Cod-f-pc-4 revista presei 18-19 iunie 2014 cuprins

Proiect inedit. Râul din Sălaş va fi „adoptat” de mai mulţi copii

Copiii din Sălaşu de Sus vor adopta, cu acte în regulă, începând de astăzi, râul Sălaş. Acest lucru se desfăşoară în cadrul proiectului „Convieţuire durabilă om-natură în Retezat N şi comunităţile limitrofe”.

Râul Sălaş va avea... părinţi. Asociaţia Rangerilor din România (ARR), în parteneriat cu Administraţia Parcului Naţional Retezat (APNR) şi Şcoala Generală Sălaşu de Sus, caută „părinţi” responsabili pentru râul Sălaş în rândul copiilor din Sălaş. Potrivit iniţiatorilor proiectului, pe porţiunea care trece prin centrul satului, râul va fi împărţit în tronsoane care vor fi date, prin tragere la sorţi, echipelor de „părinţi adoptivi”. Echipele vor fi alcătuite din doi-trei preşcolari şi şcolari, îndrumaţi de către un adolescent sau un adult din comunitate. Fiecare membru al echipelor va semna un angajament scris că va avea grijă de porţiunea sa de râu. „Cu ajutorul copiilor şi al familiilor lor, vrem să creăm un curent pro-natura în zona Sălaş. În cadrul proiectului ‹Convieţuire durabilă om-natură în Retezat N şi comunităţile limitrofe›, ne-am gândit să punem baza câtorva activităţi care să ajute la menţinerea râului într-o stare acceptabilă. Proiectul care are obiective legate de dezvoltarea durabilă este finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România cu suma de 128.025 de euro” a precizat preşedintele ARR, Mihai Gligan. / Glasul Hunedoarei , HD , http://glasul-hd.ro/Proiect-inedit-Râul-din-Sălaş-va-fi-„adoptat”-de-mai-mulţi-copii_19_19814.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Cod galben de inundaţii pe râuri din nouă judeţe

Hidrologii au emis o atenţionare Cod galben de inundaţii, care intră în vigoare miercuri la ora 19:00, pentru mai multe cursuri de apă de pe raza judeţelor Caraş-Severin, Mehedinţi, Hunedoara, Gorj, Sibiu, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa şi Olt.

Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, începând din 18 iunie, ora 19,00, şi până pe 20 iunie, ora 18,00, se instituie Cod Galben de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale în bazinele hidrografice mici din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Hunedoara, Gorj, Sibiu, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa şi Olt.

Sunt vizate râurile din bazinele hidrografice Timiş superior, Cerna (judeţul Caraş-Severin), Drincea (judeţul Mehedinţi), afluenţii Mureşului din judeţul Hunedoara, Jiu superior şi afluenţii săi din judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj, Desnăţui (judeţul Dolj), afluenţii Oltului mijlociu şi inferior (judeţele Sibiu, Vâlcea, Gorj şi Olt), Călmăţui, Vedea (judeţele Olt, Argeş şi Teleorman), afluenţii Argeşului inferior din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov) şi pe râurile mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

INHGA precizează că, în funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice, prognoza hidrologică va fi actualizată.

RADIO TIMISOARA: http://radiotimisoara.ro/2014/06/18/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-noua-judete/

Probleme la Hidrocentrala de la Portile de Fier

Reprezentanţii Hidroelectrica trag un semnal de alarmă asupra gunoaielor de pe fluviu, care fac probleme sistemulului de funcţionare al hidrocentralei de la Porţile de Fier I. Din cauza pătrunderii în turbine a diferitelor corpuri plutitoare aduse de Dunăre, frecvent se blochează turbina hidraulică şi indisponibilizează hidroagregatul. Efortul depus de Hidroelectrica pentru remedierea avariei a însemnat peste 80 de ore de muncă continuă, pierderi de energie și implicit de venituri, se arată într-un comunicat al companiei. Astfel, reprezentanții acesteia cer Administraţiei Naţionale Apele Române şi Gărzii Naţionale de Mediu să-şi exercite prerogativele legale, pentru ca adevăraţii poluatori, să se conformeze legislaţiei în vigoare şi după caz, să repare efectele produse.

