Cod-f-pc-4 revista presei 17-18 Iunie 2015 cuprins

Teme similare

MARAMUREŞ - Inundaţiile din mai au produs pagube de 1.500.000 lei. Oamenii, “apostrofaţi” prin vorbe. Amenzile se lasă aşteptate

Inundaţiile din luna mai a acestui an au adus în prim plan o mai veche problemă. Şi anume lipsa de civilizaţie a multora dintre maramureşeni, gunoaiele aruncate anapoda fiind una din cauzele care duc la producerea unor pagube materiale însemnate.

Cu toate că pot fi amendaţi dacă sunt prinşi aruncând gunoaie în locuri neamenajate, amenzile nu le aplică nimeni. Se merge pe ideea de a-i face să înţeleagă din vorbă bună. Primarul localităţii Cicârlău, Vasile Zete, a declarat că, în momentul de faţă, au fost luate măsuri în zonele problemă de pe raza localităţii, gen Ilba sau Handalul Ilbei. În total, pagubele produse de inundaţii la Cicârlău au produs pagube de 425.000 lei.

„Am direcţionat din banii pe care îi avem către refacerea drumurilor afectate de inundaţiile din primăvară. Am făcut o estimare a pagubelor şi vorbim de 425.000 lei. Aşteptăm acum să ne ajute şi Compania Naţională de Investiţii. Rapoartele au fost trimise către ISU Maramureş, procesarea lor necesitând timp. De exemplu, pentru inundaţiile din 2013, abia acum am primit un răspuns pentru două proiecte pe care le-am depus. Din banii noştri, ai primăriei, am făcut lucrări de circa 100.000 lei. Am refăcut, am decolmatat, am desfundat capetele de pod. Toate pâraiele au fost decolmatate”, a explicat Zete.

Camere video, montane pe câmp.Acesta recunoaşte însă că, atunci când vine vorba de civilizaţia unora, avem o problemă. Pentru a mai stopa din aruncatul gunoaielor, la trecerile de nivel de cale ferată au fost montate camere video, care descurajează pe cei care vin cu intenţia de a arunca pe câmp gunoaie.

„Din acest punct de vedere, avem probleme. Nici nu putem interveni în astfel de situaţii, pentru că sunt litigii între vecini: ba că şanţul e al meu, ba că nu e.Vreau să vă spun apoi că lucrările care s-au făcut la Drumul European E58 sunt de proastă calitate. Noi am făcut un inventar al problemelor şi sperăm să le remedieze cineva. Sunt zone unde apa nu se scurge. Podeţele nu preiau un debit mare de apă”, a adăugat Zete.

La Mireşu Mare, pagubele sunt mult mai mari, de peste un milion de lei. Primarul Virgil Prună a ţinut să arate că anul trecut au fost maxim trei persoane amendate pentru că au aruncat gunoiul aiurea, însă oamenii nu se tem de amenzi şi nici nu se pârăsc unii pe alţii.

„Noi pagube am avut destule. Pe anexe, pe gospodării, pe poduri şi podeţe, drumuri… Am făcut până acum decolmatări pe văi, unde avem pericol de a ieşi apa din nou. Le-am explicat oamenilor să aibă grijă, pentru că o parte din pagubele produse se datorează lor, pentru că aruncă gunoiul anapoda. Pagubele produse la noi pe culturi agricole sunt de 386.000 lei, iar pe drumuri, poduri şi podeţe, de 656.000 lei”, a concluzionat Prună. La Mireşu Mare, pagubele sunt de 224.000 lei, la Tulghieş de 28.000 lei, la Remeţi de 90.000 lei, la Iadăra – 75.000 lei, iar la Stejera valoarea pagubelor produse este în cuantum de 232.000 lei./InfoMM,

http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-inundatiile-au-produs-pagube-de-1-500-000-lei-oamenii-%E2%80%9Capostrofati%E2%80%9D-prin-vorbe-amenzile-se-lasa

Apa de la Vîrşolţ, verificată de comisarii Gărzii de Mediu

Apa de la robinetele zălăuanilor, din lacul de acumulare Vîrşolţ, este captată, tratată şi distribuită corespunzător. Cel puţin asta susţin şi reprezentanţii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu (GM) Sălaj ca urmare a unei acţiuni de verificare în zona cu pricina. Potrivit unor informaţii furnizate de George Ionuţ Fazacaş, comisar şef la (GM) Sălaj, ultimul control realizat la barajul de acumulare Vîrşolţ a fost în luna decembrie a anului trecut, iar în perioada precizată nu au fost semnalate deficienţe.

