Cod-f-pc-4 revista presei 19 21 mai 2012 cuprins

Teme de mediu

Exploatarea gazelor de şist, discutată la Chicago de Traian Băsescu şi vicepreşedintele Chevron

Preşedintele României Traian Băsescu a avut, duminică, mai multe întâlniri la Chicago cu reprezentanţi ai mediilor de afaceri din Statele Unite ale Americii. Traian Băsescu s-a întâlnit cu Ian MacDonald, preşedinte al Consiliului de Afaceri Româno-American (AMRO) şi vicepreşedinte al Chevron, precum şi cu Eric Stewart, secretarul executiv al Consiliului de Afaceri Româno-American.

Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit duminică, la Chicago, cu vicepreşedintele companiei americane Chevron, Ian MacDonald, fiind discutat subiectul exploatărilor de gaze de şist, informează Administraţia Prezidenţială, pe site-ul oficial. Discuţiile au făcut referire şi la însemnătatea transferului în România de experienţă dobândită de compania Chevron în exploatările de gaz de şist din Statele Unite, atât din punct de vedere al aspectelor de protecţie a mediului, cât şi din perspectiva contribuţiei la dezvoltarea României. Şeful statului a spus că recenta înfiinţare a Consiliului de Afaceri Româno-American (AMRO), din care fac parte 12 companii multinaţionale cu sediul în Statele Unite ale Americii, este de bun augur şi poate avea un potenţial de stimulare a investiţiilor americane în ţara noastră şi de promovare a imaginii României în mediile de afaceri şi politic din America. În cadrul întrevederii, reprezentantul companiei petroliere Chevron a vorbit despre cooperarea bilaterală în domeniul noilor tehnologii de exploatare a resurselor energetice, temă care, de altfel, se regăseşte şi printre domeniile prioritare menţionate în cadrul Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii, adoptată cu ocazia vizitei la Washington, în septembrie 2011, a preşedintelui Traian Băsescu.

Traian Băsescu a avut o întrevedere şi cu senatorul republican al Statului Illinois, Chris Lauzen, care este de origine română. Şeful statului a pledat în favoarea ridicării vizelor americane pentru cetăţenii români care călătoresc în Statele Unite ale Americii, iar senatorul Chris Lauzen l-a asigurat de întregul său sprijin în vederea realizării acestui obiectiv. Discuţiile s-au bazat pe cooperarea în domeniile economic, investiţional şi de comerţ. Au fost discutate aspecte referitoare la dezvoltarea de proiecte în sectorul agricol, în domeniul transferului de tehnologie, în gestionarea deşeurilor, precum şi la modalităţile de eficientizare a sistemului universitar românesc. Şeful statului şi senatorul Chris Lauzen au discutat despre modalităţile prin care România ar putea să-şi intensifice exporturile de produse agroalimentare, dar şi despre noi instrumente care să permită asigurarea finanţării pentru achiziţia de tehnologie în fermele mici şi mijlocii româneşti.

Compania americană Chevron, care a concesionat încă din iulie 2010 mai multe perimetre în România pentru a porni lucrări de explorare şi exploatare a gazelor de şist, are de miercuri şi acordul Guvernului pentru lucrările din zona Dobrogei.

Gazele de şist diferă de cele convenţionale prin faptul că sunt extrase din roci la adâncimi foarte mari, unde permeabilitatea este redusă. Pentru a le scoate este folosită o metodă numită fracturare hidraulică (fracking), foarte contestată de activiştii de mediu. Respectiva tehnologie constă în despicarea rocilor, în mod artificial, la adâncimi de 3-6 kilometri. În medie, 60 de milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare lovitură în sol, sub o presiune imensă. Apa este amestecată cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene, cum ar fi benzenul şi etilena, explică reprezentanţii organizaţiei britanice Frack Off, cei mai vocali critici ai activităţilor Chevron în Europa.