RADIO RESITA: http://www.radio-resita.ro/probleme-la-hidrocentrala-de-la-portile-de-fier/

Cum pot fi aruncați 20 de milioane de euro pe apa Begăi

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale administrației publice din Timișoara este redeschiderea navigației, măcar pe o parte a Canalului Bega. Datorită acestui obiectiv, în ultimii ani, au fost investite 20 de milioane de euro, în lucrările de decolmatare și de refacere a malurilor Canalului pe teritoriul capitalei Banatului. Însă toate aceste eforturi pot fi reduse la zero, pentru că mâlul începe să se depună din nou pe fundul Canalului Bega. Singura soluție pentru a continua proiectul de reluare a navigației pe Bega este repararea sistemului de ecluze tubulare din Sânmihai.

Utilizarea acestui sistem de ecluze ar permite reglarea nivelului apei din canal, în așa fel încât să fie permise operațiunile de decolmatare. Însă pentru repararea ecluzei, construită de austro-ungari în anul 1911, ”este nevoie de sprijinul Regiei Autonome Apele Române”, după cum a declarat presei locale viceprimarul Timișoarei, Traian Stoia.

Practic, proiectul a trecut de administrația bazinală regională și a ajuns pe masa ministrului pentru Ape și Păduri, Doina Pană. Viceprimarul Traian Stoia este încrezător că, totuși, autoritățile centrale vor sprijini acest proiect, cu atât mai mult cu cât administrația bănățeană a Apelor Române a anunțat că se va implica în refacerea malurilor Canalului Bega, pe porțiunea cuprinsă între pasarela din Parcul Copiilor și turbina din Plopi.

O minune a ingineriei

Canalul Bega este, în sine, o minune a ingineriei din perioada Imperiului Austriac. Decizia de a construi acest canal a fost luată de contele Claudius de Mercy, guvernatorul Banatului. Contele de origine franceză a luat decizia în anul 1728, la 12 ani după ce Banatul fusese eliberat de armatele imperiale austriece de sub stăpânirea otomană, iar Pașalâcul de Timișoara fusese desființat. Construirea Canalului Bega a permis asanarea mlaștinilor din jurul Timișoarei și transformarea lor în terenuri agricole deosebit de fertile. De asemenea, a permis deschiderea unei căi de navigație deosebit de importantă, care unea Timișoara cu Tisa și cu Dunărea, iar prin intermediul fluviului, cu capitala imperială, Viena. În anul 1732, din Timișoara a plecat primul vapor, care a ajuns la Pancevo. Însă prima variantă a canalului nu a fost foarte propice pentru navigație, din cauza pragurilor de nisip, care făceau imposibilă navigația în timpul verii, când debitul râului scădea foarte mult. Astfel, în perioada 1734 – 1735, a fost construită o nouă variantă a canalului, mai la sud. Lucrările au fost desfășurate de soldații din armata austriacă, dar și de țăranii din zonă, care au depus un efort echivalat în 3 milioane de zile de muncă. Lucrările au fost derulate sub supravegherea Consiliului de Război de la Viena, pentru că acest canal avea o importanță strategică, în contextul în care vecinătatea dintre Imperiul Austriac și cel Otoman era deseori tulburată de conflictele militare dintre cele două puteri. Canalul Bega a fost legat, printr-o serie de canale adiționale, de râul Timiș. Lucrările hidrotehnice, desfășurate sub conducerea aristocratului belgian Maximilian Emmanuel de Fremont, au permis alimentarea cu apă a Canalului Bega în perioadele de secetă, dar și preluarea surplusului de apă de pe acest canal, în caz de viitură. Sistemul a fost completat cu ecluze, construite în perioada 1911 – 1916.

Canalul Bega

Canalul Bega este cea mai importantă cale de navigație din Banat. Are o lungime de 114 kilometri, dintre care 44 pe teritoriul României și 70 pe teritoriul Serbiei. Din 1744, comunitățile localeerau obligate să contrbuie la lucrările de întreținere. În 1752 a fost înființat Portul Timișoara. Navigația și comerțul pe Canalulș Bega sunt reglementate din 1756. Oficiul de Navigație din Timișoara a fost deschis în 1775. Din 1869 au fost făcut primele curse de pasageri. Traficul maxim de mărfuri a fost atins în anii 1937 – 1938, când vapoarele transportau anual 250.000 de tone. Traficul maxim de pasageri a fost atins în anul 1944, când au fost transportați 500.000 de oameni. Traficul de mărfuri a fost oprit în 1958, iar cel de pasageri în 1967.

ROMANIA LIBERA: http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/cum-pot-fi-aruncati-20-de-milioane-de-euro-pe-apa-begai-339587