Cod-f-pc-4 revista presei 19-22 ianuarie 2015 cuprins


E beton! Barajul Vidraru, greu de „ucis



Yüklə 288,7 Kb.
səhifə17/18
tarix12.12.2017
ölçüsü288,7 Kb.
#34592
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18

E beton! Barajul Vidraru, greu de „ucis


Prefectul Mihai Oprescu şi colonelul Ion Popa, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, au prezentat astăzi harta cu potenţialele riscuri cu care se poate confrunta judeţul Argeş. Pe lângă riscurile naturale (inundații, alunecări de teren, cutremure sau avalanșe), în Argeş există și riscuri tehnologice. Aici intră atât posibile accidente pe drumul național Transfăgărăşan, cât şi eventualele probleme generate de reactorul nuclear de la ICN Mioveni. „Vorbim despre un reactor de cercetare de 14 MW în sistem pulsatoriu. Pericolul este, totuşi, minim.”, a spus Ion Popa. În ceea ce priveşte sistemul hidrografic, pericolul vine de la ipoteticele ruperi de baraje. Vidraru, Pecineagu şi Râuşor sunt cele mai mari. „Pericolul este atunci când barajul se rupe de-odată. Nu e cazul! Ca să se întâmple aşa ceva la Vidraru, de exemplu, ar trebui ca două sau chiar trei bombe ca la Hiroshima să lovească la baza acestuia.”, a precizat șeful ISU. Barajul de la Vidraru are o capacitate de înmagazinare de 450 de milioane de metri cubi de apă şi o suprafaţă de 870 de hectare. Alte posibile riscuri în judeţ sunt căderile de corpuri din atmosferă, muniţia neexplodată, epidemiile, riscurile biologice, poluările accidentale şi eşecul utilităţilor publice (de exemplu, accidente la reţelele de gaze sau de curent electric).

/ePitesti.ro,

http://epitesti.ro/stiri/barajul-vidraru-greu-de-daramat-vezi-ce-spune-seful-inspectoratului-pentru-situatii-de-urgenta/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL


Teme ABA

GALERIE FOTO/ Reabilitarea plajei din Mamaia ar trebui să fie gata săptămâna viitoare


Urecheaţi anul trecut, de două ori, de către ministerul Mediului de atunci, Attila Korodi, austriecii de la Porr Bau Gmbh par să se fi învăţat minte şi s-au apucat serios de partea lor din reabilitarea plajelor. Lucrările sunt în toi, primele rezultate sunt speculoase, dar termenul asumat de către constructor va fi, mai mult ca sigur, depăşit.

Plaja din Mamaia, pe porţiunea de la Pescărie până în dreptul hotelului Flora este un adevărat şantier. Bolovani mari de piatră au fost aduşi pe nisip, s-au amplasat plase protectoare şi jaloane pentru drumurile tehnologice, s-au turnat sute de metri cubi de nisip. Deja este vizibilă cu ochiul liber mărirea plajei, în unele locuri, unde astă vară plaja nu era mai lată de 10 metri, acum are peste 50 metri.

Toate bune şi frumoase, însă este foarte puţin probabil ca firma Porr Bau să respecte termenul pe care şi l-a asumat pentru finalizarea lucrării. Potrivit unui panou amplasat chiar limita cu faleza, tronsonul Mamaia Sud din proiectul de reabilitare a plajelor are ca termen de finalizare data de 28 ianuarie 2015, adică fix săptămâna viitoare. Cu siguranţă că termenul va fi depăşit, dar dacă se va lucra în acelaşi ritm ca în ultimele săptămâni, este posibil ca la deschiderea sezonului estival, pe 1 mai, să beneficiem de plaje generoase în partea de sud a staţiunii Mamaia, cu lăţimi de până la 100 metri.