Gazele de şist a stârnit controverse. La 1 aprilie, Victor Ponta îl acuza pe Mihai Răzvan Ungureanu că vinde resursele naţionale. Reproşurile se refereau la contractul pentru exploatarea gazelor de şist, vânzarea unui pachet de acţiuni la Transelectrica cu 37 de milioane de eruo, în condiţiile în care numai în modernizarea acesteia au fost investiţi 50 de milioane de euro şi vânzarea rezervei naţionale de cupru cu 200 de milioane către o companie a cărei origine este necunoscută, a susţinut Ponta. /Tvr, http://www.tvrinfo.ro/exploatarea-gazelor-de-sist-discutata-la-chicago-de-traian-basescu-si-vicepresedintele-chevron_15542.html

Cine sunt CĂUTĂTORII DE AUR din România ultimilor 13 ani. HARTA locurilor unde ar putea începe exploatarea metalului preţios. EXCLUSIV

În ultimii 13 ani nu mai puţin de 25 de companii din toată lumea, la care se adaugă şi statul român, prin firmele deţinute de Ministerul Economiei, au căutat aur pe teritoriul României. Localităţi precum Certej (judeţul Hunedoara), Bucium (Alba), Tăuţii Magherăuş (Maramureş), Baia de Criş (Hunedoara), Roşia Montană (Alba) şi Rovina (Hunedoara) sunt doar câteva dintre zonele unde sunt situate cele 150 de perimetre unde diverse firme au săpat după aur în ultimul deceniu, după cum rezultă din datele furnizate gândul de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul patrulater aurifer al României. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb.

De aproximativ şase ani, în România nu a mai fost extras niciun gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a declarat pentru gândul Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM. Care a fost producţia de concentrate aurifere a României, cum a fost ea valorificată, care sunt firmele care vor să caute aur în România şi cât ar câştiga statul român dacă proiectul de la Roşia Montană ar demara sunt doar câteva dintre întrebările la care gândul îşi propune să răspundă în cele ce urmează.

Producţie de 730.000 de concentrate aurifere, în şapte ani

"Datele privind producţia anuală de aur a României nu sunt publice", ne-a declarat Alexandru Pătruţi. Însă în strategia industriei miniere a României pentru perioada 2008-2020 se arată că între 1990 şi 2006 producţia de concentrate aurifere în România a fost în total de 729.800 de tone, la care s-au adăugat 12.453 de tone de nămoluri aurifere.

Evoluţia producţiei miniere în perioada 1990-2006:



Sursă: Strategia Industriei Miniere 2008 - 2020

Destinaţia producţiei miniere, începând cu anul 1999:

În patru ani, România a exportat 3,55 tone de nămol aurifer şi 240 de kg de pirite aurifere. Din 1999 până în 2006, pe piaţa internă a fost valorificată o producţie de concentrate aurifere de circa 25,6 de tone, reiese din calcule gândul pe baza datelor strategiei Ministerului Economiei.

Sursă: Strategia Industriei Miniere 2008 - 2020

La export au ajuns, între 1999 şi 2002, circa 3,55 de tone de nămol aurifer şi 0,24 tone de pirite aurifere.

"Ca urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000, republicată în 2004, privind regimul metalelor preţioase în România, cu modificările ulterioare şi a ordinului Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 391/2003, s-a aprobat exportul de concentrate neferoase şi metale preţioase subvenţionate. În perioada 2000 - 2004 uzinele metalurgice de prelucrare a concentratelor de minereuri neferoase şi-au sistat activitatea şi, ca atare, produsele miniere respective au fost valorificate la export", se precizează în strategia Ministerului Economiei.

Miza: 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere

În ce priveşte resursele minerale aflate în "diverse stadii de cunoaştere, care pot fi exploatate cu actualele tehnologii miniere", acestea sunt evaluate la 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere, conform strategiei industriei miniere a României 2008-2020. În plus, la rubrica "nivelul intervenţiei statului", în dreptul minereurilor auro-argentifere se precizează că acesta este "foarte mare, prin acordarea de subvenţii pentru exploatare, transferuri sociale, alocaţii de capital şi eşalonarea datoriilor către furnizorii de energie electrică".

Cum vor evolua preţurile aurului şi argintului:

Preţul unei uncii de aur (echivalentul a 31,10 grame) este estimat să ajungă de la 1.772 dolari în 2012, la 1.816 dolari în 2013, ca apoi să scadă la 1.292 dolari pe uncie până în 2017, potrivit Eldorado Gold.

La argint preţul unei uncii este de 35,30 dolari şi va scădea până în 2017 la 21,75 dolari.



