Cod-f-pc-4 revista presei 17-18 Iunie 2015 cuprins

/Cuvântul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/news/84019/61/Din-haos-Doamne-ati-aparut-De-v-ati-intoarce-n-haos

Cât de poluat mai este județul Hunedoara

Cândva unul dintre cele mai industrializate, dar şi poluate judeţe ale ţării, Hunedoara a pierdut enorm la capitolul producţie, dar a câştigat la capitolul calitatea mediului! Astfel, apele, solul şi aerul judeţului sunt mai curate decât înainte de 1989: Jiul are cea mai curată apă din ţară, indicii de calitate a aerului nu depăşesc valorile medii admise, dar solul continuă să fie poluat cu deşeuri necontrolat, dar şi cu periculosul plumb!

Gunoaiele aruncate la întâmplare continuă să fie o problemă serioasă în judeţul nostru şi una dintre principalele surse de poluare a solului. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM), indicii de calitate a aerului, poluanţii cei mai cunoscuţi: oxizii de sulf, oxizii de azot, pulberile, amoniacul, dioxidul şi monoxidul de carbon sunt monitorizaţi prin intermediul a cinci staţii automate, plus aproape 100 de puncte de prelevare de probe, existente în judeţ. Din fericire, nu există valori medii care să depăşească limitele admise, cu excepţia unor valori momentane, în anumite zone: la termocentralele Mintia şi Paroşeni, unse se înregistrează valori mai ridicate, însă doar temporar. „În aglomerările urbane aerul înregistează valori mai crescute în cazul poluanţilor din cauza traficului, a lipsei zonelor verzi, dar şi a unor obiceiuri medievale, cum ar fi arderea resturilor vegetale în curţi, în loc ca acestea să fie predate la salubritate, lucru care duce la degradarea calităţii aerului”, afirmă directoarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş.

În urmă cu câţiva ani, Deva era oraşul-problemă din punctul de vedere al noxelor provenite din trafic. DN7 era, la acel moment singura rută viabilă pentru tot traficul care intra sau ieşea prin graniţele sud-vestice ale României, crescând nivelul de pulberi, dintre care unele toxice, din atmosferă. Însă din momentul în care autostrada Deva – Orăştie a fost dată în funcţiune, aceasta a preluat traficul greu, generatorul numărul unu de poluare, astfel că nivelul calitativ al vieţii devenilor s-a îmbunătăţit. „Acum mai rămâne problema generată de calea ferată, însă şi aceasta este într-un proiect de modernizare, iar când vor fi finalizate lucrările şi la calea ferată se vor îmbunătăţi condiţiile de mediu şi din punct de vedere al condiţiilor de zgomot”, adaugă şefa APM Hunedoara.

Jiul, cel mai curat râu din ţară. Referitor la ape, sursele de poluare în cele trei bazine hidrografice ale judeţului: calitatea apei în Jiu, Mureş şi Criş s-a îmbunătăţit mult după reducerea activităţii miniere, care acum aproape că nu mai există. Astfel, după ce ani la rând Jiul a fost poluat în urma activităţii miniere desfăşurată în zona Văii Jiului, acum râul a ajuns, potrivit datelor Institutului naţional de Ststistică, cea mai curată apă din România, graţie reliefului muntos, dar şi a numărului mic de aşezări din zonă. Râul care străbate jumătatea sudică a judeţului Hunedoara figurează cu aproape 700 de kilometri de apă de calitatea întâi. Potrivit statisticilor INS, doar Oltul mai are apă de calitate foarte bună, însă pe o porţiune mai mică de 20 de kilometri. Statisticile arată că Jiul are o apă de calitatea întâi pe o porţiune de aproape 690 de kilometri. Apele de calitatea a doua totalizează peste 1.400 de kilometri, cele de calitatea a treia în jur de 440 de kilometri, în timp ce aproape 70 de kilometri din bazinul hidrografic al Jiului sunt ape de calitatea a patra. Pe de altă parte, potrivit INS, Mureşul şi Crişul Alb, celelalte două râuri mari din judeţ, nu au deloc apă de calitatea întâi. Din bazinul hidrografic total al Mureşului, cea mai lungă porţiune are apă de calitatea a doua, la fel ca şi în cazul Crişului Alb.

Solul, poluat de deşeuri şi plumb. Solul din judeţul Hunedoara este afectat de poluarea cu diverse deşeuri sau materiale depozitate necontrolat, cu grad de periculozitate mai redus, dar mai ales de plumbul depozitat în cele patru puncte din judeţ: Hunedoara – la Poarta zgurii şi incinta ICSH, de pe strada Carpaţi, Mintia-Veţel şi Şoimuş. „Plumbul este un material care prezintă un risc chimic major, însă nu pot preciza cu exactitate în ce măsură sănătatea hunedorenilor a fost sau este afectată de prezenţa acestor deşeuri de plumb”, a adăugat şefa Agenţiei de Mediu Hunedoara, Georgeta Barabaş. Vă reamintim că, după mai bine de un an de la momentul în care au fost aduse şi procesate ilegal în judeţ, deşeurile periculoase nu au fost transportate nici acum în locuri sigure, acolo unde să nu mai constituie un factor de risc pentru sănătatea hunedorenilor. Numai în curtea imobilului de pe strada Carpaţi au fost depozitate, spre exemplu, 700 de tone de deşeuri cu plumb, în timp ce alte mii de tone de plumb periculos „zac” în zona Poarta Zgurii, la Mintia şi în Şoimuş.

Garda Naţională de Mediu a trimis o echipă de control în zonă, iar aceasta a aplicat amenzi, dar deşeurile sunt, în continuare abandonate în cele patru locuri amintite, potrivit directoarei Agenţiei de Mediu Hunedoara, Georgeta Barabaş. Deşeurile din incinta ICSH, de pildă, urmau să fie exportate în China, dar chinezii au fost nemulţumiţi de concentraţia prea scăzută de plumb (doar 26 – 27 la sută, în loc de 30%), aşa că nu le-au mai cumpărat. Georgeta Barabaş, a declarat în repetate rânduri că instituţia pe care o conduce nu poate stabili măsuri şi termene decât pentru depozitele autorizate, nu şi pentru cele ilegale. În judeţul Hunedoara există un depozit de deşeuri cu conţinut de plumb autorizat, iar acela este la Şoimuş. Autorizaţia a fost, însă, emisă pentru 190 de tone, dar transportatorul a depozitat 1.500 de tone. Georgeta Barabaş a precizat, de asemenea, că Garda de Mediu este cea care poate să impună măsurile necesare şi să aplice sancţiunile legale.

Orăşenii sunt de zece ori mai bolnavi. Ca urmare a poluării aeriene care ne afectează vieţile mii de persoane din judeţul Hunedoara ajung să sufere de tot soiul de boli alergice: rinite, astm, dermatite, urtcarie şi eritem. Mai mult, orăşenii sunt de zeci de ori mai bolnavi (numeric vorbind), în comparaţie cu hunedorenii care locuiesc la sat. Astfel, dacă în 2013 în mediul rural mai puţin de 300 de hunedoreni sufereau de rinite alergice şi vasomotorii, potrivit medicului Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, în acelaşi an peste 6.000 de persoane din oraşele judeţului îngroşau rândurile bolnavilor afectaţi de aceste boli. În 2014 cifra bolnavilor a crescut şi în mediul rural la peste 500, dar s-a păstrat, totuşi, de zece ori mai mică, în comparaţie cu numărul bolnavilor din mediul rural.

De asemenea, şi numărul bolnavilor de astm diferă de la sat la oraş: Aproape 1.400 de orăşeni apar, anual, în statisticile Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, în timp ce numărul hunedorenilor bolnavi de astm care trăiesc la sat este de zece ori mai mic! Dermatitele alergice afectează şi ele în jur de 500 de hunedoreni care locuiesc în mediul rural, însă numărul orăşenilor afectaţi de dermatite este de patru ori mai mare.

De urticarie şi eritem suferă în jur de 1.000 de hunedoreni care locuiesc la sat şi mai bine de 6.000 de hunedoreni care trăiesc în aglomerările urbane ale judeţului, unde calitatea condiţiilor de mediu este mai scăzută tocmai din cauza poluării.