Conform sursei citate, în cursul lunii iunie 2014, comisarii GM Sălaj au realizat un control, tot în zona precizată, care a vizat desfăşurarea activităţii de pescuit sportiv. Atunci s-a decis amplasarea de toalete ecologice în mai multe puncte, ca urmare a faptului că “latrinele de tip uscat” existente în apropierea lacului produceau disconfort pentru pescari. De asemenea, în zona de protecţie au fost amenajate de către pescari mai multe colibe pe structură din lemn acoperite cu prelate, iar ca măsura s-a dispus interzicerea amplasării de rulote şi colibe. Chiar dacă în zonă se află reziduri menajere aduse de aluviuni sau aruncate de diferiţi cetăţeni “civilizaţi”, reprezentantul GM Sălaj susţine că responabilă de curăţarea deşeurilor în zonele de pescuit este Agenţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv (AJVPS) Sălaj – gestionarul pescuitului sportiv pe acumularea Vîrşolţ, iar administratorul luciului de apă este AN “Apele Române” – Administraţia Bazinală “Someş Tisa” – Societatea de Gospodărire a Apelor. Potrivit legislaţiei în vigoare, aruncarea sau depozitarea de deşeuri de orice fel pe malurile cursurilor sau luciilor de apă se sancţionează contravenţional cu amendă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei pentru persoanele fizice şi cu sume cuprinse între 30.000 şi 60.000 de lei pentru persoanele juridice./Magazin Salajan,

http://www.magazinsalajean.ro/social/apa-de-la-virsolt-verificata-de-comisarii-garzii-de-mediu.html

Sighetu Marmaţiei: Sute de familii rămân fără apă şi canalizare. Drumurile modernizate, piedică în realizarea reţelelor specifice

În municipiul Sighetu Marmaţiei este în lucru proiectul pe fonduri de coeziune ce presupune extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată, prin intermediul căruia s-a prevăzut, iniţial, reabilitarea conductei de transport pe 13,962 km, extinderea reţelei de distribuţie a apei pe 19,925 km, reabilitarea reţelei de distribuţie a apei pe 10,952 km, extinderea reţelei de apă uzată pe 32, 832 km, reabilitarea reţelei de apă uzată pe 4,329 km, construcţia de staţii de pompare apă uzată (11 unităţi), precum şi reabilitarea staţiei de pompare apă uzată (1 unitate).

Ordinul de începere a lucrărilor s-a dat în 9 septembrie 2013, iar valoarea proiectului de investiţii se ridică la 52. 828.500 lei, fiind în proporţie de 78% finanţat din fonduri europene, 12% din bugetul de stat şi aproape 2% cofinanţare locală, în timp ce 9% din valoarea lucrării va fi acoperită printr-un credit.O parte din lucrările ce urmau a fi derulate pe acest proiect vor fi însă imposibil de realizat. Autorităţile sighetene sunt dezamăgite de faptul că operatorul de apă prin care se derulează lucrarea nu a reuşit să obţină avizul de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri, iar din acest motiv se va pierde o parte din fondurile aprobate pentru executarea investiţiei. Este vorba de imposibilitatea efectuării săpăturilor pe acostamentul Drumului Naţional 18, aflat deja în reabilitare.„Cei de la drumuri sunt stăpâni pe tronsonul respectiv, încă de acum cinci ani, când au primit lucrările în custodie. Strada este a lor şi nu se permite efectuarea unor săpături care să mijlocească îngroparea conducţiei de alimentare cu apă sau canalizare. În această situaţie, se pierde o parte din finanţarea câştigată. Este frustrant că vor rămâne fără aceste reţele de utilităţi cetăţenii de pe străzile Şugău (250 gospodării) şi cei de la intrarea în municipiu, care locuiesc de-o parte şi de alta a drumului naţional (50 familii).Este revoltător şi suntem indignaţi că am reuşit să câştigăm aceşti bani necesari derulării investiţiilor, iar acum sumele se vor pierde din cauza restricţiilor impuse de cei care au în custodie drumurile. În urmă cu două săptămâni am aflat de acest refuz de primire a avizului şi suntem extrem de supăraţi, deoarece sute de familii vor rămâne fără reţea de apă şi canalizare”,a precizat viceprimarul oraşului, Horia Scubli.Drumul în discuţie este în custodia CNADR, constructorul fiind cel care îl administrează pe perioada lucrărilor şi cinci ani după terminarea lor. În acest interval, orice alte lucrări pe aliniamentul drumului modernizat nu pot fi executate, deoarece se pierd garanţiile./InfoMM,

http://www.infomm.ro/ro/detalii/sighetu-marmatiei-sute-de-familii-raman-fara-apa-si-canalizare-drumurile-modernizate-piedica-in-realizarea