Probleme multe, piedici la fel

Problemele celor de la Porr Bau au început încă de la demararea proiectului, iar în luna noiembrie anul trecut, când pe celelalte tronsoane se lucra din greu, în Mamaia Sud era linişte. Atunci, reprezentanţii firmei austriece au justificat întârzierea prin birocraţia obţinerii unor autorizaţii şi prin modificarea proiectului, însă au fost contrazişi de către oficialii români.

De partea cealaltă, pe sectoarele pe care lucrează firma olandeză Van Oord, a fost nevoie de o avizare suplimentară de mediu, după ce s-a costatat că este nevoie de mai mult nisip decât se estimase iniţial. Van Oord Dredgind and Marine Constructors realizează 67% din lucrările din cadrul proiectului „Protecţia şi reabilitarea zonei sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în zona Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord Constanţa.

Un proiect de mare valoare

La sfârşitul anului trecut, olandezii au cerut revizuirea acordului de mediu acordat pentru perimetrele de împrumut de nisip, situate în apele teritoriale ale Mării Negre. Nisipul din largul mării este excavat de dragorul Utrech, un gigant care este folosit în dragarea de porturi şi canale navigabile, dar şi în largul mării, în condiţii de vânt şi valuri. Având dimensiuni generoase, nava dragor nu se poate apropia la mai puţin de 1,5 km de uscat, aşa încât nisipul scos de pe fundul mării este adus la ţărm printr-un sistem de tubulaturi.

Valoarea totală a proiectului de reabilitare a părţii sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în zona municipiului Constanţa şi oraşului Eforie Nord este de 170.450.084 de euro, din care 145.680.660 de euro finanţare nerambursabilă europeană, 24.726.008 de euro finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat şi 43.416 de euro contribuţia beneficiarului, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral.

Din valoarea totală a investiţiei, valoarea lucrărilor efectuate de către Porr Bau este de 8,73 milioane de euro.



http://observator.ro/stiri-social-intarzieri-lucrarile-reabilitare-plajei-mamaia-293735.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT


Hidroelectrica retrocedează o microhidrocentrală proprietarului Castelului Bran


Compania Hidroelectrica îi va retroceda lui Dominic Habsburg (foto, alături de surorile sale), proprietarul Castelui Bran, un teren de aproape 2.000 metri pătraţi şi o microhidrocentrală nefuncţională amplasată în judeţul Braşov. „Hidroelectrica a emis decizia de restituire în natură 195/2011 prin care admite notificarea 2.124/2001 a petenţilor Dominic Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer, toţi în calitate de succesori ai defunctei Prinţesa Ileana a României şi dispune restituirea în natură a imobilelor teren în suprafaţă de 1.186 metri pătraţi şi centrala hidroelectrică de mică putere Bran Vechi în favoarea moştenitorilor", se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.

Proprietatea respectivă a aparţinut prinţesei Ileana Hohenzollern-Sigmaringen şi a intrat în proprietatea statului în 1948 în baza unui decret de expropriere. Copiii moştenitori ai prinţesei, respectiv Dominic Habsburg-Lothringen şi surorile sale Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer, au înaintat Hidroelectrica în 2001 o notificare prin care au solicitat retrocedarea proprietăţii menţionate.

În anul 2010, o comisie din Hidroelectrica a înaintat conducerii companiei de stat o notă de fundamentare cu propunerea de întocmire a documentaţiilor necesare şi emiterea deciziei de restituire. „Microhidrocentrala Bran Vechi nu este funcţională, iar costurile aferente punerii ei în funcţiune ar implica un efort financiar care nu se justifică. De asemenea, valoarea contabilă rămasă a centralei este foarte mică, astfel că impactul acestei retrocedări asupra rezultatului Hidroelectrica este nesemnificativ", menţionează compania/.

BUNĂ ZIUA BRAŞOV ,

http://www.bzb.ro/stire/hidroelectrica-retrocedeaza-o-microhidrocentrala-proprietarului-castelului-bran-a82472


Yüklə 288,7 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin