Bistriţa-Bârgăului, Mărişelu, Feldru, Galaţii Bistriţei (Dipşa), Lechinţa (Vermeş). La Nimigea, Monor, Lechinţa şi Budacu de Jos ar urma să se înfiinţeze centre after school, în timp ce la Şieu Odorhei (Coasta, Cristur Şieu, Şieu Odorhei) şi Zagra (Suplai) vor fi reabilitate şcolile. La Salva va fi construit un centru de îngrijire copii, probabil creşă. Răsunetul

Teme de mediu

„Let’s do it, Romania!” se reactiveaza

După succesul campaniei de anul trecut, organizatorii au decis să continue şi în acest an demersul de curăţenie generală a ţării într-o singură zi. Cel mai mare proiect de implicare socială din ţară, “Let`s Do It, Romania!”, va fi organizat din nou şi în 2011, Ziua de Curăţenie Naţională fiind programată pe 24 septembrie. Cifrele generale ale proiectului de anul trecut arată că peste 200.000 de voluntari au participat la curăţenia de pe 25 septembrie, din toate cele 41 de judeţe al ţării. Voluntarii au strâns peste 55.000 de saci de deşeuri. Pe partea de organizare, cinci autorităţi centrale şi peste 2.000 de autorităţi locale au fost implicate pe parcursul proiectului, împreună cu 1.289 organizatori la nivel naţional (60 organizatori naţionali, 21 coordonatori regionali, 84 organizatori judeţeni şi 1.145 organizatori locali). De asemenea, anul trecut au fost implicaţi peste 294 parteneri de logistică (salubrizare, valorificare şi depozitare), peste 350 companii şi peste 255 ONG-uri. La nivelul judeţului Cluj, în 2010 au fost stânşi 6.000 de saci de gunoi (aproximativ 1.300 de tone) cu ajutorul a 15.000 de voluntari. Organizatorii proiectului au mai spus că cea mai poluată zonă din judeţul Cluj a fost zona Făget.

Harta Deşeurilor: În acest an, noutatea principală este reprezentată de noul sistem de cartare, care va fi bazat de data aceasta pe “zone de cartare” de aproximativ 3x3 km fiecare (numite şi griduri). “Fiecare voluntar care se înscrie pentru cartare îşi va alege zone de cartare proprii, iar raportarea se va face încărcând pe intranetul proiectului informaţiile de pe teren. Noul sistem permite calcularea procentajului cartat din fiecare judeţ, dar şi alocarea resurselor în zonele cu probabilitatea cea mai mare de a exista gunoi”, au explicat iniţiatorii proiectului. Obiectivul final al acestui sistem este Harta Deşeurilor, instrumentul cheie pentru organizarea voluntarilor pentru ziua de curăţenie. Harta Deşeurilor va sta la baza Registrului Naţional al Deşeurilor, gândit că un instrument de monitorizare a zonelor cu probleme din România, util pentru autorităţi şi organizatori. Număr dublu de voluntari. Anul acesta, “Let`s Do It, Romania!” îşi propune să depăşească recordul stabilit anul trecut şi să mobilizeze 500.000 de voluntari în ziua de 24 septembrie. “În afara obiectivului evident, curăţarea ţării de deşeuri, proiectul are şi o importantă componentă de educare şi responsabilizare a populaţiei, în ceea ce priveşte grija faţă de mediul înconjurător”, a explicat Mihai Sepsi, coordonator regional al proiectului “Let`s Do It Romania”. Primul eveniment de cartare va avea loc pe 9 iulie şi este intitulat “Let's Bike it Romania”. „Prin acest demers invităm toţi bicicliştii clujeni să ni se alăture în procesul de identificare a gunoaielor de lângă Cluj unde nu este posibil accesul cu maşina”, au precizat organizatorii./ Monitorul de Cj

„Let’s Do It, Romania!” si in 2011

Cel mai mare proiect de implicare socială din ţară – „Let s Do It, Romania!" (LDIR), va fi organizat din nou şi anul acesta, Ziua de Curăţenie Naţională fiind stabilită pentru 24 septembrie. Mihai Şepşi, coordonator al LDIR în Regiunea de Nord-Vest, ne-a declarat că în 2011, organizatorii îşi propun să depăşească recordul de 200.000 de participanţi, stabilit anul trecut, pentru ziua în care România va deveni mai curată. „Pentru Sălaj, acum suntem în faza de formare a echipei coordonatoare, astfel că îi aşteptăm pe toţi cei vor o ţară mai curată să ni se alăture. Informaţii suplimentare, precum şi paşii care trebuie urmaţi pentru implicarea în LDIR pot fi solicitate la adresa de email [e-mail]”, a declarat Mihai Şepşi. Ca noutate, proiectul din acest an prevede un nou sistem de cartare, care va fi bazat pe griduri, adică pe zone de cartare de aproximativ 3x3 kilometri fiecare. Voluntarii înscrişi în LDIR îşi vor alege griduri proprii, pe care le vor carta, urmând ca datele obţinute din teren să fie încărcate pe intranetul proiectului. Potrivit lui Mihai Şepşi, prin această metodă va fi obţinută Harta Deşeurilor, în funcţie de care care va fi organizată acţiunea din 24 septembrie. LDIR a fost derulat în Sălaj şi anul trecut, iar potrivit clasamentului realizat la nivel naţional, Sălajul a ocupat locul trei în Regiunea de Nord-Vest, reuşind să întreacă judeţele Satu Mare, Bihor şi Bistriţa Năsăud în ceea ce priveşte numărul de voluntari care au luat parte la Ziua Naţională de Curăţenie prin mobilizarea a aproximativ 4.300 de persoane în data de 25 septembrie. În urma centralizării datelor, la nivel de judeţ a fost colectată o cantitate de 26,7 tone şi 215 metri cubi deşeuri, din care 80 la sută au fost PET-uri. Proiectul „Let’s do it!” a fost implementat cu succes în Estonia (2008), Letonia şi Lituania (2009), Portugalia (martie 2010) şi Slovenia (aprilie 2010). /Magazin Salajean

Curatenie generala, pe 24 septembrie

Campania de curăţenie a întregii ţări va avea loc şi în acest an şi se va desfăşura în data de 24 septembrie. “Let´s Do It, România!” este campania cetăţenilor care cred că în România se întâmplă şi lucruri pozitive şi care vor să contribuie, chiar dacă această contribuţie este una mică. Acţiunea reuneşte voluntarii sub sloganul "o singură zi pentru o Românie curată". Cifrele generale ale proiectului arată că anul trecut peste 200.000 de voluntari au participat la curăţenia de pe data de 25 septembrie 2010, din toate cele 41 de judeţe ale ţării, şi că au fost colectaţi peste 55.000 de saci cu deşeuri. /Ziua de Cj

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]