Sursa: Eldorado Gold

Cine caută aur

Pe scurt, o firmă care vrea să caute aur poate solicita mai întâi, de la ANRM, un permis de prospecţiuni, ulterior poate obţine o licenţă de explorare şi în final, dacă sondările au fost încununate de succes, poate obţine o licenţă de exploatare. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat, din 1999 până în prezent, un număr de 113 permise de prospecţiuni şi 37 de licenţe de explorare pentru minereuri auro-argentifere. Dintre acestea în prezent mai sunt în vigoare, potrivit datelor remise gândul de ANRM, un permis de prospecţiuni (pentru Deva Gold - perimetrul Certej Nord) şi patru licenţe de explorare (una pentru Samax România - perimetrul Rovina şi trei pentru Romaltyn Exploration SRL, în perimetrele Cămărzana Nord, Aluniş Pitra Handal şi Poprad). În plus, există trei licenţe de exploatare a aurului pe teritoriul României pentru companiile Roşia Montană Gold Corporation, Deva Gold şi Romaltyn. Toate cele trei companii aşteaptă să obţină avizele necesare pentru a începe exploatarea efectivă. Procedeul de extracţie a aurului, în cazul celor trei companii, are la bază cianurarea.

De la Roşia Montană ar putea fi extrase 250 de tone de aur, la Certej s-ar putea extrage circa 50 de tone, iar din sterilul din iazul de decantare de la Baia Mare se estimează că ar putea fi extrase 4 tone de aur, potrivit stirileprotv.ro.

- Roşia Montană Gold Corporation are ca acţionar principal compania canadiană Gabriel Resources, Deva Gold este controlată de grupul canadian Eldorado Gold, iar Romaltyn de Romaltyn Ltd, înregistrată în Insula Man.

- Romaltyn Exploration SRL, care este controlat de Romaltyn Ltd., a obţinut la finele anului 2010 o pierdere de 37.620 de lei, având un număr mediu opt salariaţi în 2010, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

- Samax România este înregistrată în Baia Mare şi a avut la finele anului 2010 un profit de 1.650 de lei, cu 39 de salariaţi, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

Între căutătorii de aur din România, de-a lungul timpului, s-au numărat companii precum AMRO Gold, Eurasian Minerals, Wega Mining, Exchange Minerals, Barrick Gold, Minera Andes Inc şi Greek Romanian American Exploration. Acestea nu mai au însă în prezent permise de prospecţiuni sau licenţe de explorare în vigoare, reiese din datele ANRM. Harghita, Maramureş, Suceava, Alba, Caraş Severin, Bistriţa Năsăud, Tulcea, Arad, Sălaj şi Timiş sunt judeţele "scormonite" în căutarea filoanelor de aur.

Pierderi de 1,7 miliarde de dolari

Decizia privind închiderea minelor din România a fost luată din cauza pierderilor înregistrate în sector. În perioada 1990-2007, statul a cheltuit pentru susţinerea întregului sectorul minier suma de 6,15 miliarde de dolari, din care 4,12 miliarde dolari pentru subvenţii, se arată în Strategia Industriei miniere din 2008-2020. Pierderile din exploatare per total sector minier erau de 1,7 miliarde de dolari. Un alt motiv pentru închiderea minelor de aur l-a reprezentat şi faptul că Banca Naţională a României nu a mai cumpărat, din anul 2001, aur de pe piaţa internă. "Banca Naţională a României a sistat, din anul 2001, cumpărarea aurului rezultat din prelucrarea concentratelor, respectiv de la agenţii economici autohtoni", se mai arată în strategia minieră, lucru confirmat pentru gândul şi de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Calitatea zăcămintelor, la limita inferioară

Pe de altă parte, calitatea zăcămintelor de resurse minerale din România este la "limita inferioară". "Condiţiile geominiere şi caracteristicile mineralogice ale zăcămintelor din România sunt complexe, iar parametrii privind calitatea se situează la limita inferioară, raportat la calitatea zăcămintelor similare exploatate în prezent pe plan mondial, cu tehnologii performante şi cu productivităţi de 5-12 ori mai mari", se mai arată în strategia menţionată.

România, pe locul 33 în lume din punct de vedere al rezervei de aur a băncii centrale

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu ar vrea ca o bună parte din aurul extras din Munţii Apuseni să se ducă la BNR, care n-a mai cumpărat însă aur din 2001. BNR deţine în rezerve o cantitate de 103,7 tone de aur, reprezentând 10,7% din totalul rezervelor, ocupând locul 33 într-un clasament care cuprinde 100 de ţări din lume, realizat de World Gold Council. Din acest punct de vedere România depăşeşte state precum Polonia (102 tone), Danemarca (66,5 tone), Finlanda (49,1 tone), Ungaria (3,1 tone). Pe primul loc în lume din punct de vedere al rezervelor oficiale de aur se află SUA, ( 8.133 tone), Germania (3.396 tone) şi Franţa (2.435 tone).

Cât câştigă statul român din afacerea Roşia Montană

"Investiţia totală este de 2 miliarde de dolari pe care o investeşte în totalitate asociatul cu capital privat. Dacă se vinde tot aurul şi argintul de la Roşia Montană, asta înseamnă vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde, cam 4,2 miliarde intră în economia României, 1,8 miliarde intră la bugetul de stat local, judeţean, din taxe şi redevenţe miniere şi profitul pe care îl face acţionarul este de 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?", se intreabă Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, potrivit stirileprotv. La rândul său, Eldorado Gold vrea să investească la Certej circa 270 de milioane de dolari şi să extragă în medie, anual, începând din 2015, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint. Durata de exploatare a minei de la Certej este preconizată la 12 ani.

Preşedintele Băsescu şi-a exprimat, în mai multe rânduri, susţinerea pentru demararea proiectului Roşia Montană, menţionând totodată şi proiectul de la Certej. Unul dintre avantajele demarării acestor proiecte amintite de preşedinte este legat de crearea de locuri de muncă.

Circa 500 de noi locuri de muncă

Referindu-se la locurile de muncă ce ar urma să fie create în cazul exploatării de aur de la Certej, viceprimarul comunei Certeju de Sus, Ioan Mihai Iancu, a declarat pentru gândul că în primă fază s-ar crea 800 de locuri de muncă, iar după doi ani numărul ar urma să scadă la 500 de locuri de muncă. "În planul lor, în primii doi ani, în faza de construcţie a şantierului, vor fi create 800 de locuri de muncă, iar ulterior, după începerea efectivă a exploatării, numărul de locuri de muncă va scădea până la 500. Este mai puţin faţă de 1.500 de locuri de muncă, atât câte erau la vechea mină (închisă în 2006-2007-n.red.), dar acest lucru se explică prin faptul că tehnologia care va fi utilizată este mai nouă şi necesită mai puţini angajaţi", a explicat pentru gândul viceprimarul comunei Certeju de Sus, Ioan Mihai Iancu. Iancu spune că va fi nevoie de muncitori necalificati, tâmplari, electricieni, şoferi de toate categoriile, mecanici pe utilaje grele etc.

"Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu"

Obţinerea aurului se va face pe baza unor proceduri pe bază de cianuri, atât în cazul Roşia Montană, cât şi în cazul Deva Gold şi Romaltyn, după cum ne-au precizat surse din ANRM. "Extragerea aurului şi argintului se realizează în prezenţa unei soluţii concentrate de cianură şi reactivi. Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, apa cu cianură se reciclează, iar şlamul îngroşat se va denociviza într-o instalaţie de neutralizare a cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului", se arată în Planul de urgenţă internă pentru Deva Gold. "Flotarea minereului - pentru obţinerea concentratului de pirită auriferă, care în primii doi ani este valorificat sub această formă, iar în următorii ani este un proces de oxidare şi leşiere cianurică în scopul extracţiei matalelor preţioase sub forma de aliaj Dore", se mai arată în raportul pentru Deva Gold.

Viceprimarul din Certeju de Sus: "Oamenii nu se tem de poluare"

Viceprimarul Iancu spune însă că în zona Certej se exploatează aur din 1748, iar locuitorilor nu le este teamă de poluare. "Teamă de poluare? Nu ne e teamă. Oamenii nu se tem de poluare. În zonă se exploatează aur din 1748 numai cu cianură. În perioada de exploatare nu a murit niciun om, concentraţia de cianuri este foarte mică, iar iazuri de decantare mai avem - urmează să fie ecologizate -, încă două iazuri în plus nu mai contează", mai spune viceprimarul. /Gandul, http://www.gandul.info/financiar/cine-sunt-cautatorii-de-aur-din-romania-ultimilor-13-ani-harta-locurilor-unde-ar-putea-incepe-exploatarea-metalului-pretios-exclusiv-9629518